Albania și Muntenegru au devenit marți membri asociați ai Inițiativei celor Trei Mări, în timp ce Spania și Turcia au fost aprobate în calitate de parteneri strategici ai Inițiativei, a anunțat marți președintele interimar Ilie Bolojan la finalul summitului de la Varșovia al I3M.

“În întâlnirea de astăzi au mai fost acceptate ca membri asociați două țări balcanice -Muntenegru și Albania – și, de asemenea, pe lângă partenerii strategici consacrați – Statele Unite, Japonia, Germania și Uniunea Europeană – au mai fost aprobate două țări importante, Turcia și Spania“, a declarat Bolojan.

Luni și marți s-a desfășurat la Varșovia cel de-al 10-lea Summit al celor Trei Mări. Reuniunea jubiliară a fost găzduită de președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, aflat la final de mandat. 

Creată în 2015 la inițiativa Poloniei și a Croației, Inițiativa celor Trei Mări reunește acum 13 țări membre ale UE cuprinse între mările Adriatică, Baltică și Neagră, două state participante asociate (Ucraina și Republica Moldova) și are trei parteneri strategici ai I3M (Statele Unite, Comisia Europeană și Germania).

Precedentul summit din Polonia a avut loc în 2017, iar atunci SUA au fost reprezentate de președintele Donald Trump, aflat în prima jumătate de an a primului său mandat.

Polonia este a doua dintre țările participante la I3M care organizează pentru a doua oară un Summit al Inițiativei. În ultimii zece ani, România a găzduit de două ori summitul Inițiativei celor Trei Mări prin președintele Klaus Iohannis. 

La primul summit găzduit de România, 17-18 septembrie 2018, au fost adoptate decizii esențiale pentru viitorul Inițiativei, precum lista de proiecte prioritare majore de interconectare în domeniile transportului, energiei şi digital; organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (cu peste 600 oficiali şi reprezentanți ai mediului de afaceri din statele participante la Inițiativă şi din alte state membre UE, din SUA, Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic, precum şi reprezentanți ai UE şi ai instituțiilor financiare europene şi internaționale); lansarea rețelei Camerelor de Comerț a I3M (prin semnarea Declarației comune de înființare a acestei rețele de către 7 Camere de Comerț din cele 12 state participante); inițierea procedurii de lansare a Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (prin semnarea Scrisorii de Intenție privind Fondul de Investiții al I3M de către 6 instituții de profil din cele 12 state participante). De asemenea, pentru prima dată în istoria Inițiativei, la summitul din 2018 au participat, alături de SUA, Germania și Comisia Europeană, în calitate de parteneri ai formatului.

La cel de-al doilea summit găzduit de România, 5-6 septembrie 2023, Grecia a devenit cel de-al 13-lea stat participant la Iniţiativă, iar Ucraina şi Republica Moldova au obţinut calitatea de state asociate. Un alt rezultat important al Summitului de la Bucureşti a fost actualizarea listei proiectelor prioritare strategice, prima astfel de listă fiind lansată cu prilejul Summitului precedent de la Bucureşti, din 2018. În total, țările participante la Inițiativa celor Trei Mări sunt ancorate în 143 de proiecte prioritare. De asemenea, a fost adoptată o Declaraţie Comună care a constituit un reper important pentru viitorul şi dezvoltarea Iniţiativei, mai ales în ceea ce priveşte interconectările transfrontaliere în domeniul infrastructurii de transport, al energiei şi al digitalizării, dar şi privind consolidarea şi diversificarea instrumentelor financiare ale Iniţiativei. 

Iniţiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care a reunit la început 12 state membre ale Uniunii Europene (acum 13 prin cooptarea Greciei) aflate între Marea Baltică, Adriatică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.

În cadrul Summitului Inițiativei celor Trei Mări, proiectele energetice strategice ale României – precum reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și microcentralele nucleare – au fost apreciate drept exemple relevante de cooperare româno-americană, a declarat, marți, președintele interimar Ilie Bolojan, la finalul Summitului Inițiativei celor Trei Mări de la Varșovia.

Ilie Bolojan a subliniat că aceste investiții vor contribui la creșterea securității energetice și la obținerea unui mix energetic competitiv pentru anii următori.

“Țările participante au adoptat o declarație prin care își propun ca și în perioada următoare să colaboreze pe aceste componente care înseamnă partea de conectivitate, partea de energie – acesta fiind un subiect important discutat atât în cursul zilei de ieri, dar și astăzi, fiind prezent la aceste discuții Secretarul de Stat al Statelor Unite pe Energie, domnul Wright”, a spus șeful interimar al statului.

Citiți și Ministrul Burduja, prima întâlnire cu omologul din SUA, la summitul celor Trei Mări din Varșovia: România şi SUA deschid un nou capitol în parteneriatul nostru strategic în energie

El a subliniat că tema energiei a fost discutată de oficialul american cu ministrul român al energiei, Sebastian Burduja.

“Mă bucur că a fost o discuție în marja acestui Summit ieri cu domnul ministru Burduja, și proiectele importante care sunt prevăzute în economia României pe componenta energetică, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, dar și partea de microcentrale nucleare, au fost apreciate ca proiecte importante în colaborarea economică româno-americană, ele având rolul de a îmbunătăți mixul energetic și de a face ca România să aibă o energie sigură și ieftină în anii următori”, a adăugat Bolojan.

La discuțiile pe tema energiei a participat și Secretarul de Stat al SUA pentru Energie, David Wright, alături de ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja.

Lucrările la tronsoanele de drum expres, parte a proiectului Via Carpathia, de pe teritoriul României, ar putea începe în această toamnă, a declarat, marți, președintele interimar Ilie Bolojan, la finalul Summitului Inițiativei celor Trei Mări.

El a subliniat că Via Carpathia este o rețea de autostrăzi și drumuri expres, care leagă nordul Europei de la Marea Baltică până în sud, prin România, la Marea Neagră și, de asemenea, prin zona Balcanilor până la Marea Adriatică.

“Pe teritoriul țării noastre este un profil de drum expres, care intră în România pe relația Debrecen-Oradea, coboară spre sud, pe relația Arad, Timișoara și apoi înspre zona Constanța, spre Bulgaria – Calafat și spre Serbia, spre Belgrad și apoi spre Peninsula Balcanică. Din discuțiile pe care le-am avut chiar ieri cu Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi, suntem în situația în care, până la finalul acestei luni, vor definitiva o parte din licitațiile care sunt în momentul de față pe cele trei tronsoane ale drumului expres Arad – Oradea, în așa fel încât în luna mai, cel puțin primul tronson de la Oradea la Salonta să poată fi semnat”, a arătat președintele interimar.

El a explicat că două tronsoane sunt în diferite faze de achiziții – unul este în contestație, cel dinspre Arad, iar altul este în momentul de față în faza de analiză. De asemenea, tot în faza de licitație este și tronsonul de la Timișoara înspre Stamora Moravița, de drum expres, în așa fel încât și conexiunea pe relația Balcani să fie realizată, a adăugat Bolojan.

“Dacă totul va fi bine, am putea fi în situația în care, în vara acestui an, înspre toamnă, aceste tronsoane de drum expres, parte a Via Carpathia, de pe teritoriul României, să poată fi în situația de a ajunge în faza de execuție. Pe tronsonul de drum expres Arad – Oradea este deja în proiectare și execuție, urmează să fie semnat contractul, deci ar putea începe lucrările, iar pe celălalt tronson de la Timișoara spre Stamora Moravița ar urma perioada de proiectare și apoi, după câteva luni de zile, foarte probabil anul viitor ar putea să înceapă execuția”, a arătat el.

Citiți și Ilie Bolojan, la Forumul de Afaceri al celor Trei Mări: Reconfigurarea forțelor politice și economice impune consolidarea relațiilor cu state interesate de stabilitatea și dezvoltarea regiunii noastre

Ilie Bolojan a apreciat că “o conexiune importantă care este restantă este conectarea Portului Constanța atât rutier, cât și feroviar pe direcția Nord-Vest, pentru conectarea pe direcția Europei Centrale, dar și pe direcția de Nord, în așa fel încât potențialul mare al acestui port pentru a deveni un hub european pe direcția de transport transcaucaziană să se consolideze în anii următori”.

Președintele interimar a arătat că intrarea României în Schengen și războiul din Ucraina au dus la creșterea traficului prin Portul Constanța, “ceea ce a însemnat un puternic impuls pentru logistică și pentru dezvoltare în zona de sud-est a României”.