Adaptarea NATO și prezența înaintată a Alianței Nord-Atlantice pe flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, este unul dintre motivele pentru ca Alianța să devină mai puternică, iar legătura transatlantică să rămână mai solidă și mai eficientă ca niciodată, este elementul cheie care reiese din Declarația summitului în format ”București 9” de la Košice, platforma de consultare regională creată în anul 2015 de președinții României și Poloniei pentru țările de pe flancul estic al NATO.

La reuniunea din Slovacia, organizată în contextul aniversării a 70 de ani de la înființarea NATO, precum și a marcării a 20, respectiv 15 ani de la aderarea statelor din partea de Est a Alianței, a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, căruia statele participante la formatul B9 i-au subliniat ”importanța prezenței înaintate a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră” în spiritul unității aliate, a solidarității și a unei partajări echitabile a responsabilităților.

De altfel, la finalul reuniunii, președintele Klaus Iohannis a remarcat că situaţia din regiunea Mării Negre este din ce în ce mai volatilă, subliniind că în acest context este necesară o prezenţă fizice a NATO mai bună în zonă, arătând că și zona Baltică este supusă aceluiași peisaj de riscuri și ameninților

”Formatul B9 nu a apărut întâmplător. Formatul B9 sau București 9 a apărut fiindcă țările noastre au o istorie, și destul de recentă, comună, și suntem situați pe Flancul Estic, unde avem amenințări. (…) Una din abordările pe care și eu le-am promovat, și le promovez în continuare, este să tratăm flancul estic ca un singur flanc și să nu încercăm să îl definim pe bucățele, partea nordică a flancului estic, partea sudică a flancului estic”, a spus Iohannis într-o conferință comună de presă cu omologii săi slovac și polon, Andrej Kiska, respectiv Andrzej Duda.

Președintele slovac Andrej Kiska a făcut referire la faptul că țara sa trebuie să reziste tentației de a-și schimba direcția în condițiile în care sunt voci ce ar susține o îndepărtare de UE și de NATO, în timp ce președintele Poloniei a spus că cea mai mare problemă din prezent este revenirea “ambiţiilor imperiale” ale Rusiei, context în care a subliniat că trupele NATO ar trebui să se deplaseze într-un număr mai mare în regiunea Mării Negre, notează Agerpres.

Referirile la Rusia au fost cuprinse și în textul Declarației Summit-ului, unde liderii celor 9 țări de pe flancul estic și-au manifestat ”îngrijorarea față de evoluțiile de securitate din estul Ucrainei, de tensiunile recente din Mările Neagră și de Azov influențate de anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei și de construcțiile militare” de acolo.

Textul integral al declarației este disponibil aici.

Mai mult, Klaus Iohannis și omologii săi au arătat că aceste evoluții reprezintă încă o manifestare a ”desconsiderării de către Rusia a dreptului internațional”. De asemenea, țările de pe flancul estic al NATO și-au arătat îngrijorarea gravă față de încălcarea Tratatului privind forțele nucleare intermediare de către Rusia.

Președintele Klaus Iohannis a participat la Summitul Formatului București 9 (B9), care a avut loc la Košice, în Slovacia, reuniunea având loc într-un context special anul acesta, fiind marcați 70 de ani de la crearea Alianței Nord-Atlantice, respectiv 20 și 15 ani de la aderarea statelor aliate participante la B9. În acest sens, liderii prezenți vor dezveli o placă comemorativă de marcare a 70 de ani de la înființarea NATO.

La eveniment au fost prezenți șefii de stat din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, precum și secretarul general al NATO.

Formatul București (B9) a fost lansat la inițiativa Președinților României și Poloniei.

Primul Summit al Formatului a avut loc în noiembrie 2015, la București, iar al doilea Summit la Varșovia, în iunie 2018. Formatul B9 este o platformă deosebit de utilă pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe Flancul Estic al NATO, în vederea articulării contribuției specifice a acestora la procesele în derulare din cadrul Alianței, în deplină concordanță cu principiile solidarității și indivizibilității securității tuturor statelor membre NATO.

Lansat de Klaus Iohannis și Andrzej Duda în 2015, Formatul B9 a înregistrat în anii 2017-2018 o dinamică substanțială, culminând  în primăvara acestui an cu prima reuniune a miniștrilor Apărării din țările B9 și primul summit parlamentar, ambele organizate la București. În cadrul București 9 au avut loc, până în prezent, și două reuniuni la nivel de miniștri de Externe.