Connect with us

NATO

Summitul B9 din Slovacia: La 70 ani de la înființarea NATO, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat de pe flancul estic al Alianței au pledat pentru prezența înaintată a NATO și pentru legătura transatlantică solidă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Adaptarea NATO și prezența înaintată a Alianței Nord-Atlantice pe flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, este unul dintre motivele pentru ca Alianța să devină mai puternică, iar legătura transatlantică să rămână mai solidă și mai eficientă ca niciodată, este elementul cheie care reiese din Declarația summitului în format ”București 9” de la Košice, platforma de consultare regională creată în anul 2015 de președinții României și Poloniei pentru țările de pe flancul estic al NATO.

La reuniunea din Slovacia, organizată în contextul aniversării a 70 de ani de la înființarea NATO, precum și a marcării a 20, respectiv 15 ani de la aderarea statelor din partea de Est a Alianței, a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, căruia statele participante la formatul B9 i-au subliniat ”importanța prezenței înaintate a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră” în spiritul unității aliate, a solidarității și a unei partajări echitabile a responsabilităților.

De altfel, la finalul reuniunii, președintele Klaus Iohannis a remarcat că situaţia din regiunea Mării Negre este din ce în ce mai volatilă, subliniind că în acest context este necesară o prezenţă fizice a NATO mai bună în zonă, arătând că și zona Baltică este supusă aceluiași peisaj de riscuri și ameninților

”Formatul B9 nu a apărut întâmplător. Formatul B9 sau București 9 a apărut fiindcă țările noastre au o istorie, și destul de recentă, comună, și suntem situați pe Flancul Estic, unde avem amenințări. (…) Una din abordările pe care și eu le-am promovat, și le promovez în continuare, este să tratăm flancul estic ca un singur flanc și să nu încercăm să îl definim pe bucățele, partea nordică a flancului estic, partea sudică a flancului estic”, a spus Iohannis într-o conferință comună de presă cu omologii săi slovac și polon, Andrej Kiska, respectiv Andrzej Duda.

Președintele slovac Andrej Kiska a făcut referire la faptul că țara sa trebuie să reziste tentației de a-și schimba direcția în condițiile în care sunt voci ce ar susține o îndepărtare de UE și de NATO, în timp ce președintele Poloniei a spus că cea mai mare problemă din prezent este revenirea “ambiţiilor imperiale” ale Rusiei, context în care a subliniat că trupele NATO ar trebui să se deplaseze într-un număr mai mare în regiunea Mării Negre, notează Agerpres.

Referirile la Rusia au fost cuprinse și în textul Declarației Summit-ului, unde liderii celor 9 țări de pe flancul estic și-au manifestat ”îngrijorarea față de evoluțiile de securitate din estul Ucrainei, de tensiunile recente din Mările Neagră și de Azov influențate de anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei și de construcțiile militare” de acolo.

Textul integral al declarației este disponibil aici.

Mai mult, Klaus Iohannis și omologii săi au arătat că aceste evoluții reprezintă încă o manifestare a ”desconsiderării de către Rusia a dreptului internațional”. De asemenea, țările de pe flancul estic al NATO și-au arătat îngrijorarea gravă față de încălcarea Tratatului privind forțele nucleare intermediare de către Rusia.

Președintele Klaus Iohannis a participat la Summitul Formatului București 9 (B9), care a avut loc la Košice, în Slovacia, reuniunea având loc într-un context special anul acesta, fiind marcați 70 de ani de la crearea Alianței Nord-Atlantice, respectiv 20 și 15 ani de la aderarea statelor aliate participante la B9. În acest sens, liderii prezenți vor dezveli o placă comemorativă de marcare a 70 de ani de la înființarea NATO.

La eveniment au fost prezenți șefii de stat din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, precum și secretarul general al NATO.

Formatul București (B9) a fost lansat la inițiativa Președinților României și Poloniei.

Primul Summit al Formatului a avut loc în noiembrie 2015, la București, iar al doilea Summit la Varșovia, în iunie 2018. Formatul B9 este o platformă deosebit de utilă pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe Flancul Estic al NATO, în vederea articulării contribuției specifice a acestora la procesele în derulare din cadrul Alianței, în deplină concordanță cu principiile solidarității și indivizibilității securității tuturor statelor membre NATO.

Lansat de Klaus Iohannis și Andrzej Duda în 2015, Formatul B9 a înregistrat în anii 2017-2018 o dinamică substanțială, culminând  în primăvara acestui an cu prima reuniune a miniștrilor Apărării din țările B9 și primul summit parlamentar, ambele organizate la București. În cadrul București 9 au avut loc, până în prezent, și două reuniuni la nivel de miniștri de Externe.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Forțele Aeriene Canadiene au revenit în România: 180 de militari și șase aeronave CF-188 Hornet vor executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comanda NATO

Published

on

© Forţele Aeriene Române / Facebook

Ceremonia dedicată certificării detașamentului Forțelor Aeriene Canadiene, aflat în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită, a avut loc joi, 4 august, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit comunicatului oficial.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele patru luni, alături de militari aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR, iar alte două aeronave CF-188 Hornet vor participa, în aceeași perioadă, la exercițiile organizate cu aliații NATO.

Aceasta este cea de-a șasea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018, 2019, 2020 și 2021. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: Rusia nu trebuie să câștige în Ucraina. Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească

Published

on

© NATO

Războiul Rusiei în Ucraina este un atac la adresa actualei ordini mondiale, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Stoltenberg, într-un discurs susținut în Norvegia, țara sa natală, a declarat că Europa „se confruntă cu cea mai periculoasă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial” și că nu trebuie să i se permită Rusiei să câștige.

Potrivit înaltului oficial aliat, pentru a împiedica Rusia să aibă sorţi de izbândă, NATO şi ţările sale membre s-ar putea să trebuiască să sprijine în continuare Ucraina cu arme şi altă asistenţă pentru o perioadă lungă.

„Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească”, a declarat Stoltenberg. Acesta a adăugat că, dacă președintele rus Vladimir Putin se gândește să facă ceva similar cu o țară NATO, întreaga Alianță „va fi implicată imediat”.

Un principiu central al NATO este că un atac asupra unui membru este un atac asupra întregii organizații acum extinsă la 32 de membri, care s-au angajat să își vină în ajutor reciproc.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO invită Serbia și Kosovo ”să se angajeze în dialogul mediat de UE” pentru a-și ”soluționa diferendele”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut discuții telefonice cu președintele sârb și premierul kosovar, în încercarea de a stinge tensiunile apărute ca urmare a deciziilor administrative și la frontieră impuse de Pristina.

”Am discutat cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, despre tensiunile din nordul Kosovo. Toate părțile trebuie să se angajeze constructiv în dialogul mediat de UE și să-și soluționeze diferendele prin diplomație. Forța NATO (KFOR) este pregătită să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol, în virtutea mandatului ONU”, a fost invitația lansată de Stoltenberg într-un mesaj publicat pe Twitter.

Forţa NATO în Kosovo numără un efectiv de 3.775 de militari din 28 de ţări, precizează Alianţa, potrivit căreia, mandatul acesteia este de a oferi un mediu sigur şi de a garanta libertatea de circulaţie ”în avantajul tuturor comunităţilor din Kosovo”, conform Agerpres

Secretarul general al NATO a avut o discuție pe această temă și cu prim-ministrul kosovar, Albin Kurti.

”Toate părțile trebuie să-și mențină calmul, să evite acțiunile unilaterale și să sprijine dialogul mediat de UE. Rămân în strâns contact cu Pristina și cu Belgradul”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.

Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.

Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA4 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.6 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending