Connect with us

CHINA

Summit-urile G7 și NATO: Lumea a intrat într-o nouă competiție sistemică între democrații și autocrații, avertizează raportul Conferinței de Securitate de la München

Published

on

© Munich Security Conference

Lumea a intrat într-o nouă competiție sistemică între statele liberal-democratice și cele autocratice, iar mediul internațional este caracterizat de două “stări de fapt” – competiția și cooperare, avertizează Conferința de Securitate de la München în raportul său anual, publicat în ajunul summit-urilor G7 și NATO.

“În timp ce competiția a devenit trăsătura definitorie a politicii mondiale, cele mai critice amenințări la adresa umanității – de la schimbările climatice la cursele de înarmare și pandemii – necesită o cooperare internațională pe scară largă. Dar concurența și cooperarea nu numai că coexistă, ci se condiționează reciproc din ce în ce mai mult”, transmite MSC în raportul dat publicității miercuri, în timp ce președintele american Joe Biden călătorește către Europa pentru prima sa vizită externă de la debutul mandatului.

Ediția din 2021 a raportului Conferinței de Securitate de la München se îndepărtează ușor de ipoteza raportului precedent, publicat în februarie 2020 în marja lucrărilor Conferinței.

Dacă raportul de la acel moment regăsea relația transatlantică într-o stare de “dezoccidentalizare” (Westlessness) din cauza animozităților și temerilor unei rupturi epocale între administrația Trump și aliații europeni, raportul de anul acesta se bazează pe starea Occidentului și ordinea internațională, concurența crescândă între sistemele democratice și autocratice și modul în care noul impuls transatlantic poate produce rezultate concrete, întruchipând astfel definiția de lucru a politicii externe a noului președinte american: competiția dintre democrație și autocrație reprezintă bătălia secolului al XXI-lea și cine va prevala din aceasta.

Marea întrebare strategică: Cum vor găsi democrațiilor liberale echilibrul între cooperare și concurență globală?

Principalul element care reiese din raportul MSC este acela că “lumea a intrat într-o nouă competiție sistemică între statele liberal-democratice și cele autocratice“, iar “accentul pus pe competiție amenință să submineze cooperarea globală pe probleme de interes comun”.

Cel de-al doilea punct definitoriu tratează concurența și cooperarea globală din perspectiva coexistenței și a condiționării reciproce.

“Modul în care statele cooperează – cu cine, în ce cadru și în ce scop – este din ce în ce mai mult modelat de concurență. Iar modul în care statele concurează – în ce moduri, cu ce mijloace și cu cine – depinde de relațiile lor de cooperare cu alții”, transmite raportul Conferinței.

Potrivit experților Conferinței de Securitate de la München: “marea întrebare strategică pentru democrațiile liberale ale lumii de astăzi este cum să găsească un echilibru între, pe de o parte, întărirea cooperării între țările care gândesc la fel pentru a respinge concurenții și a păstra elementele de bază ale ordinii internaționale liberale și, pe de altă parte, cum să evite transformarea competiției cu statele autocratice în confruntare directă, în care nu ar mai exista prea mult spațiu pentru cooperarea necesară”.

În fine, cel de-al patrulea punct se referă la faptul că partenerii transatlantici nu trebuie să irosească oportunitatea de a-și revitaliza parteneriatul și de a-l adapta la un mediu internațional în schimbare rapidă.

Premieră: Conferința de Securitate de la München publică Indexul de Securitate. Cum se privesc reciproc statele cu influență decisivă în domeniul global și cum văd ele principalele riscuri globale?

În premieră, raportul Conferinței de la München conține un Index de Securitate, care constată o fragmentare în Occident, un oarecare consens global privind riscurile climatice și de mediu, precum și o majoritate a țarilor care par să considere China ca fiind un risc major.

Țările analizate în acest index sunt statele G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) și țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud).

Canadienii, cetățenii occidentali cei mai îngrijorați de ascensiunea Chinei

Poziționarea globală a Canadei reflectă un aliniament ferm cu pozițiile Statelor Unite și Europei. Principalele riscuri globale la care se raportează canadienii sunt pandemia actuală și potențiale alte pandemii, schimbările climatice, atacurile cibernetice și ascensiunea Chinei. De altfel, 60% dintre canadieni percep Beijingul ca amenințare, mai mult decât americanii, francezii sau germanii.

Germania percepe China ca un risc mai puțin important

Principalele riscuri percepute de Germania sunt schimbările climatice în general, distrugerea habitatelor naturale, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, pandemia de coronavirus, terorismul islamic radical și atacurile cibernetice.

În ceea ce privește riscul unei prăbușiri a democrației, germanii sunt mult mai puțin îngrijorați decât francezii (28% față de 48%). Același lucru este valabil și pentru riscul de război civil sau de violență politică (38% față de 58%).

Dar există și opinii comune între cei doi parteneri europeni: Respondenții germani sunt foarte îngrijorați de terorismul islamic radical (64%), cu al doilea cel mai mare scor din lume, după Franța. Germania este națiunea cea mai îngrijorată de riscul terorismului de dreapta (54%) dintre toate țările intervievate.

De asemenea, germanii percep China ca fiind un risc mai puțin important decât alți respondenți din Europa.

Francezii, preocupați de prăbușirea democrației și de riscul unui război civil

În Franța, principalele riscuri percepute sunt terorismul islamic radical, pandemia de coronavirus, schimbările climatice în general, o viitoare pandemie și atacurile cibernetice asupra țării.

Dintre toate țările intervievate, respondenții din Franța sunt cei mai îngrijorați de riscul terorismului islamic radical.

În mod surprinzător, apariția unui război civil sau a violenței politice este considerată un risc semnificativ de către francezi, cu cel mai mare scor din Europa (58%) și din toate țările intervievate, cu excepția Braziliei și a Africii de Sud (69% fiecare). Există, de asemenea, o îngrijorare semnificativ mai mare în rândul respondenților din Franța decât în rândul celor din alte țări europene cu privire la o prăbușire a democrației (48%) și la o schimbare rapidă a culturii propriei țări (49%).

Italia: Țara din Europa cea mai “conștientă de riscuri”, dar cel mai puțin îngrijorată de Rusia și de China

Principalele riscuri care îi îngrijorează pe cetățenii italieni sunt pandemia de coronavirus, schimbările climatice, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, distrugerea habitatelor naturale și o viitoare pandemie. 

Italia este țara din Europa cea mai “conștientă de riscuri” și se situează pe locul al treilea, după Brazilia și Africa de Sud, în rândul celor chestionați la nivel global.

De asemenea, aceștia consideră Rusia ca fiind un risc mai puțin important decât orice altă țară din Europa. La fel ca și îngrijorarea relativ scăzută față de China în Germania, acest lucru subliniază percepțiile diferite ale riscului geopolitic în Europa.

Japonia: o națiune îngrijorată de vecinii săi

Principalele riscuri la care sunt expuși japonezii sunt China, pandemia de coronavirus, distrugerea habitatelor naturale, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, schimbările climatice, atacurile cibernetice și Coreea de Nord.

Respondenții din Japonia sunt îngrijorați de riscurile din vecinătatea lor. Japonia este națiunea care vede China ca fiind cel mai mare risc (70%) dintre toate țările intervievate.

Respondenții japonezi evaluează, de asemenea, destul de bine amenințarea reprezentată de armele biologice și chimice, alături de utilizarea armelor nucleare (52%, pe locul al doilea după indieni în ceea ce privește riscul perceput al utilizării armelor nucleare).

Britanicii percep Rusia și China drept “riscuri de nivel mediu”

Britanicii se afirmă îngrijorați de pandemia de coronavirus, schimbările climatice, distrugerea habitatelor naturale, o viitoare pandemie și atacurile cibernetice.

Atât Rusia, cât și China sunt percepute ca fiind riscuri de nivel mediu de către respondenții din Regatul Unit (49% și, respectiv, 52%). Deși riscul reprezentat de China este considerat mai mare decât cel reprezentat de Rusia, respondenții din Regatul Unit apreciază riscul reprezentat de Rusia este mai mare, spre deosebire de respondenții din alte țări, fiind devansați doar de cei din Japonia și de cei din SUA.

SUA: Principalele riscuri pentru securitatea Statelor Unite vin dinspre China, Rusia și Iran

Cetățenii americani consideră că principalele riscuri la adresa Statelor Unite sunt sunt atacurile cibernetice, China, polarizarea politică, pandemia de coronavirus și campaniile de dezinformare din partea inamicilor.

China se află în fruntea percepțiilor americane privind riscurile: cu 58%, deși mai mic decât în Canada, acesta este unul dintre cele mai mari scoruri din Occident.

Rusia este, de asemenea, cotată ca un risc ridicat (52), căruia doar respondenții japonezi îi atribuie un risc mai mare. Cetățenii americani consideră, de asemenea, că Iranul reprezintă un risc major (52%) – împreună cu francezii (52%), aceasta fiind cea mai mare evaluare dintre respondenții din întreaga lume.

Pe plan intern, polarizarea politică este considerată un risc ridicat. Riscul unei prăbușiri a democrației (52%) și al unui război civil sau al violenței politice (51%) este, de asemenea, foarte prezent în mintea respondenților americani. În pofida asaltului asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie 2021, terorismul de dreapta nu este perceput ca un risc semnificativ (40%).

Cum văd chinezii și rușii riscurile la nivel global?

Indexul de Securitate de la München relevă date interesante despre principalii competitori autocrați ai Occidentului: China și Rusia.

Sub titlul “O țară neperturbată”, China vede ca principale riscuri SUA, schimbările climatice, utilizarea de arme biologice de către un agresor și atacurile cibernetice.

În timp ce respondenții din alte țări consideră că China și Rusia reprezintă riscuri, respondenții din China consideră că SUA și UE sunt țările sau blocurile care prezintă cele mai mari riscuri geopolitice. În cazul în care sunt percepute riscuri, publicul chinez crede cu tărie că țara lor este pregătită pentru acestea.

Raportul consemnează că Rusia este imaginea în oglindă a Statelor Unite.  Principalele riscuri care îi îngrijorează pe respondenții din Rusia sunt creșterea inegalităților, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, distrugerea habitatelor naturale, schimbările climatice în general și o viitoare pandemie.

Respondenții din Rusia consideră China, precum și Iranul și Coreea de Nord ca fiind riscuri minore, în timp ce SUA sunt considerate un risc major.  Respondenții ruși acordă UE un scor absolut relativ scăzut (32%).

În rândul rușilor, amenințarea percepută a unui atac cu arme nucleare este cea mai scăzută din lume (26%).

Deși apare în mod tradițional la debutul ediției a Conferinței, raportul Conferinței de Securitate de la München este publicat de data aceasta în ajunul primei vizite în străinătate a noului președinte al Statelor Unite. Joe Biden va efectua în perioada 10-16 iunie prima sa călătorie în străinătate de la preluarea mandatului, în Europa, unde va participa la patru summituri cruciale pentru politica externă a administrației sale, centrată pe preeminența democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli în fața autocrațiilor și a încercărilor de a răsturna ordinea occidentală. Astfel, în timp ce se va afla în Europa, Biden va participa la summitul G7 din Marea Britanie (11-13 iunie), la summitul NATO (14 iunie) și la un summit UE-SUA (15 iunie) la Bruxelles, precum și la un summit cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în Elveția (16 iunie).

La summitul G7, Joe Biden și aliații democratici vor discuta despre angajamentul lor față de multilateralism și disponibilitatea de a acționa pentru a promova prioritățile în materie de sănătate publică, redresare economică și schimbări climatice, căutând să demonstreze solidaritatea și valorile comune ale marilor democrații.

Summitul NATO din 14 iunie este, în egală măsură, o reuniune importantă pentru stabilirea căii de urmat privind viitorul Alianței Nord-Atlantice, ca parte a procesului de reflecție NATO 2030, fiind de așteptat ca liderii Alianței Nord-Atlantice să convină elaborarea unui nou Concept Strategic care va consolida NATO drept unic forum de consultare politică transatlantică, care va întări postura militară a Alianței și care îi va oferi capacitate de proiecție globală pentru a gestiona ascensiunea Chinei și agresivitatea Rusiei.

Din cauza pandemiei, ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la München a fost înlocuită o ediție specială virtuală care a avut loc pe 19 februarie și care a reprezentat primul discurs de politică externă al președintelui american Joe Biden către aliații europeni. Discursul care a evocat – “America s-a întors. Alianța transatlantică s-a întors” – a făcut parte dintr-un adevărat “regal al liderilor” prin discursurile președinților Joe Biden și Emmanuel Macron, cancelarului Angela Merkel, prim-ministrului Boris Johnson și liderii UE și NATO, Ursula von der Leyen, Charles Michel și Jens Stoltenberg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

UE solicită Statelor Unite și Chinei ”reciprocitate” în ceea ce priveşte primirea turiştilor în contextul relaxării restricțiilor împotriva COVID-19

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană cere Statelor Unite reciprocitate în materie de primire a turiștilor europeni, inclusiv când vine vorba de carantină, în cadrul relaxării restricțiilor privind COVID-19, a precizat luni la postul RTL comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, informează AFP, citat de Agerpres.

În acest sens, oficialul european a anunțat că va avea ”în această seară o convorbire cu omologul (său) american, responsabilul pentru vaccinurile americane, pentru a discuta tocmai această problemă”, privind primirea americanilor în Europa şi invers.

”Primim deja turişti americani începând din momentul în care ei sunt vaccinaţi, începând din momentul în care ei au primit cele două doze şi s-au scurs 15 zile (de la vaccinare). Insist că dorim reciprocitate şi eu voi discuta despre aceasta în curând, pentru că deocamdată încă avem carantină în SUA” pentru europeni, a declarat comisarul UE.

Referitor la China, comisarul european pentru piața internă a subliniat că UE urmărește ”evoluția pandemiei”. ”Şi aici există reciprocitate. Trebuie efectiv ca din momentul în care primim turişti chinezi să existe aceeaşi reciprocitate, într-o situaţie comparabilă”, a explicat Breton.

La începutul lunii mai, Comisia Europeană a prezintat statelor membre o propunere de relaxare a actualelor restricții privind călătoriile neesențiale către UE pentru a ține seama de progresele campaniilor de vaccinare și de evoluțiile situației epidemiologice din întreaga lume.

Comisia a propus ca pe teritoriul UE să poată intra din motive neesențiale nu numai toate persoanele care sosesc din țări cu o situație epidemiologică bună, ci și toate persoanele cărora li s-a administrat ultima doză recomandată a unui vaccin autorizat de UE. Această dispoziție ar putea fi extinsă la vaccinurile care au parcurs toate etapele procesului de înscriere pe lista OMS privind utilizările de urgență.

În plus, Comisia a propus majorarea, în concordanță cu evoluția situației epidemiologice din UE, a pragului legat de numărul de noi cazuri de COVID-19 utilizat pentru a stabili lista țărilor din care ar trebui să fie permise toate călătoriile. Ca urmare a majorării pragului menționat, Consiliul ar trebui să poată extinde această listă.

Călătoriile neesențiale în cazul călătorilor vaccinați

Comisia a propus ca statele membre să elimine restricțiile privind călătoriile neesențiale în cazul persoanelor vaccinate care călătoresc către UE. Această propunere reflectă cele mai recente avize științifice care arată că vaccinarea contribuie în mod considerabil la ruperea lanțului de transmitere.

Statele membre ar trebui să permită intrarea în UE a persoanelor cărora le-a fost administrată, cu cel puțin 14 zile înainte de sosire, ultima doză recomandată a unui vaccin care a primit autorizația de introducere pe piață în UE. Statele membre ar putea, de asemenea, să extindă această dispoziție, astfel încât să fie autorizate să intre în UE și persoanele cărora li s-a administrat un vaccin care a parcurs toate etapele procesului de înscriere pe lista OMS privind utilizările de urgență. În plus, dacă statele membre decid să scutească persoanele vaccinate care locuiesc pe teritoriul lor de obligația de a prezenta un test PCR negativ și/sau de obligația a intra în carantină, atunci ar trebui să îi scutească de aceste obligații și pe călătorii vaccinați din țări terțe.

Acest proces ar trebui să fie facilitat de implementarea adeverinței electronice verzi, în conformitate cu normele propuse de Comisie la 17 martie. În mod concret, călătorii ar trebui să poată demonstra că au fost vaccinați prin prezentarea unei adeverințe electronice verzi emise pe numele lor de autoritățile statelor membre sau a unei alte adeverințe recunoscute ca fiind echivalentă în temeiul unei decizii a Comisiei privind caracterul adecvat al nivelului de protecție.

Până când adeverința electronică verde va fi implementată, statele membre ar trebui să poată să accepte adeverințe din țări terțe în temeiul legislației naționale, ținând seama de capacitatea de a verifica autenticitatea, valabilitatea și integritatea adeverinței și dacă aceasta conține toate datele relevante.

Statele membre ar putea lua în considerare crearea unui portal prin intermediul căruia călătorii să poată solicita recunoașterea unei adeverințe de vaccinare care a fost emisă de o țară terță ca dovadă fiabilă a vaccinării și/sau emiterea unei adeverințe electronice verzi. 

Copiii care sunt excluși de la vaccinare ar trebui să poată călători cu părinții vaccinați dacă au un test PCR negativ pentru COVID-19 efectuat cu maximum 72 de ore înainte de sosire. În aceste cazuri, statele membre ar putea solicita efectuarea unor teste suplimentare după sosire.

Comisia a propus, de asemenea, modificarea criteriilor pentru a lua în considerare dovezile tot mai numeroase ale impactului pozitiv al campaniilor de vaccinare. Se propune majorarea pragului de notificare cumulată a cazurilor de COVID-19 pe o perioadă de 14 zile de la 25 la 100. Această cifră rămâne cu mult sub media actuală a UE, care este de peste 420 de cazuri.

Ca urmare a adaptării pragului, Consiliul ar trebui să poată să extindă lista țărilor din care sunt permise călătoriile neesențiale, indiferent dacă persoanele care sosesc au fost sau nu vaccinate, cu condiția respectării unor măsuri sanitare, cum ar fi testarea și/sau intrarea în carantină. Ca și în prezent, Consiliul ar trebui să analizeze această listă cel puțin o dată la 2 săptămâni.

Persoanele care călătoresc din motive esențiale, inclusiv, în special, personalul medico-sanitar, lucrătorii transfrontalieri, lucrătorii agricoli sezonieri, personalul din sectorul transporturilor și navigatorii, pasagerii în tranzit, persoanele care călătoresc din motive familiale imperative sau care vin să studieze ar trebui să fie autorizate în continuare să intre în UE, indiferent dacă sunt sau nu vaccinate și indiferent din ce țară sosesc.

Aceeași dispoziție ar urma să se aplice și în cazul cetățenilor UE și al rezidenților pe termen lung în UE, precum și în cazul membrilor de familie ai acestora. Călătoriile de acest tip ar trebui să facă în continuare obiectul unor măsuri sanitare, cum ar fi testarea și intrarea în carantină, în conformitate cu deciziile luate de statele membre.

Continue Reading

CHINA

Administrația Biden extinde ”lista neagră” a companiilor chineze interzise investițiilor americane: Aduc atingere securităţii sau valorilor democratice ale SUA

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Administrația Biden a decis jos, prin ordin executiv, să extindă  domeniul de acțiune al decretului prezidențial al fostului președinte Trump, prin care interziceau investiții americane în companii din China care sprijină armata chineză inclusiv prin vânzarea de tehnologie de urmărire, anunță The Washington Post, citat de Digi24.

Lista cuprinde 59 de entități care fac obiectul interdicțiilor ce decurg din ordinul executiv.

Prin ”consolidarea unui ordin executiv anterior privind interzicerea investițiilor americane în sectorul militar-industrial al Republicii Populare Chineze” Statele Unite ”se asigură că investițiile sale nu sprijină companii chineze care subminează securitatea și valorile SUA și ale aliaților noștri”, este precizat în documentul dat publicității de Casa Albă.

În egală măsură, Washingtonul ”a extins domeniul de aplicare al acestei urgenţe naţionale constatând că utilizarea tehnologiilor de supraveghere chineză în afara Chinei, precum şi dezvoltarea acestora sau utilizarea lor pentru a facilita represiunea sau încălcările grave ale drepturilor omului constituie ameninţări neobişnuite şi extraordinare”, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Printre cele 59 de companii listate pe lista neagră se numără nume mari precum China Mobile Communications Group, China National Offshore Oil Corp, Semiconductor Manufacturing International Corp, Hikvision, China Railway Construction sau Semiconductor Manufacturing International Corp.

Consolidarea abordării fostei administrații față de China arată că Statele Unite sunt pregătite de ”o competiție strategică pe termen lung”.

De altfel, la începutul lunii februarie, liderul american a atenționat că rivalitatea între SUA și China va lua forma unei ”competiții extreme”, asigurând totodată că vrea să evite ”un conflict” între primele două puteri mondiale.

Acesta a promis că se va opune avansului autoritarismului, ”în special ambițiilor crescânde ale Chinei”. În același timp, Joe Biden s-a angajat, fară a preciza însă cum, să ”contreze abuzurile economice ale Chinei”, ”acţiunile sale agresive”, şi să apere drepturile omului, conlucrând în acelaşi timp cu Beijingul ”atunci când va fi în interesul Americii”.

În egală măsură, Joe Biden a invitat Europa să acționeze la unison cu Statele Unite, atenționând că va fi ”o concurență dură” cu China și a dat asigurări că aceasta nu va deveni cea mai puternică țară din lume cât timp este el în funcție.

Mărturie că SUA, sub administrația Biden, și Uniunea Europeană și-au dat mâna pentru a arăta că ”democrațiile sunt cele mai potrivite pentru a proteja cetățenii, a promova demnitatea și a genera prosperitate“ stă prima reuniune la nivel înalt a dialogului dintre cele două privind China, organizată la finalul lunii mai. 

Continue Reading

CHINA

Directorul Agenției Spațiale Europene atrage atenția că Europa riscă să fie ”lăsată pe dinafară” în cursa pentru spațiu: SUA și China nu vor înceta să investească

Published

on

© ESA - European Space Agency/ Facebook

Europa riscă să ”rămână pe dinafară” în cursa pentru spațiu cu Statele Unite și China, a atras atenția directorul general al Agenției Spațiale Europene, Josef Aschbacher, într-o reacție pentru Politico.

Oficialul european a îndemnat astfel liderii europene să profite de summitul ce urmează să aibă loc în 2022 pentru a stabili o cale de urmat în această competiție cu cele două puteri.

”SUA și China nu vor înceta să investească în spațiu, au identificat acest lucru ca fiind un element strategic”, a precizat Aschbacher, punctând că Europa are nevoie de un plan clar de investiții pentru proiecte spațiale, care să fie comprehensive, de la dezvoltarea de lansatoare de rachete reutilizabile la planuri pentru o rețea de sateliți de comunicații securizate, promovate de Comisia Europeană, și potențiale noi misiuni pe Lună și Marte.

”Europa trebuie să conștientizeze că, dacă nu investim, vom fi lăsați pe dinafară. Europa are expertiza – în mod clar – dar a ratat oportunitatea. Aș vrea ca politicienii să înțeleagă acest lucru – și câți bani sunt necesari pentru a face acest lucru să se întâmple”, a mai semnalat directorul general al ESA care a anunțat că agenția, ce adună sub umbrela sa 22 de state, marea majoritate membre UE, va convoca un summit pentru a decide asupra unui răspuns politic detaliat la investițiile tot mai mari ale SUA și Chinei în proiecte spațiale.

În luna februarie a acestui an, Statele Unite au reușit să plaseze cu succes roverul Perseverance, construit de NASA, pe suprafața planetei Marte. Cel mai complex laborator științific trimis până acum pe ”Planeta Roșie” și printre misiuni inclusiv ”producerea” de oxigen, obiectiv atins în luna aprilie a acestui an, informează Digi24.

Mai mare şi dotat cu mai multe instrumente decât celelalte patru rovere care au ajuns înaintea lui pe Marte (Sojourner, Spirit, Opportunity şi Curiosity), Perseverance a fost trimis să elucideze misterul cu privire la existenţa vieţii pe Planeta Roşie.

În luna mai a acestui an, China s-a alăturat Statelor Unite pe lista singurelor ţări din lume care au plasat cu succes rovere pe Marte, potrivit Agerpres.

Roverul Zhurong, cu o greutate de 240 de kilograme, echipat cu şase instrumente ştiinţifice, inclusiv o cameră topografică de înaltă rezoluţie, va studia scoarţa şi atmosfera planetei Marte.

Alimentat cu energie solară, Zhurong va căuta, de asemenea, urme ale unor prezumtive forme de viaţă, inclusiv depozite de apă şi de gheaţă aflate sub scoarţa marţiană, folosind un radar performant în cadrul unei misiuni de 90 de zile, al cărei obiectiv este acela de a explora suprafaţa planetei Marte.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Democrațiile lumii se unesc pentru competiția cu China: Țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Summitul G7: Joe Biden și Angela Merkel s-au întâlnit pentru prima dată după inaugurarea noului președinte american

MAREA BRITANIE10 hours ago

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

ROMÂNIA12 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

MAREA BRITANIE12 hours ago

Summitul G7: Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE îi cer lui Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” privind protocolul nord-irlandez

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron, mesaj de unitate de la summitul G7: Suntem uniți și gata să ne asumăm cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm

RUSIA15 hours ago

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Regina Elisabeta a II-a a găzduit o recepție pentru liderii G7 într-o atmosferă destinsă: “Se presupune că trebuie să arăţi ca şi cum te-ai simţi bine?”

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending