NATO
Summitul B9. Klaus Iohannis, pledoarie pentru victoria Ucrainei: Pentru a ne asigura că războiul brutal împotriva Ucrainei este actul final al Rusiei trebuie să înfrângem această agresiune
Published
1 year agoon
Președintele Klaus Iohannis a pledat miercuri, la Varșovia, pentru continuarea sprijinului aliat pentru Ucraina atât timp cât va fi necesar pentru a câștiga războiul declanșat de Federația Rusă. Co-gazdă a summitului extraordinar al “București 9” la care participă și președintele SUA, Joe Biden, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Klaus Iohannis a susținut că războiul Rusiei împotriva Ucrainei trebuie să se încheie cu înfrângere pentru Moscova.
“Pentru a ne asigura că acest război brutal împotriva Ucrainei este actul final al Rusiei, trebuie să fim fermi în descurajarea altor agresiuni și să o înfrângem pe aceasta“, a spus Iohannis, în deschiderea summitului, alături de Joe Biden și ceilalți lideri.
“NATO este puternică și dovedește un angajament clar față de Ucraina și cetățenii săi. B9 este mai puternic ca oricând”, a adăugat el.
Joe Biden, care a mai participat prin videoconferință la summit-urile B9 de la București din 2021 și 2022, se află astăzi alături de președinții Poloniei și României, inițiatorii acestui format și co-gazde ale acestui summit, și de ceilalți omologi de pe flancul estic, președinții Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Ungariei, pentru un summit care are loc în ajunul împlinirii unui an de la invazia militară a Rusiei împotriva Ucrainei, la reuniune participând și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
“Este extrem de relevant faptul că ne întâlnim, din nou, în Formatul București 9 – pe care l-am lansat cu mândrie în 2015, alături de Președintele Duda – acum când ne apropiem de marcarea unui an de la revenirea războiului în Europa”, a spus Iohannis, în debutul reuniunii.
Șeful statului român a subliniat că acest război a adus doar suferință și deznădejde, crime și strămutarea a milioane de ucraineni, distrugeri fără precedent și nesiguranță.
“Noi, liderii de pe Flancul Estic, avem datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii. Trebuie să continuăm să dovedim fermitate în îndeplinirea angajamentelor de sprijin pentru Ucraina, atât cât va fi necesar, pentru a câștiga acest război. România va continua să facă acest lucru”, a asigurat Iohannis.
El a salutat faptul că aliații de pe flancul estic nu sunt singuri în demersul lor, efortul lor având o amploare transatlantic.
În context, Iohannis a salutat prezența președintelui SUA la acest summit.
Această prezență, în opinia președintelui român, “reconfirmă substanța Formatului București 9 și angajamentul Administrației SUA față de securitatea Flancului Estic.
“Acest angajament este extrem de solid și vizionar: o prezență militară americană crescută – care trebuie să continue – și pregătirea unei strategii a Statelor Unite ale Americii pentru Marea Neagră. Salut, de asemenea, participarea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru coordonarea deschisă și oportună“, a transmis Klaus Iohannis.
Referindu-se la împlinirea unui an de la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, șeful statului a precizat că “Rusia a încercat să distrugă securitatea europeană și euroatlantică și sistemul internațional bazat pe reguli”.
“Rusia acționează după un model de comportament agresiv, pe care l-am putut observa deja în Republica Moldova, Georgia și Ucraina”, a punctat Iohannis, cu o zi înainte să o primească pe Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, la București.
Șeful statului a punctat că acești parteneri beneficiază de sprijinul Aliaților pentru reziliența pe termen lung, care le este necesară pentru obținerea unei păci durabile, stabilitate și prosperitate. “De asemenea, sprijinim cu tărie perspectiva euroatlantică a Ucrainei”, a arătat președintele.
Liderii celor nouă state membre ale Alianței Nord-Atlantice de pe flancul estic al NATO se întrunesc miercuri, la Varșovia, pentru un summit extraordinar al formatului “București 9” cu participarea președintelui american Joe Biden și a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg. Prezent în Europa Centrală și de Est pentru a marca un an de la debutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Biden se va adresa pentru a treia oară aliaților din cadrul B9, dar pentru prima dată în persoană, după ce luni a efectuat o vizită surpriză la Kiev, prima de la declanșarea războiului, iar marți a susținut un discurs istoric și cu rezonanțe epocale pentru a demonstra sprijinul de neclintit pentru Ucraina, pentru a ralia încă o dată democrațiile în arena competiției de lungă durată cu regimurile autoritare și pentru a reafirma angajamentul sacru al SUA pentru articolul 5 din Tratatul fondator al NATO, care prevede că un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre
SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina
Joe Biden cere Congresului ”să adopte urgent” ajutorul pentru ”prietenii” ucraineni și israelieni: Există momente în istorie care necesită curaj. Acesta este unul dintre ele | Pachetul, supus la vot sâmbătă
Șeful diplomației europene: Nu permiteți Iranului să distragă atenția de la criza din Gaza
Marcel Ciolacu: România continuă să atragă investitori din Emiratele Arabe Unite în infrastructura aeriană, digitalizare, energie și agricultură
La ultimul summit UE înaintea alegerilor europene, liderii Belgiei și Cehiei cer noi sancțiuni pentru a contracara influența Rusiei în procesele electorale europene
NATO
Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu
Published
5 hours agoon
April 18, 2024Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole au trimis cinci aeronave Eurofighter, 57 de membri ai Escadrilei 14 și doi membri ai Centrului Logistic de Armament și Experimentare (CLAEX) la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (România), unde operează până la data 19 aprilie, ca o demonstrație a angajamentului Spaniei față de securitatea colectivă a țărilor NATO, informează Ambasada Spaniei la București într-un comunicat.
Noua desfășurare face parte din operațiunile Alianței Atlantice care vizează consolidarea disuasiunii și apărării pe flancul său estic, ca răspuns la tensiunile și provocările de securitate din ce în ce mai mari din regiune.
Prin urmare, NATO și-a sporit prezența în Europa de Est, subliniind importanța unei supravegheri aeriene continue pentru a proteja spațiul aerian aliat, unul dintre cele mai aglomerate din lume.
Sarcina “Detașamentului Paznic” este de a desfășura misiuni care variază de la supravegherea aeriană la exerciții de antrenament cu țările aliate, demonstrând interoperabilitatea și coeziunea între forțele aeriene ale Alianței.
Misiunea subliniază capacitatea de reacție rapidă a membrilor NATO la amenințările la adresa integrității lor teritoriale și a păcii regionale, demonstrată cu această ocazie de către Escadrila a 14-a și de forțele aeriene și spațiale prin pregătire și instruire continuă.
Această operațiune face parte din conceptul de scut aerian al NATO (Air Shielding), conceput pentru a se adapta în mod dinamic la nevoile de securitate și pentru a oferi o acoperire aeriană sporită în zonele critice. “Detașamentul Paznic” reafirmă angajamentul Spaniei față de principiile apărării colective.
Această nouă desfășurare este susținută de ‘Detașamentul Tigru’, care continuă să opereze din octombrie 2022 în România cu misiunea de supraveghere a spațiului aerian.
În plus, ca parte a misiunii NATO de poliție aeriană în zona baltică, ‘Detașamentul Vilkas’ este desfășurat în prezent în Lituania, fiind format din 150 de militari și opt F-18 din cadrul a 12-a și a 15-a escadrile aeriene și spațiale, care vor fi operaționale până la 31 iulie.
NATO
Instrument-prototip de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de echipa de cercetători a Universității București, primit cu mare interes de Grupul de Protecție Civilă al NATO
Published
1 day agoon
April 17, 2024By
Teodora IonReprezentanți ai Universității din București au participat, în calitate de special guests, la întâlnirea plenară a Grupului de Protecție Civilă (Civil Protection Group) al NATO, care s-a desfășurat la sediul NATO din Bruxelles în perioada 15 – 16 aprilie 2024.
Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, evenimentul a reunit reprezentanții tuturor țărilor NATO și partenere și a fost dedicat evoluțiilor și dezvoltărilor la nivel NATO în domeniul rezilienței.
În cadrul întâlnirii au avut loc discuții despre agenda Comitetului pentru Reziliență al NATO cu privire la aspectele civile în dezvoltarea conceptului de apărare colectivă, precum și informări și discuții privind instrumentele și capacitățile de evaluare a formelor și aspectelor rezilienței în domeniile de interes strategic.
Universitatea din București a fost reprezentată la eveniment de două cadre didactice ale Facultății de Administrație și Afaceri, prof. univ. dr. Dragoș – Paul Aligică și prof. univ. dr. Elena Druică.
În ultimii patru ani, Universitatea din București a desfășurat, în colaborare cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, un program de cercetare asupra rezilienței care a implicat dezvoltarea exploratorie a unor instrumente pentru evaluarea rezilienței societale în fața unei game variate de provocări, incluzând crize, șocuri și evoluții destabilizante, atât la nivel intern, cât și extern. Coordonată de prof. univ. dr. Dragoș – Paul Aligică, această abordare inovatoare în direcția cercetării aplicate a fost considerată de autoritățile și experții organizației transatlantice ca fiind de o relevanță specială pentru agenda NATO și de interes aplicat pentru toate țările membre și partenere.
„Participarea Universității din București la întâlnirea plenară a Grupului de Protecție Civilă al NATO a fost un moment care a marcat din nou recunoașterea internațională a calității cercetărilor noastre și a contribuției noastre la dezvoltarea conceptelor și analizelor aplicate de reziliență societală. În ultimii patru ani, în colaborare strânsă cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, am dezvoltat o linie inovatoare de cercetări aplicate care contribuie semnificativ la evaluarea și îmbunătățirea capacității de protecție în fața unor riscuri și provocări la nivel național și internațional, reflectând încă o dată aplicabilitatea practică a cercetărilor realizate de experții noștri pentru politicile și deciziile publice”, a remarcat rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.
Prototipul unui instrument de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de către echipa de cercetători a UB a fost prezentat în cadrul sesiunii plenare și a fost primit cu mare interes de participanți, ceea ce a demonstrat succesul colaborării instituționale între UB și structurile naționale de profil, precum Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.
Rezultatele prezentate la Bruxelles reflectă angajamentul și contribuția României la promovarea parteneriatelor strategice, concretizând, încă o dată, angajamentul Universității din București pentru cercetarea de vârf.
NATO
Stoltenberg, după convorbirea cu Iohannis: România este esențială pentru apărarea flancului estic NATO și s-a angajat să sprijine Ucraina
Published
2 days agoon
April 16, 2024România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO și s-a angajat să sprijine Ucraina, a subliniat marți secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după o convorbire telefonică cu președintele Klaus Iohannis.
După o discuție concentrată pe “sprijinul pentru Ucraina”, Stoltenberg a transmis că îi încurajează pe toți aliații “să sape adânc pentru a furniza mai multă muniție și apărare aeriană”.
“România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO și s-a angajat să sprijine Ucraina“, a completat înaltul oficial aliat.
Good call with @KlausIohannis on support for #Ukraine. I encourage all Allies to dig deep to provide more ammunition & air defences. #Romania is pivotal to defending #NATO’s Eastern flank and committed to supporting Ukraine.
— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) April 16, 2024
Aceasta a fost prima convorbire telefonică dintre Iohannis și Stoltenberg după ce președintele și-a anunțat candidatura pentru a fi succesorul lui Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO.
În urma discuției, președintele Iohannis a transmis că “România a sprijinit ferm Ucraina din prima zi și vom continua (n.r. – să o ajutăm) cu fermitate”.
În ceea ce privește sprijinul României pentru Ucraina, Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vilnius, cu prilejul summitului Inițiativei celor Trei Mări.
România și Ucraina continuă să negocieze un acord tip cadru general de cooperare în domeniul securității și apărării ca parte a aranjamentelor de securitate decise în baza declarației G7 din 2023, precum și un Parteneriat Strategic bilateral.
În egală măsură, la Baza Aeriană Borcea vor sosi miercuri încă trei avioane F-16 ale forțelor olandeze pentru a fi integrate în cadrul Centrului European de Instruire F-16 din România, o inițiativă prin intermediul căreia sunt antrenați și piloți ucraineni.
Reuniți în urmă cu două săptămâni la Bruxelles, miniștrii de externe din cele 32 de state membre ale NATO au discutat o propunere pentru un fond de 100 de miliarde de euro pe cinci ani, propunerile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, urmând să confere Alianței Nord-Atlantice un rol mai direct în coordonarea furnizării de arme, muniții și echipamente Ucrainei în lupta împotriva invaziei Rusiei.
O decizie în acest sens, precum și una privind următorul secretar general al Alianței, sunt așteptate la summitul de la Washington.
Concrete & Design Solutions
Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre
SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina
UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro
Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii
Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu
Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului
Raportorul CoR Csaba Borboly: Regiunile și orașele din UE cer reevaluarea statutului de protecție a carnivorelor mari pentru a promova coexistența durabilă cu omul și îmbunătățirea biodiversității
Sebastian Burduja, maraton de întâlniri în Qatar pentru atragerea investițiilor în sectorul energetic: Se prefigurează investiții de miliarde de euro din 2025 în perimetre pentru centralele eoliene din Marea Neagră
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Zi istorică pentru viitorul energiei românești: Camera Deputaților, for decizional, a adoptat Legea energiei eoliene offshore
- ROMÂNIA6 days ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA3 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- CONSILIUL EUROPEAN1 day ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării