Connect with us

CHINA

Summit-urile G7 și NATO: Lumea a intrat într-o nouă competiție sistemică între democrații și autocrații, avertizează raportul Conferinței de Securitate de la München

Published

on

© Munich Security Conference

Lumea a intrat într-o nouă competiție sistemică între statele liberal-democratice și cele autocratice, iar mediul internațional este caracterizat de două “stări de fapt” – competiția și cooperare, avertizează Conferința de Securitate de la München în raportul său anual, publicat în ajunul summit-urilor G7 și NATO.

“În timp ce competiția a devenit trăsătura definitorie a politicii mondiale, cele mai critice amenințări la adresa umanității – de la schimbările climatice la cursele de înarmare și pandemii – necesită o cooperare internațională pe scară largă. Dar concurența și cooperarea nu numai că coexistă, ci se condiționează reciproc din ce în ce mai mult”, transmite MSC în raportul dat publicității miercuri, în timp ce președintele american Joe Biden călătorește către Europa pentru prima sa vizită externă de la debutul mandatului.

Ediția din 2021 a raportului Conferinței de Securitate de la München se îndepărtează ușor de ipoteza raportului precedent, publicat în februarie 2020 în marja lucrărilor Conferinței.

Dacă raportul de la acel moment regăsea relația transatlantică într-o stare de “dezoccidentalizare” (Westlessness) din cauza animozităților și temerilor unei rupturi epocale între administrația Trump și aliații europeni, raportul de anul acesta se bazează pe starea Occidentului și ordinea internațională, concurența crescândă între sistemele democratice și autocratice și modul în care noul impuls transatlantic poate produce rezultate concrete, întruchipând astfel definiția de lucru a politicii externe a noului președinte american: competiția dintre democrație și autocrație reprezintă bătălia secolului al XXI-lea și cine va prevala din aceasta.

Marea întrebare strategică: Cum vor găsi democrațiilor liberale echilibrul între cooperare și concurență globală?

Principalul element care reiese din raportul MSC este acela că “lumea a intrat într-o nouă competiție sistemică între statele liberal-democratice și cele autocratice“, iar “accentul pus pe competiție amenință să submineze cooperarea globală pe probleme de interes comun”.

Cel de-al doilea punct definitoriu tratează concurența și cooperarea globală din perspectiva coexistenței și a condiționării reciproce.

“Modul în care statele cooperează – cu cine, în ce cadru și în ce scop – este din ce în ce mai mult modelat de concurență. Iar modul în care statele concurează – în ce moduri, cu ce mijloace și cu cine – depinde de relațiile lor de cooperare cu alții”, transmite raportul Conferinței.

Potrivit experților Conferinței de Securitate de la München: “marea întrebare strategică pentru democrațiile liberale ale lumii de astăzi este cum să găsească un echilibru între, pe de o parte, întărirea cooperării între țările care gândesc la fel pentru a respinge concurenții și a păstra elementele de bază ale ordinii internaționale liberale și, pe de altă parte, cum să evite transformarea competiției cu statele autocratice în confruntare directă, în care nu ar mai exista prea mult spațiu pentru cooperarea necesară”.

În fine, cel de-al patrulea punct se referă la faptul că partenerii transatlantici nu trebuie să irosească oportunitatea de a-și revitaliza parteneriatul și de a-l adapta la un mediu internațional în schimbare rapidă.

Premieră: Conferința de Securitate de la München publică Indexul de Securitate. Cum se privesc reciproc statele cu influență decisivă în domeniul global și cum văd ele principalele riscuri globale?

În premieră, raportul Conferinței de la München conține un Index de Securitate, care constată o fragmentare în Occident, un oarecare consens global privind riscurile climatice și de mediu, precum și o majoritate a țarilor care par să considere China ca fiind un risc major.

Țările analizate în acest index sunt statele G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) și țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud).

Canadienii, cetățenii occidentali cei mai îngrijorați de ascensiunea Chinei

Poziționarea globală a Canadei reflectă un aliniament ferm cu pozițiile Statelor Unite și Europei. Principalele riscuri globale la care se raportează canadienii sunt pandemia actuală și potențiale alte pandemii, schimbările climatice, atacurile cibernetice și ascensiunea Chinei. De altfel, 60% dintre canadieni percep Beijingul ca amenințare, mai mult decât americanii, francezii sau germanii.

Germania percepe China ca un risc mai puțin important

Principalele riscuri percepute de Germania sunt schimbările climatice în general, distrugerea habitatelor naturale, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, pandemia de coronavirus, terorismul islamic radical și atacurile cibernetice.

În ceea ce privește riscul unei prăbușiri a democrației, germanii sunt mult mai puțin îngrijorați decât francezii (28% față de 48%). Același lucru este valabil și pentru riscul de război civil sau de violență politică (38% față de 58%).

Dar există și opinii comune între cei doi parteneri europeni: Respondenții germani sunt foarte îngrijorați de terorismul islamic radical (64%), cu al doilea cel mai mare scor din lume, după Franța. Germania este națiunea cea mai îngrijorată de riscul terorismului de dreapta (54%) dintre toate țările intervievate.

De asemenea, germanii percep China ca fiind un risc mai puțin important decât alți respondenți din Europa.

Francezii, preocupați de prăbușirea democrației și de riscul unui război civil

În Franța, principalele riscuri percepute sunt terorismul islamic radical, pandemia de coronavirus, schimbările climatice în general, o viitoare pandemie și atacurile cibernetice asupra țării.

Dintre toate țările intervievate, respondenții din Franța sunt cei mai îngrijorați de riscul terorismului islamic radical.

În mod surprinzător, apariția unui război civil sau a violenței politice este considerată un risc semnificativ de către francezi, cu cel mai mare scor din Europa (58%) și din toate țările intervievate, cu excepția Braziliei și a Africii de Sud (69% fiecare). Există, de asemenea, o îngrijorare semnificativ mai mare în rândul respondenților din Franța decât în rândul celor din alte țări europene cu privire la o prăbușire a democrației (48%) și la o schimbare rapidă a culturii propriei țări (49%).

Italia: Țara din Europa cea mai “conștientă de riscuri”, dar cel mai puțin îngrijorată de Rusia și de China

Principalele riscuri care îi îngrijorează pe cetățenii italieni sunt pandemia de coronavirus, schimbările climatice, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, distrugerea habitatelor naturale și o viitoare pandemie. 

Italia este țara din Europa cea mai “conștientă de riscuri” și se situează pe locul al treilea, după Brazilia și Africa de Sud, în rândul celor chestionați la nivel global.

De asemenea, aceștia consideră Rusia ca fiind un risc mai puțin important decât orice altă țară din Europa. La fel ca și îngrijorarea relativ scăzută față de China în Germania, acest lucru subliniază percepțiile diferite ale riscului geopolitic în Europa.

Japonia: o națiune îngrijorată de vecinii săi

Principalele riscuri la care sunt expuși japonezii sunt China, pandemia de coronavirus, distrugerea habitatelor naturale, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, schimbările climatice, atacurile cibernetice și Coreea de Nord.

Respondenții din Japonia sunt îngrijorați de riscurile din vecinătatea lor. Japonia este națiunea care vede China ca fiind cel mai mare risc (70%) dintre toate țările intervievate.

Respondenții japonezi evaluează, de asemenea, destul de bine amenințarea reprezentată de armele biologice și chimice, alături de utilizarea armelor nucleare (52%, pe locul al doilea după indieni în ceea ce privește riscul perceput al utilizării armelor nucleare).

Britanicii percep Rusia și China drept “riscuri de nivel mediu”

Britanicii se afirmă îngrijorați de pandemia de coronavirus, schimbările climatice, distrugerea habitatelor naturale, o viitoare pandemie și atacurile cibernetice.

Atât Rusia, cât și China sunt percepute ca fiind riscuri de nivel mediu de către respondenții din Regatul Unit (49% și, respectiv, 52%). Deși riscul reprezentat de China este considerat mai mare decât cel reprezentat de Rusia, respondenții din Regatul Unit apreciază riscul reprezentat de Rusia este mai mare, spre deosebire de respondenții din alte țări, fiind devansați doar de cei din Japonia și de cei din SUA.

SUA: Principalele riscuri pentru securitatea Statelor Unite vin dinspre China, Rusia și Iran

Cetățenii americani consideră că principalele riscuri la adresa Statelor Unite sunt sunt atacurile cibernetice, China, polarizarea politică, pandemia de coronavirus și campaniile de dezinformare din partea inamicilor.

China se află în fruntea percepțiilor americane privind riscurile: cu 58%, deși mai mic decât în Canada, acesta este unul dintre cele mai mari scoruri din Occident.

Rusia este, de asemenea, cotată ca un risc ridicat (52), căruia doar respondenții japonezi îi atribuie un risc mai mare. Cetățenii americani consideră, de asemenea, că Iranul reprezintă un risc major (52%) – împreună cu francezii (52%), aceasta fiind cea mai mare evaluare dintre respondenții din întreaga lume.

Pe plan intern, polarizarea politică este considerată un risc ridicat. Riscul unei prăbușiri a democrației (52%) și al unui război civil sau al violenței politice (51%) este, de asemenea, foarte prezent în mintea respondenților americani. În pofida asaltului asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie 2021, terorismul de dreapta nu este perceput ca un risc semnificativ (40%).

Cum văd chinezii și rușii riscurile la nivel global?

Indexul de Securitate de la München relevă date interesante despre principalii competitori autocrați ai Occidentului: China și Rusia.

Sub titlul “O țară neperturbată”, China vede ca principale riscuri SUA, schimbările climatice, utilizarea de arme biologice de către un agresor și atacurile cibernetice.

În timp ce respondenții din alte țări consideră că China și Rusia reprezintă riscuri, respondenții din China consideră că SUA și UE sunt țările sau blocurile care prezintă cele mai mari riscuri geopolitice. În cazul în care sunt percepute riscuri, publicul chinez crede cu tărie că țara lor este pregătită pentru acestea.

Raportul consemnează că Rusia este imaginea în oglindă a Statelor Unite.  Principalele riscuri care îi îngrijorează pe respondenții din Rusia sunt creșterea inegalităților, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, distrugerea habitatelor naturale, schimbările climatice în general și o viitoare pandemie.

Respondenții din Rusia consideră China, precum și Iranul și Coreea de Nord ca fiind riscuri minore, în timp ce SUA sunt considerate un risc major.  Respondenții ruși acordă UE un scor absolut relativ scăzut (32%).

În rândul rușilor, amenințarea percepută a unui atac cu arme nucleare este cea mai scăzută din lume (26%).

Deși apare în mod tradițional la debutul ediției a Conferinței, raportul Conferinței de Securitate de la München este publicat de data aceasta în ajunul primei vizite în străinătate a noului președinte al Statelor Unite. Joe Biden va efectua în perioada 10-16 iunie prima sa călătorie în străinătate de la preluarea mandatului, în Europa, unde va participa la patru summituri cruciale pentru politica externă a administrației sale, centrată pe preeminența democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli în fața autocrațiilor și a încercărilor de a răsturna ordinea occidentală. Astfel, în timp ce se va afla în Europa, Biden va participa la summitul G7 din Marea Britanie (11-13 iunie), la summitul NATO (14 iunie) și la un summit UE-SUA (15 iunie) la Bruxelles, precum și la un summit cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în Elveția (16 iunie).

La summitul G7, Joe Biden și aliații democratici vor discuta despre angajamentul lor față de multilateralism și disponibilitatea de a acționa pentru a promova prioritățile în materie de sănătate publică, redresare economică și schimbări climatice, căutând să demonstreze solidaritatea și valorile comune ale marilor democrații.

Summitul NATO din 14 iunie este, în egală măsură, o reuniune importantă pentru stabilirea căii de urmat privind viitorul Alianței Nord-Atlantice, ca parte a procesului de reflecție NATO 2030, fiind de așteptat ca liderii Alianței Nord-Atlantice să convină elaborarea unui nou Concept Strategic care va consolida NATO drept unic forum de consultare politică transatlantică, care va întări postura militară a Alianței și care îi va oferi capacitate de proiecție globală pentru a gestiona ascensiunea Chinei și agresivitatea Rusiei.

Din cauza pandemiei, ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la München a fost înlocuită o ediție specială virtuală care a avut loc pe 19 februarie și care a reprezentat primul discurs de politică externă al președintelui american Joe Biden către aliații europeni. Discursul care a evocat – “America s-a întors. Alianța transatlantică s-a întors” – a făcut parte dintr-un adevărat “regal al liderilor” prin discursurile președinților Joe Biden și Emmanuel Macron, cancelarului Angela Merkel, prim-ministrului Boris Johnson și liderii UE și NATO, Ursula von der Leyen, Charles Michel și Jens Stoltenberg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

Parlamentul European își expune viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

UE ar trebui să continue să discute cu China despre provocările globale, cum ar fi schimbările climatice și crizele din domeniul sănătății, exprimându-și în același timp îngrijorarea cu privire la încălcările sistemice ale drepturilor omului, au transmis deputații europeni miercuri, în cadrul unui raport în care își exprimă viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China. 

Într-un raport adoptat joi, cu 570 de voturi pentru, 61 împotrivă și 40 de abțineri, Parlamentul European subliniază șase piloni pe care UE ar trebui să construiască o nouă strategie pentru a relaționa cu China: cooperarea în ceea ce privește provocările globale, angajamentul privind normele internaționale și drepturile omului, identificarea riscurilor și vulnerabilităților, construirea de parteneriate cu parteneri cu opinii similare, promovarea autonomiei strategice și apărarea intereselor și valorilor europene.

Nu trebuie să fim naivi atunci când avem de-a face cu China. În timp ce China este un partener comercial important, este, de asemenea, un rival sistemic care reprezintă o provocare pentru modul nostru de viață și pentru ordinea mondială liberală. Câștigurile economice nu ar trebui să ne facă orbi la agenda politică ambițioasă a Partidului Comunist Chinez, la politica externă tot mai asertivă și la represiunile sale în Xinjiang și Hong Kong. Trebuie să ne apărăm valorile și interesele prin dobândirea unei autonomii strategice europene în domenii precum comerțul, digitalul și securitatea și apărarea”, a declarat raportorul Hilde Vautmans (Renew Europe, Belgia) după vot.

Abordarea provocărilor comune, inclusiv a pandemiilor emergente

Textul propune continuarea cooperării UE-China în ceea ce privește o serie de provocări globale, cum ar fi drepturile omului, schimbările climatice, dezarmarea nucleară, combaterea crizelor sanitare globale și reforma organizațiilor multilaterale.

Deputații europeni solicită, de asemenea, ca UE să colaboreze cu China pentru a îmbunătăți răspunsul la bolile infecțioase care ar putea evolua în epidemii sau pandemii, de exemplu prin cartografierea riscurilor și sisteme de avertizare timpurie. Ei cer Chinei să permită efectuarea unei anchete independente privind originea și răspândirea COVID-19.

Fricțiuni comerciale, relațiile UE cu Taiwan

Parlamentul subliniază importanța strategică a relației UE-China, dar precizează că procesul de ratificare a Acordului global privind investițiile (CAI) nu poate începe până când China nu ridică sancțiunile împotriva deputaților europeni și a instituțiilor UE.

De asemenea, deputații își reiterează apelul către Comisie și Consiliu de a progresa în ceea ce privește un acord de investiții al UE cu Taiwan.

Dialog și acțiune împotriva încălcărilor drepturilor omului

Condamnând încălcările sistemice ale drepturilor omului în China, deputații europeni solicită un dialog regulat între UE și China privind drepturile omului și introducerea unor criterii de referință care să măsoare progresele înregistrate. Discuțiile ar trebui să includă încălcările drepturilor omului în Xinjiang, Mongolia interioară, Tibet și Hong Kong.

În plus, Parlamentul regretă coerciția chineză împotriva companiilor europene care au tăiat legăturile lanțului de aprovizionare cu Xinjiang din cauza îngrijorărilor privind situația muncii forțate din regiune. Parlamentul solicită UE să sprijine aceste companii și să se asigure că legislația actuală a UE interzice efectiv ca firmele implicate în abuzurile din Xinjiang să opereze în UE.

5G și combaterea dezinformării chinezești

Deputații europeni subliniază necesitatea de a dezvolta standarde globale cu parteneri cu vederi similare pentru tehnologiile de generație următoare, cum ar fi rețelele 5G și 6G. Companiile care nu îndeplinesc standardele de securitate trebuie să fie excluse, spun ei. În cele din urmă, raportul solicită ca Serviciul European de Acțiune Externă să primească un mandat și resursele necesare pentru a aborda operațiunile de dezinformare chinezești, inclusiv crearea unui grup operativ StratCom dedicat Orientului Îndepărtat.

Continue Reading

CHINA

Președintele SUA, Joe Biden, și omologul chinez, Xi Jinping, au discutat despre nevoia evitării conflictelor în contextul competiției globale

Published

on

Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a avut joi o convorbire telefonică telefonică ”deschisă și strategică” cu omologul chinez, Xi Jinping, prima între cei doi lideri din luna februarie.

Potrivit unui comunicat de presă al Casei Albe, cei doi au discutat despre domeniile ”în care interesele converg, dar și despre aspectele în care interesele, valorile și perspectivele” celor două țări sunt divergente.

Joe Biden a subliniat, de asemenea, ”interesul de durată al Statelor Unite pentru pace, stabilitate și prosperitate în Indo-Pacific și în lume, iar cei doi lideri au discutat despre responsabilitatea ambelor națiuni de a se asigura că această competiție nu se transformă în conflict.”

”Această discuție face parte din efortul continuu al Statelor Unite de a gestiona în mod responsabil competiția dintre SUA și China”, este precizat în comunicat.

Convorbire telefonică este a doua pe care Joe Biden o poartă cu omologul chinez de când a preluat mandatul de președinte al SUA și apare într-un context în care între Washington și Beijing există divergențe pe mai multe teme, de la securitate cibernetică, la comerț.

Potrivit Politico, un oficial de rang înalt al Administrației Biden a precizat că apelul a durat 90 de minute și că tonul a fost sincer și familiar. Atât Biden, cât și Xi Jinping au făcut referire la interacțiunile personale din trecut.

Oficialul a mai explicat că această conversație vine și pe fondul interacțiunilor dintre oficialii americani și chinezi de rang inferior care nu se finalizează cu progrese în probleme cheie. Cei din urmă folosesc adesea un limbaj dur și încalcă protocolul diplomatic, încercând să condiționeze cooperarea în domenii cheie, precum combaterea schimbărilor climatice sau a pandemiei, de chestiunile asupra cărora planează dezacordul între SUA și China, cum ar fi drepturile omului.

Continue Reading

CHINA

Ambasadorul Germaniei în China, un apropiat al Angelei Merkel, a decedat. Cancelarul german: Deplâng pierderea unui consilier foarte apreciat, care a dat dovadă de o expertiză remarcabilă

Published

on

© Bundeskanzlerin/ Instagram

Ambasadorul german în China, Jan Hecker, a decedat brusc la 54 de ani, după doar câteva săptămâni de la preluarea mandatului, informează Ministerul german de externe printr-un comunicat, informează Digi24.

”Am aflat cu profundă tristețe și stupoare despre decesul subit al ambasadorului german în China. Gândurile noastre se îndreaptă către familia sa și către cei apropiați”, a transmis luni purtătorul de cuvânt al instituției.

Înainte de a preluat funcția de ambasador al Germaniei la Beijing, acum două săptămâni, Hecker a ocupat postul de consilier pe probleme de politică externă în Guvernul condus de Angela Merkel. În 2017, acesta a devenit directorul Departamentului de politică externă, securitate și politică de dezvoltare în Executivul de la Berlin, rol ce i-a permit să o însoțească pe Angela Merkel în călătoriile sale.

”Sunt profund șocată de moartea lui Jan Hecker. Deplâng pierderea unui consilier foarte apreciat, care a dat dovadă de o profundă umanitate și o expertiză remarcabilă. Mă gândesc cu recunoștință la colaborarea noastră și mă bucur că am avut o legătură atât de strânsă cu el de-a lungul anilor. Cele mai profunde condoleanțe le transmit soției, copiilor și celorlalți apropiați ai săi, în durerea lor incomensurabilă”, a transmis cancelarul german într-un comunicat de presă.

Născut în 1967 în orașul german Kiel, Jan Hecker a activat și ca judecător la Curtea Administrativă Federală din Germania (Bundesverwaltungsgericht) între 2011 și 2015, potrivit Deutsche Welle.

La începutul preluării mandatului de diplomat al Berlinului la Beijing, Hecker a declarat că obiectivele sale pentru noua misiune sunt ”să contribuie la dezvoltarea pe termen lung și stabilitatea relațiilor dintre Germania și China” și să ”consolideze în continuare dialogul și parteneriatul bilateral”.

Adjunctul lui Hecker, Frank Rückert, va preluat atribuțiile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CHINA31 mins ago

Parlamentul European își expune viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China

PARLAMENTUL EUROPEAN50 mins ago

Grupul PPE, a doua familie politică din Parlamentul European care l-a nominalizat pe Aleksei Navalnîi pentru Premierul Saharov 2021

Alin Mituța51 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța a votat în plenul PE un raport care cere Comisiei Europene să ia măsuri legislative pentru a oferi condiții de muncă mai bune lucrătorilor de pe platformele online

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită ca testarea pe animale să nu mai fie implicată în cercetare

Daniel Buda2 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda, intervenție în Parlamentul European: Crearea unor noi locuri de muncă bine plătite și consolidarea celor existente este cea mai bună formă de protecție socială

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu: Rezultatul dependenței Europei de gazul rusesc este că Rusia face ce vrea la frontiera estică a Uniunii Europene

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța lansează Caravana „Cu Europa ajungem departe”: Voi lua concluziile la care vom ajunge și le voi duce în Conferința privind Viitorul Europei

Eugen Tomac2 hours ago

Parlamentul European a adoptat raportul privind relațiile UE-Rusia. Eugen Tomac: Noua strategie face diferența între societatea pro-democratică rusă și acțiunile regimului Putin

MAREA BRITANIE2 hours ago

Parlamentul European a aprobat Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro, din care România va primi 39,4 milioane de euro

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Australia, SUA și Regatul Unit au anunțat o nouă alianță de securitate pentru contracararea Chinei în regiunea Indo-Pacific

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D23 hours ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor1 day ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending