Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul celor Trei Mări: SUA confirmă investiția a 300 de milioane de dolari în Fondul 3SI. România promite să dezvolte dialogul cu Marea Britanie și Japonia ca potențiali parteneri

Published

on

© Dragoș Asaftei/ Administrația Prezidențială

Secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a confirmat luni sprijinul financiar al SUA pentru Fondul de investiții pentru cele 3 Mări, într-o intervenție susținută în deschiderea Summitului celor Trei Mări de la Riga, a cărui declarație adoptată de liderii prezenți în capitala Letoniei salută angajamentul financiar al americanilor, precum și oportunitățile de cooperare cu noi potențiali parteneri precum Marea Britanie și Japonia. România, țara care va găzdui summitul Inițiativei celor Trei Mări de anul viitor, a promis că va consolida relațiile cu partenerii strategici ai Inițiativei – SUA, Germania și Comisia Europeană – și că va intensifica potențialele căi de cooperare cu Londra și Tokyo.

Luând cuvântul imediat după un discurs video al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Blinken a subliniat importanța crescândă a Inițiativei celor trei mări în dezvoltarea infrastructurii regionale în domeniul transporturilor, al energiei și al sferei digitale.

“Războiul pe care l-a ales” Putin împotriva Ucrainei a făcut ca rolul 3SI să fie “și mai important”, a declarat Blinken, adăugând că SUA se vor angaja să acorde “noi finanțări majore pentru Fondul de investiții al celor 3 Mări”. 

El nu a menționat o sumă, spunând că detaliile vor fi anunțate de directorul executiv al Corporației Internaționale de Finanțare a Dezvoltării (DFC) din SUA, Scott Nathan, care participă personal la reuniunea de la Riga. Cu toate acestea, în marja summitului I3M de la Tallinn din 2020 SUA au promis cel puțin 300 de milioane de euro către Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări, reprezentând 30% din capitalul de la acel moment al Fondului

Mesajul video al lui Blinken a fost urmat de mesaje de susținere din partea ministrului de externe britanic, Liz Truss, și a ministrului de externe japonez, Yoshimasa Hayashi.

În declarația finală adoptată de cei 12 lideri ai națiunilor UE poziționate geografic între mările Adriatică, Baltică și Neagră se constată că “investitorii s-au angajat să investească aproximativ 1 miliard de euro în Fondul de investiții al I3M”.

Liderii încurajează guvernele interesate, băncile de dezvoltare, instituțiile financiare internaționale și investitorii privați, care împărtășesc obiectivele generale ale inițiativei, să investească în Fondul de investiții 3SI.

Salutăm finanțarea de către Statele Unite ale Americii a Fondului de investiții 3SI și sprijinul puternic și continuu al acestora pentru 3SI, întrucât relația transatlantică reprezintă prosperitatea și securitatea noastră comună“, arată declarația adoptată.

În cadrul unei conferințe de presă, președintele leton Egils Levits a salutat vestea privind investiția americană alături de omologii săi polon și român, Andrzej Duda și Klaus Iohannis.

România, decisă să dezvolte dialogul cu Marea Britanie și Japonia în timp ce salută angajamentul puternic al SUA

Din această perspectivă, președintele Iohannis a salutat angajamentul puternic și clar exprimat al partenerilor – Statele Unite ale Americii, Germania și Comisia Europeană – care va contribui la atingerea obiectivelor centrale ale Inițiativei.

“Pe durata noului mandat al României la conducerea Inițiativei, vom acționa în deplină coordonare cu agenda strategică a Uniunii Europene, precum și în direcția consolidării parteneriatului transatlantic. De asemenea, vom depune toate eforturile necesare atragerii organizațiilor financiare internaționale, dar și a mediului privat internațional, în atingerea scopurilor Inițiativei”, a precizat președintele.

“Totodată, ne bucură interesul manifestat pentru Inițiativă de către Regatul Unit și Japonia. În următorul an, intenționăm să dezvoltăm dialogul cu aceste state pentru a identifica posibilitățile concrete de cooperare”, a conchis el.


Citiți și

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

De la Riga, Klaus Iohannis anunță că România va găzdui din nou Summitul celor Trei Mări: În 2023, readucem la Marea Neagră centrul decizional al Inițiativei


Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Cele 12 state ale Inițiativei reunesc 28% din PIB-ul Uniunii Europene. 

La Summitul de la București, din 17-18 septembrie 2018, au fost adoptate decizii esențiale pentru viitorul Inițiativei, precum lista de proiecte prioritare majore de interconectare în domeniile transportului, energiei şi digital; organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (cu peste 600 oficiali şi reprezentanți ai mediului de afaceri din statele participante la Inițiativă şi din alte state membre UE, din SUA, Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic, precum şi reprezentanți ai UE şi ai instituțiilor financiare europene şi internaționale); lansarea rețelei Camerelor de Comerț a I3M (prin semnarea Declarației comune de înființare a acestei rețele de către 7 Camere de Comerț din cele 12 state participante); inițierea procedurii de lansare a Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (prin semnarea Scrisorii de Intenție privind Fondul de Investiții al I3M de către 6 instituții de profil din cele 12 state participante).

De asemenea, pentru prima dată în istoria Inițiativei, la summitul din 2018 au participat, alături de SUA, Germania și Comisia Europeană, în calitate de parteneri ai formatului.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Secretarul general al NATO laudă „sprijinul puternic” acordat de Germania Ucrainei în fața invaziei ruse: „Face o diferență decisivă”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lăudat sprijinul acordat de Germania Ucrainei pentru a rezista invaziei rusești, în declarațiile făcute în ediția de duminică a cotidianului național Welt, relatează dpa, preluat de Agerpres.

„Sprijinul puternic al Germaniei face o diferență decisivă”, a declarat Stoltenberg. În trecut, Germania a fost criticată în repetate rânduri de înalți oficiali ucraineni pentru că a întârziat să furnizeze echipamente militare și a refuzat să furnizeze în special armament greu.

Cu două zile înainte de reuniunea miniștrilor de externe ai NATO de la București, Stoltenberg a declarat că livrările de arme germane salvează vieți în Ucraina. Însă a adăugat: „Trebuie să ne menținem cu toții sprijinul pentru Ucraina și să îl sporim”.

De altfel, vineri, Secretarul general al NATO a declarat că le va cere Aliaților să-și sporească sprijinul militar pentru Ucraina, în condițiile în care soluționarea pașnică a conflictului cu Rusia va depinde de evenimentele de pe câmpul de luptă.

Printre armele livrate de Germania se numără un sistem antiaerian modern Iris-T, destinat să contracareze atacurile rusești cu rachete și drone. Alte trei urmează să fie livrate anul viitor.

Stoltenberg a declarat că președintele Vladimir Putin reacționează la eșecurile rusești „cu o brutalitate sporită”. Acesta a indicat țintirea infrastructurii energetice ucrainene înainte de venirea iernii.

„Putin încearcă să folosească iarna ca pe o armă, dar nu va reuși”, a subliniat șeful NATO.

Continue Reading

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu Antony Blinken la București. Discuțiile vor marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Stategic România-SUA

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va avea marți, 29 noiembrie 2022, consultări politice cu secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, cu prilejul vizitei pe care înaltul oficial american o efectuează în România, în marja participării la Reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre NATO și în contextul aniversării, în 2022, a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România și SUA, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Consultările dintre ministrul Bogdan Aurescu și secretatul de stat Antony Blinken vor marca aniversarea Parteneriatului Strategic România-SUA, care reprezintă un pilon esențial al politicii externe și de securitate a României și a cărui aprofundare, pe toate dimensiunile sale, reprezintă un obiectiv al ambelor părți.

Vizita va oferi ocazia reconfirmării angajamentului bilateral solid pentru întărirea cooperării în promovarea proiectelor de interes în domeniile politic, securitar, militar, economic, energetic. Astfel, în cadrul discuțiilor, ministrul Aurescu și secretarul de stat Blinken vor trece în revistă stadiului cooperării bilaterale în domeniile de interes, inclusiv în baza priorităților stabilite cu ocazia vizitei ministrului Aurescu la Washington, în luna noiembrie 2021, precum creșterea prezenței militare a SUA în România, consolidarea posturii NATO în regiunea Mării Negre, procesul de aderare a României la OCDE și avansarea proiectelor comune din domeniul nuclear civil.  Ministrul Bogdan Aurescu va reitera, totodată, interesul României, ca Partener Strategic al SUA, pentru înregistrarea de progrese concrete în ce privește accederea țării noastre în programul Visa Waiver.

Vizita va reprezenta un bun prilej pentru reafirmarea atașamentului comun față de promovarea și consolidarea relației transatlantice și a rezilienței democratice.

De asemenea, vor fi abordate evoluțiile recente în materie de securitate, cu accent asupra regiunii Mării Negre și securității pe Flancul Estic al NATO, ca urmare a agresiunii militare ruse în Ucraina, și eforturile comunității transatlantice de a gestiona impactul acesteia asupra securității regionale și a stabilității globale.

Întrevederea dintre cei doi oficiali se va concentra, astfel, și pe coordonarea bilaterală în vederea asistenței acordate Ucrainei și a implementării deciziilor privind consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, adoptate în timpul Summitului Alianței de la Madrid. Discuțiile vor viza, de asemenea, evoluția situației regionale de securitate la Marea Neagră, cei doi oficiali urmând să efectueze un schimb de opinii cu privire la viitoarele evoluții și consecințele acestora în plan securitar mai larg asupra Europei și la nivel global.

Ministrul Bogdan Aurescu va prezenta eforturile multidimensionale ale României de ajutorare a Ucrainei, inclusiv asistența umanitară acordată refugiaților din țara vecină și măsurile luate de Guvernul României pentru a facilita tranzitul produselor agricole ucrainene prin țara noastră, în scopul evitării unei crize alimentare globale.

De asemenea, în condițiile creșterii impactului agresiunii militare ruse asupra întregii regiuni a Mării Negre, ministrul afacerilor externe se va referi la miza susținerii vecinilor Ucrainei, cu accent pe Republica Moldova, context în care va sublinia rolul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, în care SUA joacă un rol important. Ministrul Bogdan Aurescu va prezenta totodată sprijinul multidimensional acordat de România statului vecin.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat startul, sâmbătă, programului umanitar “Cereale din Ucraina”, în cadrul Summit-ul internațional privind securitatea alimentară de la Kiev, la care au participat, direct și online, reprezentanți din aproape 30 de țări și organizații internaționale.

Reuniunea a avut loc în ziua comemorării Holodomorului – când, în urmă cu 90 de ani, foametea a fost folosită ca armă de către Uniunea Sovietică împotriva poporului ucrainean.

Acest program umanitar inițiat de liderul de la Kiev prevede achiziționarea de către parteneri a produselor alimentare de la producătorii ucraineni și trimiterea lor în țările din Africa și Asia care se află în pragul foametei. Acest lucru va permite organizarea sprijinului internațional pentru agricultura ucraineană, protejarea suprafețelor cultivate, susținerea producției, îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare și găsirea unor clienți internaționali care să garanteze achiziționarea de produse alimentare ucrainene.

În discursul său de deschidere, Zelenski a subliniat că Ucraina a este în mod tradițional unul dintre cei mai mari exportatori de alimente din lume.

„Anul acesta, din păcate, este diferit. Trupele rusești au înconjurat porturile ucrainene. Au blocat exportul alimentelor noastre. Au adus lumea în pragul foametei. Au provocat o criză alimentară. Creșterea rapidă a prețului produselor subminează securitatea economică a oamenilor obișnuiți, bunăstarea a milioane de familii, stabilitatea internă și securitatea regională. Protestele în masă din cauza creșterii prețurilor la alimente, îngrășăminte și combustibili amenință multe țări și societăți”, a declarat președintele ucrainean.

Șeful statului a declarat că Ucraina își amintește bine ce înseamnă foamea, deoarece în timpul Holodomorului, care a fost organizat împotriva ucrainenilor de către regimul totalitar stalinist în 1932-1933, potrivit diferitelor estimări, între patru și opt milioane de oameni au pierit. Potrivit acestuia, Ucraina va depune toate eforturile pentru ca un astfel de lucru să nu se mai întâmple în nicio țară din lume. El i-a îndemnat, astfel, pe participanții la summit să facă tot posibilul pentru a preveni răspândirea crizei alimentare.

„Obiectivul nostru este ambițios și specific – să salvăm de la foamete cel puțin 5 milioane de oameni. Pe această cale, Ucraina a făcut deja primii pași – a trimis primele nave. La mijlocul lunii noiembrie – 27.000 de tone de grâu pentru Etiopia. Un alt vas este încărcat astăzi. Și asta înseamnă alte 30.000 de tone de grâu pentru oamenii din Etiopia. Alte trei nave se îndreaptă în prezent spre porturile din Ucraina pentru încărcare. Acestea vor livra peste 80.000 de tone de grâu alimentar către țările care au cea mai mare nevoie de el”, a declarat Zelenski.

Acesta a precizat că până la sfârșitul primăverii viitoare sunt planificate cel puțin 60 de nave care vor fi trimise din porturile ucrainene în cadrul programului “Grâne din Ucraina”.

„Ucraina, în calitate de unul dintre garanții securității alimentare globale, va continua să își aducă contribuția sa cheie. În ciuda războiului. În ciuda oricăror provocări. Ucraina își va îndeplini obligațiile sale de export în ceea ce privește furnizarea de cereale și alte produse alimentare pe piața globală”, a declarat președintele.

Șiderul de la Kiev a mai precizat că, în ziua lansării, 20 de țări s-au alăturat programului „Cereale din Ucraina” și a invitat și alte țări și întreprinderi responsabile din punct de vedere social să se alăture acestui program.

Președintele a sugerat, de asemenea, crearea unei noi instituții internaționale cu sediul la Kiev sau Odesa, care va deveni un nou instrument eficient și eficace de prevenire a crizelor globale și de răspuns rapid la acestea.

„Sunt sigur, vom putea obține rezultate și depăși toate amenințările doar uniți, doar împreună. Putem învinge doar împreună. Ucraina și lumea civilizată fără război, fără terorism, fără foamete”, a mai declarat Zelenski.

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

Secretarul general al NATO laudă „sprijinul puternic” acordat de Germania Ucrainei în fața invaziei ruse: „Face o diferență decisivă”

ROMÂNIA3 hours ago

Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu Antony Blinken la București. Discuțiile vor marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Stategic România-SUA

ROMÂNIA4 hours ago

România, pe locul 2 în UE la contribuția cu personal în cadrul Frontex: 161 de polițiști de frontieră au participat, în 2022, la 12 operațiuni comune la frontierele externe ale UE

COMUNICATE DE PRESĂ4 hours ago

Bucharest Forum 2022: Noua arhitectură politică și economică europeană dezbătută în marja reuniunii miniștrilor de externe NATO din România

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL18 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA23 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.23 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA24 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending