Summit-ul resetării sau al falselor concesii. Ce vor discuta Donald Trump și Vladimir Putin la primul lor summit bilateral, organizat într-o capitală din UE

Președinții Statelor Unite și Rusiei, Donald Trump și Vladimir Putin, se întrunesc în orele următoare la Helsinki, într-un summit premieră găzduit de capitala țării unde a fost negociat și încheiat unul dintre cele mai importante cadre de securitate din perioada Războiului Rece – Actul Final de la Helsinki din 1975 – și unde liderii americani Gerald Ford și George H.W. Bush s-au întâlnit cu liderii sovietici ai epocii Leonid Brejnev și Mihail Gorbaciov.

Foto: Kremlin.ru

Reuniunea de la Helsinki, desfășurată în contextul mai larg al unei relații transatlantice tensionate pe filiera SUA – UE și al uneia care livrează securitate pe filiera NATO, stă sub semnul posturii contradictorii pe care președintele american Donald Trump o exportă la nivelul politicii externe a administrației sale. O postură contradictorie alimentată și de un climat de confuzie din cauza contrastului dintre discursul său conciliant faţă de Rusia și repetatele poziții și decizii ale establishment-ului american, cea mai recentă fiind hotărârea unui mare juriu federal din SUA a inculpat 12 agenţi ai serviciilor de informaţii ale Rusiei pentru piratarea calculatoarelor Partidului Democrat american înaintea scrutinului prezidenţial din SUA din noiembrie 2016.

Un summit al resetării sau al falselor concesii pregătit cu declarații piperate

Summit-ul de la Helsinki dintre Donald Trump și Vladimir Putin este privit în linii majore prin prisma declarațiilor piperate pe care președintele american le-a făcut în ultima vreme, atât cu privire la Rusia, cât și referitor la principalii aliați ai SUA.

Foto: Kremlin.ru

Analiștii internaționali au arătat că se tem de un summit în care președintele american ar putea face concesii, mai ales că Donald Trump și Vladimir Putin vor avea și o reuniune unu la unu. Incertitudinea este generată și de pozițiile oscilante pe care liderul SUA le-a exprimat cu privire la Rusia, o teamă majoră fiind reprezentată de riscul ca președintele SUA să fie de acord cu concesii referitoare la statutul Crimeii, peninsulă anexată ilegal de Rusia.

La începutul lunii, preşedintele american sugerase că recunoaşterea de către SUA a anexării peninsulei Crimeea și ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei ar putea fi un subiect al întrevederii sale cu omologul său rus. Ulterior, Kremlinul a dezmințit acest fapt, precizând că peninsula Crimeea nu va constitui subiect de discuţie între Putin și Trump și subliniind că peninsula este „o parte inalienabilă a Rusiei”, în vreme ce Casa Albă a precizat că președintele SUA nu va recunoaște această anexare.

Cu toate acestea, este dificil de anticipat și de conturat o astfel de evoluție în contextul în care președintele SUA a semnat Declarația Finală a Summit-ului NATO de la Bruxelles în care aliații au statuat că ”nu recunosc și că nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală a peninsule Crimeea de către Federația Rusă”.

O altă incertitudine lansată în spațiul public înaintea summit-ului Trump – Putin este marcată de declarațiile liderului de la Casa Albă cu privire la aliații europeni, îndeosebi Germania, și criticile virulente la adresa relației energetice dintre Berlin și Moscova. Anterior reuniunii de la Helsinki, Trump a pus semnul egal între Uniunea Europeană și Rusia, numind ambele părți drept ”inamice”. Mai mult, la conferința de presă ulterioară summitului NATO, Donald Trump a precizat că îl privește pe Vladimir Putin drept un ”competitor”.

Principalele teme de pe agendă. Ce așteptări au cei doi președinți

Atenția internațională este îndreptată și asupra celorlalte tematici vitale pentru securitatea globală care se vor afla pe agenda summit-ului, precum conflictul din Siria, denuclearizarea peninsulei Coreea, terorism, dar și paritatea nucleară între cele două mari puteri, precum și asigurări reciproce de prevenire ale unor escaladări. 

FOTO: en.kremlin.ru

La întrevederea pe care urmează să o aibă cu omologul rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump va transmite că Statele Unite nu vor recunoaște anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă, a anunțat Casa Albă.

De cealaltă parte, Moscova speră că summitul Putin-Trump va servi drept platformă pentru o discuţie deschisă pe toate temele care afectează relaţiile ruso-americane, a spus recent Serghei Lavrov, care a anunțat că primul summit Donald Trump-Vladimir Putin va fi urmat de prima reuniune între ministrul de Externe rus Serghei Lavrov și noul șef al diplomației americane, Mike Pompeo.

În privința echilibrului nuclear, Donald Trump a indicat că va ridica semnale de îngrijorare cu privire la faptul că Rusia ignoră acordurile internaționale de profil, îndeosebi Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, un acord ce datează din 1987 și care le interzice Statelor Unite şi Rusiei să desfăşoare rachete cu rază medie de acțiune. 

Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat de către președintele american Ronald Reagan și liderul sovietiv Mihail Gorbaciov în anul 1987, vizează reducerea semnificativă a posibilei confruntări nucleare și a contribuit la accelerarea încheierii Războiului Rece. Tratatul a interzis deținerea și producerea rachetelor balistice și rachetelor nucleare de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.

Reuniunea are loc la câteva zile după ce Donald Trump a participat la summitul NATO, acolo unde liderii euro-atlantici au agreat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece și au condamnat postura agresivă a Rusiei, deși reuniunea de la Bruxelles a cuprins și momente tensionate între aliați pe tema cheltuielilor militare.

Până în prezent, Donald Trump și Vladimir Putin au avut scurte discuții bilaterale în contextul participării lor la summitul G20 de la Hamburg, din iulie 2017, și la summitul Asia-Pacific din Vietnam.

Organizarea la Helsinki a unui summit bilateral americano-rus are și rezonanțe istorice în contextul în care tot în capitala Finlandei a fost negociat și încheiat unul dintre cele mai importante cadre de securitate din perioada Războiului Rece – Actul Final de la Helsinki din 1975.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.