Connect with us

U.E.

Summitul Balcanilor de Vest. Președintele Poloniei, Andrzej Duda, critică UE pentru întârzierea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord: Nu ar trebui să trateze țările în acest fel

Published

on

©www.president.pl

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a criticat vineri Uniunea Europeană pentru amânarea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, la doar câteva zile după ce Europa de Est a nu a primit niciun post în urma negocierilor dintre șefii de stat sau de guvern, reuniți la Bruxelles într-un summit excepțional pentru repartizarea funcțiilor de la vârful instituțiilor Uniunii Europene, informează Reuters.

”Uniunea Europeană nu ar trebui să trateze țările în acest fel atunci când pun în aplicare reforme dificile pentru o viitoare integrare”, a declarat Duda la summitul Balcanilor de Vest, desfășurat în Poznan, printre participanți numărându-se și cancelarul german Angela Merkel și premierul Edouard Philippe.

Șeful statului polonez a mai spus că aceste state au îndeplinit multe dintre condițiile necesare facilitării negocerilor de aderare.

Reuniunea Consiliului Afaceri Generale, desfășurată la 18 iunie la Luxemburg, s-a încheiat cu dezamăgire pentru Macedonia de Nord, care spera că acordul istoric încheiat cu Grecia cu privire la numele său îi va deschide ușa aderării la Uniunea Europeană.

Potrivit concluziilor la care s-a ajuns în cadrul întâlnirii, ”s-a obținut menținerea momentului pozitiv și a dinamicii procesului de extindere, Președinția română reușind, în urma unui proces complex de negociere, să adopte un limbaj ambițios și un calendar pentru o decizie clară și substanțială în acest sens cât mai curând posibil și nu mai târziu de octombrie 2019.”

De altfel, în cadrul unei întrevederi cu președintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, ce a avut loc la 12 iunie, președintele Consiliului European, Donald Tusk a lăsat să se înțeleagă care va fi decizia privind deschiderea rundelor de negocierile cu cele două state din Balcanii de Vest.

“Trebuie să fiu cinstit cu voi: toate ţările membre nu sunt gata să ia decizia de a angaja aceste negocieri în următoarele zile”, a avertizat Tusk.

Anterior, la finalul lunii mai, Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

”Strategia Comisiei privind Balcanii de Vest din februarie 2018 a generat un angajament reînnoit din partea UE și a statelor sale membre și a creat un nou impuls în întreaga regiune. Un an mai târziu, țările partenere au făcut progrese concrete și au demonstrat angajamentul față de perspectiva europeană, chiar dacă adoptarea globală a reformelor variază”, transmite Comisia Europeană, după evaluarea sa.

În acest context, mai spune Comisia, ”Albania și Macedonia de Nord au îmbrățișat această ocazie și au oferit reforme, în special în domeniile identificate ca fiind cruciale de către Consiliu în iunie 2018”. Ca urmare, executivul european recomandă Consiliului deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

”Albania și Macedonia de Nord au valorificat oportunitatea oferită de agenda revigorată de extindere și au obținut rezultate în privința reformelor. Macedonia de Nord nu numai că și-a continuat agenda ambițioasă de reforme, ci a ajuns, de asemenea, la un acord istoric cu Grecia, soluționând astfel un diferend privind denumirea țării care dura de 27 de ani; acesta este un exemplu pentru întreaga regiune și pentru întreaga lume. Albania continuă reformele profunde, în special transformarea majoră a sistemului său judiciar. Toate aceste eforturi reprezintă o mărturie a puterii de atracție a Uniunii Europene.”, a spus comisarul european pentru politică europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn.

Citiți și: 
Incertitudine pentru Macedonia după acordul istoric cu Grecia. Diplomați europeni: Franța și Olanda ar putea bloca lansarea negocierilor de aderare a Skopje-ului la UE

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Belgia l-a propus pe ministrul de externe Didier Reynders pentru poziția de comisar european

Published

on

© Didier Reynders/ Twitter

Belgia devine cel de-al 25-lea stat membru al Uniunii Europene care a trimis Ursulei von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene, propunerea sa de comisar, Didier Reynders, ministrul belgian de externe și viceprim-ministru, a declarat un purtător de cuvânt al prim-ministrului belgian Charles Michel, informează Politico Europe.

Reynders este privit ca o alegere logică din mai multe motive.

Întrucât ultimii doi comisari europeni, Karel De Gucht și Marianne Thyssen, au fost flamanzi, unii spun că acum este timpul pentru unul francofon.

Liberal francofon care face parte din Mișcarea Reformistă, partidul premierului demisionar Charles Michel, Reynders este unul dintre cei mai pregătiți politicieni ai țării, cu o experinență de 20 de ani în guvernul belgian, potrivit EUObserver.

În guvernul demisionar, care încă se află la conducere după alegerile regionale din mai ca urmare a faptului că partidele nu au demarat încă negocierile în vederea formării unei coaliții de guvernare, Didier Reynders a deținut atât funcția de viceprim-ministru, cât și pe cea de ministru de externe.

Reynders, în vârstă de 61 de ani, s-a ocupat în ultimele opt luni și de portofoliul apărării după ce coaliția de guvernare a colapsat. Acesta a fost ministru de finanțe între 1999 și 2011.

Didier Reynders, care a mai fost nominalizat pentru postrul de comisar european în 2014, a pierdut la finalul lunii iunie cursa pentru funcția de secretar general al Consiliului Europei în favoarea ministrului de externe croat, Marija Pejčinović-Burić.

În situația în care candidatura sa va fi acceptată de președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și de Parlamentul European, Mișcării Reformiste, membră a celui de-l treilea grup politic din Legislativul european, Renew Europe, îi vor reveni două poziții europene.

Amintim că Charles Michel a fost ales președintele al Consiliului Europan la începutul lunii iulie, post ale cărui atribuții le va prelua la 1 decembrie.

Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen, solicitându-le șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să propună câte doi candidați, un bărbat și o femeie, pentru pozițiile de comisar.

Până în prezent și-au mai nominalizat propunerile de comisar următoarele țări: Croația (Dubravka Šuica), Austria (Johannes Hahn – un nou mandat), Bulgaria (Mariya Gabriel – un nou mandat), Cehia (Vera Jourova – un nou mandat), Cipru (Stella Kyriakides), Estonia (Kadri Simson), Ungaria (László Trócsányi), Finlanda (Jutta Urpilainen), Grecia (Margaritis Schinas), Irlanda (Phil Hogan – un nou mandat), Letonia (Valdis Dombrovskis – un nou mandat), Lituania (Virginijus Sinkevičius), Luxemburg (Nicolas Schmit), Malta (Helena Dalli), Polonia (Krzysztof Szczerski), Portugalia (Elisa Ferreira sau Pedro Marques), România (Dan Nica sau Rovana Plumb), Slovacia (Maros Sefcovic – un nou mandat), Slovenia (Janez Lenarcic) și Suedia (Ylva Johansson).

Continue Reading

U.E.

Premierul italian Giuseppe Conte semnalează la summitul G7 pericolele protecționismului şi a cerut SUA să nu pună în aplicare ameninţarea de a impune tarife asupra autoturismelor germane

Published

on

© Giuseppe Conte/ Twitter

Premierul italian demisionar Giuseppe Conte a avertizat duminică, în cadrul summitul G7, din orașul francez Biarritz, cu privire la pericolulu protecționismului și a solicitat Statelor Unite să nu aplice amenințarea de a impune tarife la autoturismele germane, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Această măsură ar avea un impact puternic asupra sistemului italian, având în vedere modul în care industria noastră auto este integrată cu cea Germaniei”, a spus Conte liderilor G7, potrivit unui oficial italian prezent la discuţii.

La reuniunea la nivel înalt a G7 (format din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Statele Unite), care se încheie luni, mai iau parte cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic Boris Johnson, preşedintele american Donald Trump, premierul canadian Justin Trudeau şi premierul nipon Shinzo Abe.

În calitate de observator, Uniunea Europeană este reprezentată de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care anul acesta, participă singur la reuniunea celor mai industrializate state ale lumii.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care trebuia să-l însoțească, se recuperează în urma unei operții de extirpare a vezicii biliare.

Continue Reading

U.E.

Germania, Spania și Regatul Unit se distanțează de poziția Franței privind blocarea acordului comercial UE-Mercosur. Acestea resping un blocaj al ratificării acordului care va crea una dintre cele mai extinse zone de comerț liber de pe mapamond

Published

on

Spania ”nu împărtășește poziția de blocare a acordului” comercial de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, exprimată vineri de președintele francez, Emmanuel Macron împotriva Braziliei, a precizat sâmbătă președinția guvernului spaniol într-un comunicat citat de AFP, citat de Agerpres.

”Spania a fost în fruntea ultimului efort de a semna acordul UE-Mercosur care va deschide oportunităţi enorme pentru cele două blocuri regionale”, a indicat Madridul, respingând un ”blocaj al ratificării” controversatului tratat de liber schimb.

”Pentru Spania, obiectivul de combatere a schimbărilor climatice este un obiectiv prioritar, dar considerăm că, prin aplicarea clauzelor de mediu ale acordului, putem avansa şi nu prin propunerea unei blocări a ratificării sale care ar izola ţările Mercosur”, potrivit guvernului spaniol.

Vineri, un purtător de cuvânt al guvernului german a estimat deja că opoziţia faţă de un acord între UE şi Mercosur ”nu este răspunsul potrivit” la incendiile din pădurea amazoniană din Brazilia.

Germaniei i s-a alăturat și Regatul Unit care, prin vocea premierului britanic, Boris Johnson, a criticat decizia liderului francez de a bloca acest acord care va crea una dintre cele mai extinse zone de comerț liber de pe mapamond, informează Reuters.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri, în ajunul deschiderii summitului G7 de la Biarritz, că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Incendiile de pădure care se propagă rapid în Amazonia sunt pe care să devină subiect diplomatic major.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a G7, a spus joi că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale, ce va avea loc în perioada 24-26 august în orașul francez Biarritz.

”Casa noastră arde. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.

Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending