Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summit-ul resetării sau al falselor concesii. Ce vor discuta Donald Trump și Vladimir Putin la primul lor summit bilateral, organizat într-o capitală din UE

Published

on

Președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, se întrunesc în orele următoare la Helsinki, într-un summit premieră găzduit de capitala țării unde a fost negociat și încheiat unul dintre cele mai importante cadre de securitate din perioada Războiului Rece – Actul Final de la Helsinki din 1975 – și unde liderii americani Gerald Ford și George H.W. Bush s-au întâlnit cu liderii sovietici ai epocii Leonid Brejnev și Mihail Gorbaciov.

Foto: Kremlin.ru

Reuniunea de la Helsinki, desfășurată în contextul mai larg al unei relații transatlantice tensionate pe filiera SUA – UE și al uneia care livrează securitate pe filiera NATO, stă sub semnul posturii contradictorii pe care președintele american Donald Trump o exportă la nivelul politicii externe a administrației sale. O postură contradictorie alimentată și de un climat de confuzie din cauza contrastului dintre discursul său conciliant faţă de Rusia și repetatele poziții și decizii ale establishment-ului american, cea mai recentă fiind hotărârea unui mare juriu federal din SUA a inculpat 12 agenţi ai serviciilor de informaţii ale Rusiei pentru piratarea calculatoarelor Partidului Democrat american înaintea scrutinului prezidenţial din SUA din noiembrie 2016.

Un summit al resetării sau al falselor concesii pregătit cu declarații piperate

Summit-ul de la Helsinki dintre Donald Trump și Vladimir Putin este privit în linii majore prin prisma declarațiilor piperate pe care președintele american le-a făcut în ultima vreme, atât cu privire la Rusia, cât și referitor la principalii aliați ai SUA.

Foto: Kremlin.ru

Analiștii internaționali au arătat că se tem de un summit în care președintele american ar putea face concesii, mai ales că Donald Trump și Vladimir Putin vor avea și o reuniune unu la unu. Incertitudinea este generată și de pozițiile oscilante pe care liderul SUA le-a exprimat cu privire la Rusia, o teamă majoră fiind reprezentată de riscul ca președintele SUA să fie de acord cu concesii referitoare la statutul Crimeii, peninsulă anexată ilegal de Rusia.

La începutul lunii, preşedintele american sugerase că recunoaşterea de către SUA a anexării peninsulei Crimeea și ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei ar putea fi un subiect al întrevederii sale cu omologul său rus. Ulterior, Kremlinul a dezmințit acest fapt, precizând că peninsula Crimeea nu va constitui subiect de discuţie între Putin și Trump și subliniind că peninsula este „o parte inalienabilă a Rusiei”, în vreme ce Casa Albă a precizat că președintele SUA nu va recunoaște această anexare.

Cu toate acestea, este dificil de anticipat și de conturat o astfel de evoluție în contextul în care președintele SUA a semnat Declarația Finală a Summit-ului NATO de la Bruxelles în care aliații au statuat că ”nu recunosc și că nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală a peninsule Crimeea de către Federația Rusă”.

O altă incertitudine lansată în spațiul public înaintea summit-ului Trump – Putin este marcată de declarațiile liderului de la Casa Albă cu privire la aliații europeni, îndeosebi Germania, și criticile virulente la adresa relației energetice dintre Berlin și Moscova. Anterior reuniunii de la Helsinki, Trump a pus semnul egal între Uniunea Europeană și Rusia, numind ambele părți drept ”inamice”. Mai mult, la conferința de presă ulterioară summitului NATO, Donald Trump a precizat că îl privește pe Vladimir Putin drept un ”competitor”.

Principalele teme de pe agendă. Ce așteptări au cei doi președinți

Atenția internațională este îndreptată și asupra celorlalte tematici vitale pentru securitatea globală care se vor afla pe agenda summit-ului, precum conflictul din Siria, denuclearizarea peninsulei Coreea, terorism, dar și paritatea nucleară între cele două mari puteri, precum și asigurări reciproce de prevenire ale unor escaladări. 

FOTO: en.kremlin.ru

La întrevederea pe care urmează să o aibă cu omologul rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump va transmite că Statele Unite nu vor recunoaște anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, a anunțat Casa Albă.

De cealaltă parte, Moscova speră că summitul Putin-Trump va servi drept platformă pentru o discuţie deschisă pe toate temele care afectează relaţiile ruso-americane, a spus recent Serghei Lavrov, care a anunțat că primul summit Donald Trump-Vladimir Putin va fi urmat de prima reuniune între ministrul de Externe rus Serghei Lavrov și noul șef al diplomației americane, Mike Pompeo.

În privința echilibrului nuclear, Donald Trump a indicat că va ridica semnale de îngrijorare cu privire la faptul că Rusia ignoră acordurile internaționale de profil, îndeosebi Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, un acord ce datează din 1987 și care le interzice Statelor Unite şi Rusiei să desfăşoare rachete cu rază medie de acțiune. 

Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat de către președintele american Ronald Reagan și liderul sovietiv Mihail Gorbaciov în anul 1987, vizează reducerea semnificativă a posibilei confruntări nucleare și a contribuit la accelerarea încheierii Războiului Rece. Tratatul a interzis deținerea și producerea rachetelor balistice și rachetelor nucleare de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.

Reuniunea are loc la câteva zile după ce Donald Trump a participat la summitul NATO, acolo unde liderii euro-atlantici au agreat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece și au condamnat postura agresivă a Rusiei, deși reuniunea de la Bruxelles a cuprins și momente tensionate între aliați pe tema cheltuielilor militare.

Până în prezent, Donald Trump și Vladimir Putin au avut scurte discuții bilaterale în contextul participării lor la summitul G20 de la Hamburg, din iulie 2017, și la summitul Asia-Pacific din Vietnam.

Organizarea la Helsinki a unui summit bilateral americano-rus are și rezonanțe istorice în contextul în care tot în capitala Finlandei a fost negociat și încheiat unul dintre cele mai importante cadre de securitate din perioada Războiului Rece – Actul Final de la Helsinki din 1975.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Summitul Grupului de la Vișegrad în Israel, anulat după declaratiile denigratoare ale Tel Aviv-ului la adresa Varșoviei: Fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui

Published

on

Summitul țărilor de la Vișegrad din Israel a fost anulat după ce Polonia a denunțat declarațiile israeliene privind complicitatea Poloniei la Holocaust. Prim-ministrul ceh, Andrej Babiš, a declarat că summit-ul va fi înlocuit de discuții bilaterale,urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an, potrivit Politico.eu

Grupul de la Vișegrad este alcătuit din Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia.

Criza recentă s-a iscat după ce Netanyahu a vorbit săptămâna trecută despre așa-numita lege a Holocaustului din Polonia în timpul vizitei sale la Varșovia, pentru un summit găzduit de Statele Unite privind securitatea în Orientul Mijlociu.

Controversata legislație permite acționarea în judecată a celor care acuză poporul polonez de crime comise împotriva evreilor în timpul Holocaustului sau de cooperarea cu naziștii. Cu toate acestea, pe fondul presiunii de la Tel Aviv și Washington, guvernul a schimbat legea, astfel încât nimeni nu a fost găsit vinovat pentru pedeapsa cu închisoarea, informează Deutsche Welle.

Legea este parte a eforturilor guvernului polonez de a evidenția crimele naziștilor împotriva polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Circa 6 milioane de cetățeni polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei, au murit în timpul ocupației germane din 1939-1945.

Netanyahu a spus că polonezii au cooperat de fapt cu naziștii pentru uciderea evreilor în timpul Holocaustului și că nu știa ca cineva să fi fost vreodată dat în judecată pentru o astfel de declarație, potrivit publicației israeliene Haaretz. El a făcut observația ca răspuns la o întrebare adresată de aceasta.

Comentariile lui Netanyahu au fost inițial citate pe site-ul web al publicației Jerusalem Post, în care premierul israelian afirma că “națiunea poloneză” a cooperat cu naziștii, cauzând tensiuni diplomatice.

Prim-Ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a reacționat pe Twitter, scriind că Polonia nu a colaborat niciodată cu Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și că țara sa a fost victima ocupației naziste. El a amenințat de asemenea că, dacă comentariul nu va fi clarificat, nu va participa la reuniunea la nivel înalt din Israel a statelor de la Vișegrad.

,,Cu aproape 80 de ani în urmă, Polonia a căzut victimă agresiunii brutale și ocupației bestiale a Germaniei naziste. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost uciși peste 6 milioane de polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei și polonezi de origine evreiască.”


Netanyahu, care a făcut observațiile în Polonia joi, a declarat că a fost citat greșit de Haaretz și alte ziare israeliene. Prin comentariile sale nu a dorit să implice toți polonezii, a adăugat acesta, potrivit sursei citate mai sus.

Duminică, la câteva zile după ce a făcut afirmațiile public, primul ministru Benjamin Netanyahu l-a numit pe Yisrael Katz ministru de externe interimar  În aceeași zi, într-un interviu acordat i24 News, Katz a declarat:  ,,Eu sunt fiul supraviețuitorilor Holocaustului, nu vom ierta și nu vom uita niciodată că mulți polonezi au colaborat cu naziștii”.


 

El a continuat să îl citeze pe fostul prim-ministru Yitzhak Shamir, afirmând: ,,Shamir spunea că fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui. Nimeni nu ne va spune cum să ne exprimăm poziția și cum să-i onorăm pe morți”.

Ambasadorul polonez în Israel, Marek Magierowski, a criticat comentariile lui Katz pe Twitter, spunând că ,,Este cu adevărat uimitor faptul că noul ministru de externe al Israelului citează o remarcă atât de rușinoasă și rasistă.”


De asemenea, Morawiecki a declarat reporterilor ulterior că remarcile ministrului de externe israelian, Yisrael Katz, au fost ,,rasiste și inacceptabile” și că ,,acest lucru nu poate fi lăsat fără răspuns”.

Afirmațiile făcute de înalții demnitari israelieni nu au fost o mișcare inspirată în condițiile în care  Netanyahu a căutat sprijinul țărilor de la Vișegrad pentru politica Israelului față de palestinieni pe fondul semnalelor potrivit cărora atitudinea celor patru state față de această chestiune se deosebește de restul Uniunii Europene.

Ungaria și Republica Cehă au blocat, în mai 2018, o declarație comună a UE care ar fi criticat relocarea Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. De asemenea, toate cele patru state de la Visegrad s-au abținut frecvent să voteze împotriva Israelului în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Inițial, premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a transmis duminică omologului său israelian, Benjamin Netanyahu, că nu va participa la summit-ul grupului de la Vișegrad din Israel, potrivit purtătorului de cuvânt al acestuia. Ministrul de externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, a fost apoi programat să se întâlnească cu Netanyahu și liderii celorlalți trei membri ai Vișegradului, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, însă șeful Statului Major, Michal Dworczyk, a declarat pentru radioul polonez Jedynka că delegația poloneză nu va mai participa deloc.

În aceste condiții, summit-ul a fost transformat în reuniuni bilaterale între Israel și celelalte trei țări ale Grupului de la Vișegrad, urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia vrea să trimită turiști pe orbita Pământului cu un ”iaht spațial”

Published

on

Rusia dezvoltă un ”iaht spațial” capabil să decoleze de pe aerodromuri obișnuite ca orice aeronavă și să îi ducă pe turiști pe orbita Pământulii, a precizat un proiectant șef în cadrul campaniei ruse de aviație și tehnologii spațiale NPO   pentru agenția oficială rusă de presă Sputnik , anunță Xinhua, citat de Agerpres.

Mai multe companii private lucrează la nava spaţială autonomă numită Iahtul Spaţial Selena (Selena Space Yacht), alături de Iniţiativa Naţională de Tehnologie (NTI) AeroNet şi grupurile de lucru SpaceNet, a explicat Alexander Begak în cadrul unui interviu.

”Avem oportunitatea de a ateriza pe orice aerodrom, dispozitivul aterizează ca un avion… În prezent calculăm timpul optim pentru călătoria spaţială, o traiectorie de zbor confortabilă, deoarece experienţa ne arată că oamenii nu trebuie să se afle în condiţii de zero gravitaţie pentru o perioadă de zece minute”, a spus Begak.

Specialistul a completat că dezvoltarea navei spațiale a început în urmă cu doi ani.

Trei ”iahturi spațiale” vor fi produse, fiecare dotate cu șase scaune pentru pasagei și unul pentru pilot.

Deşi nava va funcţiona în mod autonom, pilotul va fi prezent pentru confortul pasagerilor, a precizat Begak.

Costul zborului se va ridica la aproximativ 200.000 – 300.000 de dolari americani de persoană.

Potrivit lui Begak, primele zboruri ar putea avea loc peste cinci ani.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump cere UE să primească înapoi sute de combatanți ai organizației teroriste ISIS: Alternativa nu este una bună, pentru că vom fi forţaţi să-i eliberăm

Published

on

Președintele american Donald Trump a solicitat sâmbătă seara Europei să primească înapoi sute de combatanți ai organizației teroriste Stat Islamic capturați în Siria, amenințând că SUA vor fi forțate în caz contrar să-i elibereze, anunță Politico Europe.

”SUA cer Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi altor aliaţi europeni să primească înapoi peste 800 de combatanţi ai ISIS pe care i-am capturat în Siria şi să-i judece”, a scris preşedintele SUA într-o serie de postări pe Twitter.

”Califatul este gata să cadă. Alternativa nu este una bună, pentru că vom fi forţaţi să-i eliberăm. SUA nu vor să vadă cum aceşti combatanţi ai ISIS se întorc în Europa, care este locul în care se aşteaptă să meargă”, a adăugat Trump.


Amenințările lui Trump au provocat confuzie și revoltă în rândul unor oficiali europeni, dar și experți în securitate, prezenți la Conferința pentru Securitate de la Munchen.

De altfel, vicepreședintele american Mike Pence, care a reprezentat SUA la evenimentul ce reunește sub umbrela sa lideri politici, dar și personalități din mediul academic și de securitate, a făcut apel la alte state să preia ștafeta în Siria în contexul în care trupele americane se retrag.

”Cerem altor naţiuni să ni se alăture şi să furnizeze resursele, sprijinul şi personalul necesare pentru a asigura zona şi a împiedica Stat Islamic şi oricare altă organizaţie extremistă să se ridice şi să-şi recucerească teritoriul”, a spus el.

Amintim faptul că liderul de la Casa Albă anunța în luna decembrie a anului trecut că va retrage trupele SUA din Siria și că gruparea teroristă Stat Islamic a fost deja învinsă, lucru ce a provocat îngrijorări în rândul partenerilor Washingtonului.

Forţele democratice siriene (SDF), o miliţie condusă de kurzi sprijinită de SUA, a lansat săptămâna trecută o ofensivă pentru înfrângerea grupării Stat Islamic în satul Baghuz, singura zonă pe care o mai controlează, în apropierea frontierei irakiene.

Există de asemenea temeri că fără o prezenţă americană Turcia ar putea lansa o ofensivă împotriva SDF, care este dominată de Unităţile de apărare populare kurde (YPG). Turcia priveşte YPG ca pe o ramură a Partidului muncitorilor din Kurdistan (PKK), împotriva căruia a luptat timp de patru decenii în sudul său.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending