Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Summit maraton la Bruxelles: După negocieri nocturne, liderii UE revin luni după-amiază la a patra zi de discuții pentru obținerea unui acord de relansare

Published

on

© Barend Leyts/ Twitter

Summitul Uniunii Europene consacrat obținerii unui acord uriaș pentru relansarea economică post-COVID-19 a fost prelungit pentru a patra zi, urmând a fi reluat luni, la ora 17:00, după negocieri care au început duminică dimineață și care s-au încheiat fără succes luni, în jurul orei 07:00, din cauza opoziției statelor frugale de a accepta un plan de relansare de 750 de miliarde de euro bazat în principal pe granturi. Presa de la Bruxelles notează că președintele Consiliului European urmează să vină cu nouă propunere, care cuprinde 390 de miliarde de euro granturi din totalul de 750 de miliarde de euro.

După ce au purtat negocieri în format restrâns, șefii de stat sau de guvern s-au reunit duminică seară în plenul summitului extraordinar, întâlnire care a durat până la miezul nopții și care a fost urmată de discuții bilaterale și în grupuri, majoritatea sub coordonarea președintelui Consiliului European, Charles Michel.

Liderii europeni au revenit, luni dimineața, pentru scurt timp în plenul summitului și au convenit să aibă o nouă ședință în cursul după-amiezii, la ora 16:00, ora Bruxelles-ului, ora 17:00, ora Bucureștiului, a anunțat purtătorul de cuvânt al președintelui Consiliului European, pe Twitter.

În cadrul discuțiilor, principala problemă a rămas volumul total al fondului de relansare și distribuția fondurilor între granturi și împrumuturi. Duminică seară, grupul celor cinci state frugale – Austria, Danemarca, Finlanda, Olanda și Suedia – a propus reducerea instrumentului de redresare la 700 de miliarde de euro, cu o împărțire egală. Potrivit propunerii, 350 de miliarde de euro ar urma să fie oferite sub formă de granturi, iar celelalte 350 de miliarde de euro ca împrumuturi.

Propunerea, net inferioară planului Comisiei Europene (500 de miliarde de euro prin granturi și 250 de miliarde prin împrumuturi) sau a celui de-al doilea document de negociere prezentat de Charles Michel (450 de miliarde de euro granturi și 300 de miliarde credite), a fost considerată inacceptabilă de Franța, Germania ori Italia.

Discuţiile din timpul dineului s-au concentrat pe posibilitatea reducerii cuantumului subvenţiilor la 400 de miliarde de euro din totalul fondului de relansare, faţă de 500 de miliarde de euro iniţial, la limita a ceea ce Franţa şi Germania, principalii susţinători ai planului de relansare economică, sunt gata să accepte. În această variantă, cuantumul împrumuturilor din valoarea pachetului general ar fi de 350 miliarde de euro, faţă de propunerea iniţială, în valoare de 250 miliarde de euro. O altă propunere vehiculată a vizat o distribuție egală a planului de 750 de miliarde de euro în 375 de miliarde de euro în granturi și 375 de miliarde de euro în împrumuturi.

Mai mulți diplomați europeni citați de Politico Europe au indicat că discuțiile tensionate vizează anvelopa financiară a acestui fond și că un acord în acest sens va facilita o înțelegere și asupra guvernanței economice a acestui instrument, urmând ca o altă problemă ce necesită clarificări – condiționarea de criteriul respectării statului de drept – să fie și ea discutată pe fondul opoziției Ungariei și Poloniei.

Apelul la unitate al lui Charles Michel

AFP notează că preşedintele Consiliului European Charles Michel a făcut presiuni duminică seara asupra liderilor din statele membre UE pentru ca aceştia să nu prezinte imaginea “unei Europe slabe” şi să fie de acord cu planul de relansare economică post-coronavirus pentru a evita un eşec al negocierilor.

“Întrebarea este următoarea: cei 27 lideri responsabili în faţa popoarelor Europei sunt capabili să construiască încredere şi unitate europeană? Sau, printr-o ruptură, vom prezenta chipul unei Europe slabe, subminate de neîncredere?”, a spus Charles Michel în timpul dineului şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE, care se află în negocieri dificile la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului European care a început vineri.

Tensiuni la masa negocierilor. Emmanuel Macron a “bătut cu pumnul în masă”

Presa a mai relatat că, în timpul discuțiilor în 27 de la nivelul summitului, președintele francez Emmanuel Macron și-a pierdut cumpătul și “a bătut cu pumnul” în masă, criticându-i pe prim-ministrul olandez, Mark Rutte, și pe cancelarul austriac Sebastian Kurz, liderii cei mai vocali ai grupului țărilor austere.

Macron l-a comparat pe Rutte cu fostul prim-ministru britanic David Cameron, celebru pentru obiecțiile sale de la negocierile din 2013 privind bugetul pentru perioada 2014-2020, și l-a criticat pe Kurz pentru atitudinea sa. 

Totodată, şeful statului francez a criticat vehement comportementul cancelarului german Sebastian Kurz, atunci când acesta s-a ridicat de la masa negocierilor pentru a răspunde la telefon. Conform unei surse europene, cancelarul austriac s-a simţit “ofensat” de remarcile preşedintelui Franţei.

Discuțiile sunt dificile din perspectiva a șase obstacole care provoacă divergențe între statele membre – volumul total al Cadrului Financiar Multianual, rabaturile dorite de cele patru state frugale și Germania, dimensiunea fondului de redresare, echilibrul dintre subvenții și împrumuturi, alocarea de la nivelul Facilității de redresare și reziliență și aspectele de guvernanță și condiționalitate precum reformele și statul de drept.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au prelungit inclusiv pentru luni summitul consacrat negocierilor privind pachetul de relansare economică a UE în speranța că vor depăși blocajele și divergențele și vor ajunge la un acord asupra planului de aproximativ 1.800 de miliarde de euro compus din fondul de redresare și bugetul multianual pe șapte ani. Un compromis continuă să fie împiedicat de poziția statelor frugale, care în frunte cu Olanda și Austria vor condiții mai stricte și subvenții mai puține pentru statele afectate de criză, o condiție greu de acceptat de statele din sud, dar și de Germania și Franța.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Șefii de stat sau de guvern au amânat decizia cu privire la un certificat de vaccinare unic la nivelul UE. Aceștia vor lua o hotărâre într-o întrevedere ulterioară

Published

on

© European Union, 2020

Șefii de stat sau de guvern, reuniți în sistem de videoconferință pentru a discuta despre situația epidemiologică din Europa și despre campania de vaccinare împotriva COVID-19, au convenit să lucreze la o formă standardizată și interoperabilă a dovezii de vaccinare, dar în scopuri medicale.

Conform unui comunicat al Consiliului European, liderii UE vor decide într-o întrevedere ulterioară în ce circumstanțe aceste certificate pot fi utilizate.

Discuțiile privind acest certificat de vaccinare apar în contextul în care prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, i-a transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care a propus crearea unui cetificat unic de vaccinare împotriva COVID-19 la nivel european, care ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, facilitând astfel călătoriile. 

Greciei i s-a alătura Spania. Joi, ministrul de externe al Spaniei, Arancha Gonzalez, a afirmat că ţara sa insistă pe lângă Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru crearea unui astfel de certificat care să ajute la revitalizarea deplasărilor. 

Este lesne de explicat poziția celor două țări, în contextul în care sunt puternic dependente de turism.

Franța, pe de altă parte,  și-a arătat în trecut ”reticența” față de intorducerea unui pașaport de vaccinare la nivelul Uniunii Europene, precizând că această chestiune nu ar trebui să se afle pe agenda Consiliului European.

Poziția Franței este împărtășită și de România. Prin vocea președintelui Klaus Iohannis, țara noastră a spus că acest pașaport privind vaccinarea nu i se pare ”o idee bună”. ”Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a explicat acesta în cadrul primei conferințe de presă susținute în acest an.

Ideea a fost reluată și de secretarul de stat pentru afaceri europene, Iulia Matei, la reuniunea informală a miniștrilor și secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre UE, desfășurată în format videoconferință la mijlocul lunii ianuarie. 

La nivel instituțiilor europene părerile sunt împărțite. 

Președinta Comisiei Europene s-a declarat în trecut în favoarea acestei inițiative de introducere a unui pașaport de vaccinare. ”Este o cerință medicală să ai un certificat care să ateste că ai fost vaccinat. Prin urmare, salut inițiativa prim-ministrului grec privind un certificat de vaccinare recunoscut reciproc”, a precizat von der Leyen într-un interviu acordat publicației portugheze Lusa

De cealaltă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel, a menționat la 18 ianuarie că este mai curând în favoarea unei dezbateri privind un certificat de vaccinare propus împotriva noului coronavirus, dar consideră că există un pericol legat de introducerea prea rapide a unei astfel de măsuri.

Nevoia accelerării campaniei de vaccinare

În fața mutației SARS-CoV-2, care face virusul să fie mai contagios, șefii de stat sau de guvern au fost de acord că este nevoie de accelerarea procursului de vaccinare.

În acest sens, ”angajamentul asumat de companiile farmaceutice privind livrarea vaccinurilor trebuie respectate”, estre precizat în comunicatul mai sus amintit, în contextul în care întârzieri în livrarea Pfizer-BioNTech – unul din cele două autorizate în UE – au constrâns mai multe ţări la încetinirea calendarului iniţial.

Pe lângă Pfizer-BioNTech, vaccinul Moderna este, de asemenea, autorizat în UE şi avizul Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) în privinţa celui de la AstraZaneca, deja utilizat în Marea Britanie, urmează să intervină înainte de sfârşitul lunii.

Serul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca ar intra astfel în categoria vaccinurilor autorizate de Uniunea Europeană, după ce cele produse de compania americană Moderna și societatea germano-americană BioNTech-Pfizer au parcurs aceleași proceduri. 

Până în prezent, Executivul european a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două miliarde de doze, după cum urmează: Pfizer-BioNTech (600 de milioane), CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).

Semn de nerăbdare în creştere, patru ţări – Austria, Grecia, Cehia şi Danemarca – i-au trimis o scrisoare lui Charles Michel pentru a reclama ca procesul de aprobare a vaccinelor de către EMA să fie mai rapid.

Această impacintare vine și pe fondul recomandărilor lansate de Comisia Europeană

Într-o comunicare adoptată marți, Executivul european recomandă statelor membre ca până în martie 2021 cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani și 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali din fiecare stat membru să fie vaccinați.

De asemenea, până în vara anului 2021, ar trebui ca statele membre să fi vaccinat cel puțin 70 % din populația lor adultă.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel: Colaborarea transatlantică se va baza din nou pe convingeri comune odată cu învestirea lui Joe Biden. Europa și Germania sunt gata să își asume mai multă responsabilitate

Published

on

© Munich Security Conference

Cancelarul german Angela Merkel a dat asigurări joi că are o ”gamă mult mai largă de acorduri” cu Joe Biden decât cu Donald Trump, în pofida unor fricţiuni persistente, în special în ceea ce priveşte controversatul proiect Nord Stream 2, relatează AFP.

”Dacă vă uitaţi doar la decretele care au fost semnate ieri (n.r. – miercuri de Biden), puteţi vedea că putem colabora din nou” pe anumite domenii precum clima sau imigraţia, a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă cancelarul german, la o zi după inaugurarea noului președinte american, informează Agerpres.

În primele ore dupa instalarea în Biroul Oval, președintele Biden a semnat nu mai puțin de 17 ordine executive, între care revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris și restabilirea relațiilor cu Organizația Mondială a Sănătății, acestea două fiind contrastante cu pozițiile administrației precedente și inversând deciziile lui Donald Trump, care a retras Statele Unite din acordul climatic și a pregătit ieșirea din OMS.

În acelaşi timp, ”ştim că odată cu învestirea noului preşedinte american (…) vor avea loc şi discuţii despre cum să fie lucrurile bine pentru cele două ţări”, a adăugat Merkel, subliniind că lumea nu trebuie să se aştepte la un consens cu privire la toate subiectele, deși, în mesajul său inițial în care a salutat inaugurarea lui Biden, ea a vorbit despre un nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane.

Printre punctele de dezacord aşteptate să persiste cu noua administraţie, cancelarul a menţionat controversatul proiect al gazoductului Nord Stream 2, care va transporta gazul rusesc spre Germania şi Europa, căruia i se opun atât democraţii, cât şi republicanii americani.

“Atitudinea mea faţă de Nord Stream 2 nu s-a schimbat”, a spus Merkel, întrebată cu privire la menţinerea acestui proiect în pofida tensiunilor cu Rusia, mai ales după recenta încarcerare a opozantului Aleksei Navalnîi, în timp ce Parlamentul European a votat o rezoluție prin care a cerut oprirea construcției gazoductului Nord Stream 2.

Angela Merkel şi-a reiterat criticile faţă de sancţiunile extrateritoriale pe care SUA ameninţă să le aplice companiilor europene implicate în acest proiect.

”Consider că aceste sancţiuni extrateritoriale sunt un mijloc care nu este bun din punctul meu de vedere”, a subliniat ea, afirmând că se aşteaptă ”de asemenea la opinii diferite de la administraţia Biden”.

”Se spune peste tot şi, pe bună dreptate, că Europa va trebui să îşi asume mai multă responsabilitate, nu numai din punct de vedere militar, ci şi din punct de vedere diplomatic şi în multe alte domenii, dar vestea bună este că noi, în Germania, suntem gata să o facem, la fel şi Uniunea Europeană”, a adăugat ea.

Dar ”cooperarea se bazează pur şi simplu din nou pe o bază mai largă de convingeri comune”, a spus ea.

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a spus că “aceasta este ziua Americii” și a făcut un apel la unitate și la vindecare națională, în timp ce a transmis un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.Ne vom repara alianțele“, a promis el.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

Published

on

© European Union, 2021

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. De asemenea, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

“Un NATO puternic este bun atât pentru America de Nord, cât și pentru Europa, niciunii dintre noi nu putem să abordăm singuri provocările cu care ne confruntăm. Astăzi este începutul unui nou capitol”, a scris Jens Stoltenberg, pe Twitter, subliniind pe larg într-un comunicat că “aliații NATO trebuie să fie uniți pentru a aborda consecințele asupra securității ale ascensiunii Chinei, amenințării terorismului și agresivității Rusiei”.

“Le transmit președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris cele mai bune urări, în timp ce se străduiesc să-și vindece țara și să conducă pe poporul american din pandemie. Este timpul să readucem convingerea și bunul simț și să întinerim relația noastră UE-SUA”, a afirmat și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Anterior, în plenul Parlamentului European într-o dezbatere consacrată inaugurării lui Biden, Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an.

Într-un mesaj separat, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a subliniat că “lumea are nevoie de o relație puternică între Europa și Statele Unite”.

“Europa este pregătită pentru un nou început”, a precizat și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit acesteia, care a susținut miercuri un discurs în plenul Parlamentului European, noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ32 mins ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Liderul PSD Marcel Ciolacu: Prin unitate şi solidaritate vom învinge pandemia

PARLAMENTUL EUROPEAN39 mins ago

Liderul grupului PPE Manfred Weber, mesaj de Ziua Principatelor Române: La mulți ani, România

ROMÂNIA1 hour ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Ministrul Bogdan Aurescu: Să reflectăm la vocaţia ţării noastre ca stat profund integrat în spațiul european și euro-atlantic

POLITICĂ1 hour ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Ioana Constantin (PMP): Să păstrăm solidaritatea și să rămânem uniți, să ne punem idealuri înalte

Eugen Tomac1 hour ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Eurodeputatul PMP Eugen Tomac: Obiectivul Unirii rămâne actual. Și Moldova de la Est de Prut este România

POLITICĂ1 hour ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Premierul Florin Cîțu: Puterea de a ne îndeplini obiectivele, ca naţiune, stă în unitatea noastră

MAREA BRITANIE2 hours ago

Prima convorbire a lui Joe Biden cu un lider european: Președintele SUA și premierul britanic Boris Johnson subliniază “rolul critic al NATO” pentru relația transatlantică

SUA2 hours ago

SUA: Administrația Joe Biden cere Rusiei eliberarea imediată a lui Aleksei Navalnîi și condamnă “metodele brutale” utilizate împotriva manifestanților

Dacian Cioloș3 hours ago

Proteste în Rusia. Dacian Cioloș le cere miniștrilor de externe din UE să adopte sancțiuni “care să țintească inima regimului autoritar al domnului Putin”

POLITICĂ3 hours ago

162 de ani de la Unirea Principatelor Române. Klaus Iohannis evocă “un nou rol istoric” al României: Suntem legați indisolubil de apartenența la UE și NATO

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac4 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE4 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac5 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending