Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summit-ul resetării sau al falselor concesii. Ce vor discuta Donald Trump și Vladimir Putin la primul lor summit bilateral, organizat într-o capitală din UE

Published

on

Președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, se întrunesc în orele următoare la Helsinki, într-un summit premieră găzduit de capitala țării unde a fost negociat și încheiat unul dintre cele mai importante cadre de securitate din perioada Războiului Rece – Actul Final de la Helsinki din 1975 – și unde liderii americani Gerald Ford și George H.W. Bush s-au întâlnit cu liderii sovietici ai epocii Leonid Brejnev și Mihail Gorbaciov.

Foto: Kremlin.ru

Reuniunea de la Helsinki, desfășurată în contextul mai larg al unei relații transatlantice tensionate pe filiera SUA – UE și al uneia care livrează securitate pe filiera NATO, stă sub semnul posturii contradictorii pe care președintele american Donald Trump o exportă la nivelul politicii externe a administrației sale. O postură contradictorie alimentată și de un climat de confuzie din cauza contrastului dintre discursul său conciliant faţă de Rusia și repetatele poziții și decizii ale establishment-ului american, cea mai recentă fiind hotărârea unui mare juriu federal din SUA a inculpat 12 agenţi ai serviciilor de informaţii ale Rusiei pentru piratarea calculatoarelor Partidului Democrat american înaintea scrutinului prezidenţial din SUA din noiembrie 2016.

Un summit al resetării sau al falselor concesii pregătit cu declarații piperate

Summit-ul de la Helsinki dintre Donald Trump și Vladimir Putin este privit în linii majore prin prisma declarațiilor piperate pe care președintele american le-a făcut în ultima vreme, atât cu privire la Rusia, cât și referitor la principalii aliați ai SUA.

Foto: Kremlin.ru

Analiștii internaționali au arătat că se tem de un summit în care președintele american ar putea face concesii, mai ales că Donald Trump și Vladimir Putin vor avea și o reuniune unu la unu. Incertitudinea este generată și de pozițiile oscilante pe care liderul SUA le-a exprimat cu privire la Rusia, o teamă majoră fiind reprezentată de riscul ca președintele SUA să fie de acord cu concesii referitoare la statutul Crimeii, peninsulă anexată ilegal de Rusia.

La începutul lunii, preşedintele american sugerase că recunoaşterea de către SUA a anexării peninsulei Crimeea și ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei ar putea fi un subiect al întrevederii sale cu omologul său rus. Ulterior, Kremlinul a dezmințit acest fapt, precizând că peninsula Crimeea nu va constitui subiect de discuţie între Putin și Trump și subliniind că peninsula este „o parte inalienabilă a Rusiei”, în vreme ce Casa Albă a precizat că președintele SUA nu va recunoaște această anexare.

Cu toate acestea, este dificil de anticipat și de conturat o astfel de evoluție în contextul în care președintele SUA a semnat Declarația Finală a Summit-ului NATO de la Bruxelles în care aliații au statuat că ”nu recunosc și că nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală a peninsule Crimeea de către Federația Rusă”.

O altă incertitudine lansată în spațiul public înaintea summit-ului Trump – Putin este marcată de declarațiile liderului de la Casa Albă cu privire la aliații europeni, îndeosebi Germania, și criticile virulente la adresa relației energetice dintre Berlin și Moscova. Anterior reuniunii de la Helsinki, Trump a pus semnul egal între Uniunea Europeană și Rusia, numind ambele părți drept ”inamice”. Mai mult, la conferința de presă ulterioară summitului NATO, Donald Trump a precizat că îl privește pe Vladimir Putin drept un ”competitor”.

Principalele teme de pe agendă. Ce așteptări au cei doi președinți

Atenția internațională este îndreptată și asupra celorlalte tematici vitale pentru securitatea globală care se vor afla pe agenda summit-ului, precum conflictul din Siria, denuclearizarea peninsulei Coreea, terorism, dar și paritatea nucleară între cele două mari puteri, precum și asigurări reciproce de prevenire ale unor escaladări. 

FOTO: en.kremlin.ru

La întrevederea pe care urmează să o aibă cu omologul rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump va transmite că Statele Unite nu vor recunoaște anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, a anunțat Casa Albă.

De cealaltă parte, Moscova speră că summitul Putin-Trump va servi drept platformă pentru o discuţie deschisă pe toate temele care afectează relaţiile ruso-americane, a spus recent Serghei Lavrov, care a anunțat că primul summit Donald Trump-Vladimir Putin va fi urmat de prima reuniune între ministrul de Externe rus Serghei Lavrov și noul șef al diplomației americane, Mike Pompeo.

În privința echilibrului nuclear, Donald Trump a indicat că va ridica semnale de îngrijorare cu privire la faptul că Rusia ignoră acordurile internaționale de profil, îndeosebi Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, un acord ce datează din 1987 și care le interzice Statelor Unite şi Rusiei să desfăşoare rachete cu rază medie de acțiune. 

Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat de către președintele american Ronald Reagan și liderul sovietiv Mihail Gorbaciov în anul 1987, vizează reducerea semnificativă a posibilei confruntări nucleare și a contribuit la accelerarea încheierii Războiului Rece. Tratatul a interzis deținerea și producerea rachetelor balistice și rachetelor nucleare de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.

Reuniunea are loc la câteva zile după ce Donald Trump a participat la summitul NATO, acolo unde liderii euro-atlantici au agreat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece și au condamnat postura agresivă a Rusiei, deși reuniunea de la Bruxelles a cuprins și momente tensionate între aliați pe tema cheltuielilor militare.

Până în prezent, Donald Trump și Vladimir Putin au avut scurte discuții bilaterale în contextul participării lor la summitul G20 de la Hamburg, din iulie 2017, și la summitul Asia-Pacific din Vietnam.

Organizarea la Helsinki a unui summit bilateral americano-rus are și rezonanțe istorice în contextul în care tot în capitala Finlandei a fost negociat și încheiat unul dintre cele mai importante cadre de securitate din perioada Războiului Rece – Actul Final de la Helsinki din 1975.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

Mircea Geoană, viitorul secretar general adjunct al NATO: Vizita președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa

Published

on

© NATO

Viitorul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, salută reconfirmarea, în cadrul Declarație Comune semnată marți la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis, a importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice 

Moment de maturitate deplină în parteneriatul strategic româno-american. Noua vizită a președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa. La 30 de ani de la prăbușirea comunismului, la 22 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic și la 15 ani de la intrarea țării noastre în NATO, transformarea în politica externă și de securitate a țării noastre este remarcabilă”, a scris Geoană, pe pagina sa de Facebook.

Deopotrivă primul român și întâiul est-european numit în funcția de secretar general adjunct al NATO, Geoană a salutat ”reconfirmarea importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice ca parte indisolubilă a securității naționale și zonale”.

”Relația țării noastre cu Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să rămână și pe mai departe un teren al acțiunii comune a tuturor forțelor politice și al interesului superior al națiunii române”, a conchis Mircea Geoană, cel care își va prelua noua poziție la jumătatea lunii octombrie.

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Privitor la Marea Neagră, documentul consacră ”sintagma de importanță strategică”.

”Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”, arată declarația adoptată de Trump și Iohannis.

După anul 2014, Marea Neagră a dobândit o importanță crescândă pe agenda de securitate a NATO și ca parte a pachetului de măsuri pentru disuasiunea oricăror potențiale agresiuni dinspre Răsărit.

De altfel, anul trecut, summitul NATO a găzduit în premieră o reuniune a țărilor aliate cu partenerii din Georgia și din Ucraina dedicată exclusiv securității la Marea Neagră, în contextul în care Rusia dezvoltă și amplasează armament și forțe militare în peninsula anexată Crimeea, la mai puțin de 400 km de granița sud-estică a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și-a anulat vizita în Danemarca după ce premierul Mette Frederiksen a spus că vânzarea Groenlandei este o idee ”abursdă”

Published

on

Preşedintele american Donald Trump a anunţat într-o postare pe Twitter că şi-a amânat vizita programată în Danemarca la începutul lunii septembrie după ce premierul danez Mette Frederiksen a calificat interesul său de a cumpăra Groenlanda drept ”absurd”.

”Danemarca este o ţară deosebită cu oameni încredibil, dar având în vedere comentariile primului-ministru Mette Frederiksen că nu o interesează deloc să discute despre vânzarea Groenlanda, îmi voi amâna vizita programată peste două săptămâni”, a scris Trump marţi seară pe Twitter.

”Primul-ministru a scutit o grămadă de cheltuială şi efort din partea ambelor ţări exprimându-se atât de direct în această chestiune. Îi mulţumesc pentru asta şi aştept cu nerăbdare să programez o altă vizită în viitorul apropiat”, a mai spus Trump.

Preşedintele american Donald Trump şi-a confirmat duminică interesul pentru achiziţionarea Groenlandei de la Danemarca, eventualitate pe care el a calificat-o drept o “mare tranzacţie imobiliară” și o idee pe care premierul danez Mette Frederiksen a calificat-o drept “absurdă”.

”Groenlanda nu este de vânzare. Groenlanda nu este daneză. Groenlanda aparține Groenlandei. Sper cu tărie că acest lucru nu este luat în serios”, a declarat, în context, premierul danez Mette Frederiksen.

Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, dată la care a intrat în “Comunitatea Regatului” danez. În 1979, insula a obţinut statutul de “teritoriu autonom”, însă economia sa depinde în continuare foarte mult de ajutoarele acordate de Copenhaga.

Groenlanda găzduiește baza aeriană Thule, baza cea mai nordică a armatei americane, situată la aproximativ 750 de mile deasupra Cercului Arctic și construită în 1951. Radarul și postul de interceptare din zonă au încorporat un sistem de avertizare timpurie pentru rachete balistice, cu o capacitate de detecție care se întinde pe mii de kilometri pătrați pe teritoriul Rusiei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump susține, din nou, revenirea la G8 prin reintegrarea Rusiei: Președintele Obama a exclus Rusia pentru că Putin l-a păcălit

Published

on

© Kremlin.ru

Președintele SUA Trump s-a declarat marţi în favoarea revenirii la formatul G8 odată cu reintegrarea Rusiei, care a fost exclusă din acest grup în 2014, pe fondul anexării ilegale a peninsulei Crimeea, iar țările occidentale au revenit la formatul G7.

Trump a făcut aceste declarații în fața presei în timpul unei întâlniri în Biroul Oval cu președintele României Klaus Iohannis, cu câteva zile înainte de a călători la Biarritz, în Franța, unde omologul său francez Emmanuel Macron va găzdui summitul G7.

Cred că este mult mai potrivit să avem Rusia. Ar trebui să fie G8, pentru că multe dintre subiectele despre care vorbim au legătură cu Rusia, aş vedea-o revenind la G8. Și dacă cineva ar susține acest lucru, voi fi dispus să mă gândesc la asta într-un mod foarte favorabil”, a spus Trump, în condițiile în care liderul american va găzdui summitul G7 din 2020.

Președintele SUA a mai făcut afirmații similare și anul trecut, înaintea summitului G7 din Canada, sugerând că Rusia ar trebui reintegrată în format.

În declarațiile de marți, Trump nu a ratat ocazia de a-l critica pe predecesorul său, Barack Obama, precizând că fostul președinte a luat această decizie pentru că ”Putin l-a păcălit”.

”Președintele Obama nu a vrut Rusia pentru că l-a păcălit. Ei bine, acesta nu este modul în care ar trebui să funcționeze cu adevărat”, a continuat Trump.

Liderul american, care a adoptat împreună cu Klaus Iohannis o declarație comună bilaterală prin care SUA și România se opun dependenței europene de gazul rusesc, a făcut aceste afirmații în contextul în care Vladimir Putin a fost primit, luni, de Emmanuel Macron la reședința de vacanță a președintelui francez de la fortul Brégançon.

Cu acea ocazie, Putin și Macron și-au etalat multiple gesturi de bunăvoință, dar și contre politice.

Macron, cel care va găzdui peste câteva zile summitul G7, format la care s-a revenit în 2014 o dată cu excluderea Rusiei pe fondul anexării Crimeei, a vorbit despre o apropiere între Rusia și Uniunea Europeană, precum și între Moscova și Paris, evocând conceptul unei Europe ”de la Lisabona la Vladivostok”, un proiect pe care președintele rus sau cancelarul german l-au promovat intens în deceniul trecut și o umbrelă de cooperare politică și economică.

Sub auspiciile acestor afirmații, Putin a replicat prin manifestarea ”recunoștinței” față de susținerea acordată de Franța pentru revenirea delegației Rusiei în Consiliul Europei.

Membrii G7 (Germania, Canada, SUA, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit) urmează să se reunească din nou în acest weekend la Biarritz, în sud-vestul Franţei, pentru un summit care se anunţă tensionat din cauza dezacordurilor dintre Trump şi aliaţii săi pe numeroase probleme (Iran, Siria, acordul de la Paris privind schimbările climatice etc.).

De la anexarea Crimeei în 2014, Rusia a fost exclusă din G8, care a devenit astfel G7.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending