Connect with us

U.E.

Summitul Balcanilor de Vest. Președintele Poloniei, Andrzej Duda, critică UE pentru întârzierea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord: Nu ar trebui să trateze țările în acest fel

Published

on

©www.president.pl

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a criticat vineri Uniunea Europeană pentru amânarea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, la doar câteva zile după ce Europa de Est a nu a primit niciun post în urma negocierilor dintre șefii de stat sau de guvern, reuniți la Bruxelles într-un summit excepțional pentru repartizarea funcțiilor de la vârful instituțiilor Uniunii Europene, informează Reuters.

”Uniunea Europeană nu ar trebui să trateze țările în acest fel atunci când pun în aplicare reforme dificile pentru o viitoare integrare”, a declarat Duda la summitul Balcanilor de Vest, desfășurat în Poznan, printre participanți numărându-se și cancelarul german Angela Merkel și premierul Edouard Philippe.

Șeful statului polonez a mai spus că aceste state au îndeplinit multe dintre condițiile necesare facilitării negocerilor de aderare.

Reuniunea Consiliului Afaceri Generale, desfășurată la 18 iunie la Luxemburg, s-a încheiat cu dezamăgire pentru Macedonia de Nord, care spera că acordul istoric încheiat cu Grecia cu privire la numele său îi va deschide ușa aderării la Uniunea Europeană.

Potrivit concluziilor la care s-a ajuns în cadrul întâlnirii, ”s-a obținut menținerea momentului pozitiv și a dinamicii procesului de extindere, Președinția română reușind, în urma unui proces complex de negociere, să adopte un limbaj ambițios și un calendar pentru o decizie clară și substanțială în acest sens cât mai curând posibil și nu mai târziu de octombrie 2019.”

De altfel, în cadrul unei întrevederi cu președintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, ce a avut loc la 12 iunie, președintele Consiliului European, Donald Tusk a lăsat să se înțeleagă care va fi decizia privind deschiderea rundelor de negocierile cu cele două state din Balcanii de Vest.

“Trebuie să fiu cinstit cu voi: toate ţările membre nu sunt gata să ia decizia de a angaja aceste negocieri în următoarele zile”, a avertizat Tusk.

Anterior, la finalul lunii mai, Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

”Strategia Comisiei privind Balcanii de Vest din februarie 2018 a generat un angajament reînnoit din partea UE și a statelor sale membre și a creat un nou impuls în întreaga regiune. Un an mai târziu, țările partenere au făcut progrese concrete și au demonstrat angajamentul față de perspectiva europeană, chiar dacă adoptarea globală a reformelor variază”, transmite Comisia Europeană, după evaluarea sa.

În acest context, mai spune Comisia, ”Albania și Macedonia de Nord au îmbrățișat această ocazie și au oferit reforme, în special în domeniile identificate ca fiind cruciale de către Consiliu în iunie 2018”. Ca urmare, executivul european recomandă Consiliului deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

”Albania și Macedonia de Nord au valorificat oportunitatea oferită de agenda revigorată de extindere și au obținut rezultate în privința reformelor. Macedonia de Nord nu numai că și-a continuat agenda ambițioasă de reforme, ci a ajuns, de asemenea, la un acord istoric cu Grecia, soluționând astfel un diferend privind denumirea țării care dura de 27 de ani; acesta este un exemplu pentru întreaga regiune și pentru întreaga lume. Albania continuă reformele profunde, în special transformarea majoră a sistemului său judiciar. Toate aceste eforturi reprezintă o mărturie a puterii de atracție a Uniunii Europene.”, a spus comisarul european pentru politică europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn.

Citiți și: 
Incertitudine pentru Macedonia după acordul istoric cu Grecia. Diplomați europeni: Franța și Olanda ar putea bloca lansarea negocierilor de aderare a Skopje-ului la UE

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Instituțiile UE au ajuns la un acord privind bugetul pentru 2020. Clima, tinerii, creșterea și competitivitatea, puncte focale pentru noile alocări financiare

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Consiliul și Parlamentul European au ajuns luni seara, cu doar o oră înaintea expirării termenului privind negocierile de conciliere, la un acord privind bugetul UE pentru 2020, care se va concentra puternic pe creștere și competitivitate, acțiune climatică și alte priorități ale UE, precum securitatea și gestionarea migrației, potrivit unui comunicat

Angajamentele totale stabilite de negociatorii din partea PE și Consiliului se ridică la 168,7 miliarde de euro, reprezentând o creștere de 1,5% față de bugetul pentru anul 2019.  Plățile totale se ridică la 153,6 miliarde EUR, în creștere cu 3,4% față de 2019. De asemenea, 1,5 miliarde de euro au fost puse deoparte pentru cheltuieli neprevăzute.

Această creștere reflectă angajamentul ferm de a continua implementarea accelerată a programelor 2014-2020, obiectivul fiind asigurarea plăților în timp util către beneficiari și evitarea acumulării substanțiale a cererilor de plată în următorii câțiva ani, în special în ceea ce privește politica de coeziune. Legat de acest subiect, reprezentantul permanent al României la UE, Luminița Odobescu, a confirmat că ,,nivelul de plăți pentru coeziune și agricultură au fost atinse” în urma acordului la care au ajuns instituțiile europene

Cifrele convenite se bazează pe premisa că Marea Britanie va continua să participe pe deplin la finanțarea și implementarea bugetului UE pentru 2020.

În ceea ce privește obiectivele de politici, UE și-a propus să aloce cel puțin 20% din cheltuieli pentru protecția climei în perioada 2014-2020. Pentru a contribui la îndeplinirea acestui obiectiv, Parlamentul și Consiliul au convenit să pună un accent mai mare pe acțiunile climatice în mai multe domenii precum cercetarea și dezvoltarea (Orizont 2020), infrastructura de transport și energie (Facilitatea Conectarea Europei) și acțiunea externă a UE. S-au alocat fonduri suplimentare programului LIFE al UE, care va primi 590 de milioane EUR, și Agenției Europene de Mediu pentru recrutarea de personal nou care să sprijine lupta împotriva schimbărilor climatice.

Pe lângă climă, bugetul de anul viitor se va concentra și pe tineri, mai exact pe sprijinirea nevoilor lor de formare și încadrare pe piața muncii. În acest sens, Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri va fi consolidată cu 23,8 milioane de euro, urmând să fie completată cu alte 50 de milioane de euro în vara anului 2020, dacă Comisia Europeană confirmă că este necesar. În plus, programul Erasmus + va fi majorat cu 50 de milioane euro.

Astfel, bugetul UE 2020 este despre ,,continuitate”, potrivit comisarului european pentru buget, Guenter Oettinger, care a precizat că ,,va contribui la crearea de locuri de muncă, va aborda schimbările climatice și va stimula investițiile în toată Europa. Va investi în tineri și va face Europa mai sigură”.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Parteneriatul Președinte – PNL reprezintă garanția că România se va transforma dintr-un stat acaparat de o gașcă de interese într-o țară funcțională

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Temelia României pe care și-o doresc românii a fost consolidată deja de președintele Klaus Iohannis în cei cinci ani la Palatul Cotroceni, a precizat eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe Facebook.

Acesta l-a însoțit luni pe șeful statului la Ploiești, unde ”am întâlnit sute de prahoveni care mi-au spus același lucru: vrem o Românie demnă, în care să fim egali în fața legii, în care să se investească mai mult și unde meritocrația să fie mai presus de interese și relații. Vrem o Românie din care să nu mai fim nevoiți să plecăm! Vrem o Românie normală!”

Europarlamentarul Cristian Bușoi a explicat că ”parteneriatul Președinte – Partidul Național Liberal reprezintă garanția că România se va transforma dintr-un stat rigid, acaparat de o gașcă de interese, într-o țară funcțională, cu instituții eficiente, în care deciziile se iau transparent și în care banii publici sunt folosiți strict în beneficiul românilor.”

Preşedintele Klaus Iohannis a câștigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 37,82%, fiind urmat de candidatul PSD, Viorica Dăncilă, cu 22,26%, cu care se va confrunta în turul al doilea pe 24 noiembrie.

Continue Reading

U.E.

România are un nou agent guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene: Emilia Gane, numită în funcție de premierul Ludovic Orban

Published

on

Emilia Gane a fost desemnată în calitate de agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi Tribunalul Uniunii Europene, cu rangul de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, printr-o decizie a premierului Ludovic Orban, publicată, luni, în Monitorul Oficial.

Potrivit deciziei, desemnarea Emiliei Gane s-a făcut în cauzele în care se împlinesc termene procedurale în lunile noiembrie-decembrie 2019, precizează Agerpres.

Totodată, prim-ministrul a dispus eliberarea, la cerere, a lui Costin-Radu Canţăr, din funcţia de agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, însărcinat cu reprezentarea României în faţa Curţii de Justiţie, a Tribunalului Uniunii Europene, a celorlalte instituţii ale Uniunii Europene, precum şi a Curţii de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.

Agentul guvernamental la CJUE are rang de subsecretar de stat în cadrul MAE.

În ce o privește, Emilia Gane lucrează în prezent în cadrul structurii agentului guvernamental pentru CJUE ca șef de serviciu. 

Emilia Gane a mai ocupat această funcție în 2009, când a fost numită de fostul premier Emil Boc, relatează Ziare.com.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending