Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul celor Trei Mări: SUA confirmă investiția a 300 de milioane de dolari în Fondul 3SI. România promite să dezvolte dialogul cu Marea Britanie și Japonia ca potențiali parteneri

Published

on

© Dragoș Asaftei/ Administrația Prezidențială

Secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a confirmat luni sprijinul financiar al SUA pentru Fondul de investiții pentru cele 3 Mări, într-o intervenție susținută în deschiderea Summitului celor Trei Mări de la Riga, a cărui declarație adoptată de liderii prezenți în capitala Letoniei salută angajamentul financiar al americanilor, precum și oportunitățile de cooperare cu noi potențiali parteneri precum Marea Britanie și Japonia. România, țara care va găzdui summitul Inițiativei celor Trei Mări de anul viitor, a promis că va consolida relațiile cu partenerii strategici ai Inițiativei – SUA, Germania și Comisia Europeană – și că va intensifica potențialele căi de cooperare cu Londra și Tokyo.

Luând cuvântul imediat după un discurs video al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Blinken a subliniat importanța crescândă a Inițiativei celor trei mări în dezvoltarea infrastructurii regionale în domeniul transporturilor, al energiei și al sferei digitale.

“Războiul pe care l-a ales” Putin împotriva Ucrainei a făcut ca rolul 3SI să fie “și mai important”, a declarat Blinken, adăugând că SUA se vor angaja să acorde “noi finanțări majore pentru Fondul de investiții al celor 3 Mări”. 

El nu a menționat o sumă, spunând că detaliile vor fi anunțate de directorul executiv al Corporației Internaționale de Finanțare a Dezvoltării (DFC) din SUA, Scott Nathan, care participă personal la reuniunea de la Riga. Cu toate acestea, în marja summitului I3M de la Tallinn din 2020 SUA au promis cel puțin 300 de milioane de euro către Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări, reprezentând 30% din capitalul de la acel moment al Fondului

Mesajul video al lui Blinken a fost urmat de mesaje de susținere din partea ministrului de externe britanic, Liz Truss, și a ministrului de externe japonez, Yoshimasa Hayashi.

În declarația finală adoptată de cei 12 lideri ai națiunilor UE poziționate geografic între mările Adriatică, Baltică și Neagră se constată că “investitorii s-au angajat să investească aproximativ 1 miliard de euro în Fondul de investiții al I3M”.

Liderii încurajează guvernele interesate, băncile de dezvoltare, instituțiile financiare internaționale și investitorii privați, care împărtășesc obiectivele generale ale inițiativei, să investească în Fondul de investiții 3SI.

Salutăm finanțarea de către Statele Unite ale Americii a Fondului de investiții 3SI și sprijinul puternic și continuu al acestora pentru 3SI, întrucât relația transatlantică reprezintă prosperitatea și securitatea noastră comună“, arată declarația adoptată.

În cadrul unei conferințe de presă, președintele leton Egils Levits a salutat vestea privind investiția americană alături de omologii săi polon și român, Andrzej Duda și Klaus Iohannis.

România, decisă să dezvolte dialogul cu Marea Britanie și Japonia în timp ce salută angajamentul puternic al SUA

Din această perspectivă, președintele Iohannis a salutat angajamentul puternic și clar exprimat al partenerilor – Statele Unite ale Americii, Germania și Comisia Europeană – care va contribui la atingerea obiectivelor centrale ale Inițiativei.

“Pe durata noului mandat al României la conducerea Inițiativei, vom acționa în deplină coordonare cu agenda strategică a Uniunii Europene, precum și în direcția consolidării parteneriatului transatlantic. De asemenea, vom depune toate eforturile necesare atragerii organizațiilor financiare internaționale, dar și a mediului privat internațional, în atingerea scopurilor Inițiativei”, a precizat președintele.

“Totodată, ne bucură interesul manifestat pentru Inițiativă de către Regatul Unit și Japonia. În următorul an, intenționăm să dezvoltăm dialogul cu aceste state pentru a identifica posibilitățile concrete de cooperare”, a conchis el.


Citiți și

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

De la Riga, Klaus Iohannis anunță că România va găzdui din nou Summitul celor Trei Mări: În 2023, readucem la Marea Neagră centrul decizional al Inițiativei


Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Cele 12 state ale Inițiativei reunesc 28% din PIB-ul Uniunii Europene. 

La Summitul de la București, din 17-18 septembrie 2018, au fost adoptate decizii esențiale pentru viitorul Inițiativei, precum lista de proiecte prioritare majore de interconectare în domeniile transportului, energiei şi digital; organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (cu peste 600 oficiali şi reprezentanți ai mediului de afaceri din statele participante la Inițiativă şi din alte state membre UE, din SUA, Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic, precum şi reprezentanți ai UE şi ai instituțiilor financiare europene şi internaționale); lansarea rețelei Camerelor de Comerț a I3M (prin semnarea Declarației comune de înființare a acestei rețele de către 7 Camere de Comerț din cele 12 state participante); inițierea procedurii de lansare a Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (prin semnarea Scrisorii de Intenție privind Fondul de Investiții al I3M de către 6 instituții de profil din cele 12 state participante).

De asemenea, pentru prima dată în istoria Inițiativei, la summitul din 2018 au participat, alături de SUA, Germania și Comisia Europeană, în calitate de parteneri ai formatului.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Published

on

© Luminita Odobescu/ X

Ministrul de externe, Luminița Odobescu, și ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, au lansat joi, la București, campania “Born in NATO” pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică.

Potrivit unei postări pe contul de X (ex-Twitter) al șefei diplomației europene, evenimentul de lansare a avut loc la Liceul Sfântul Sava din București.

Campania este “dedicată tinerilor născuți după 2004, primul an al României în NATO”, a afirmat Luminița Odobescu, adăugând că “celebrăm libertatea, securitatea, democrația pentru care trebuie să luptăm în fiecare zi”.

În discursul susținut în cadrul evenimentului, ambasadoarea SUA Kathleen Kavalec le-a transmis tinerilor că “apartenența României la NATO a fost probabil evidentă” pentru ei din momentul în care au aflat ce este NATO, dar a subliniat că nu a fost întotdeauna evident că România, și alte state din Europa de Est, vor adera la NATO.

“Atunci când România, împreună cu alte șase țări – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia – au fost invitate să adere la NATO (la summitul de la Praga din 2002), acesta a fost de fapt un pas îndrăzneț care a reunit două jumătăți ale Europei care fuseseră divizate de războiul rece. A fost un angajament, luat de liderii României de la acea vreme – luat de toți liderii noștri de la acea vreme – că baza relațiilor dintre o Europă reunificată și alianța transatlantică va fi reprezentată de valorile noastre comune. Am convenit că vom trăi după aceleași reguli de bază ale statelor democratice într-un sistem internațional bazat pe reguli. Împreună vom căuta nu doar securitatea, ci și libertatea, demnitatea și prosperitatea cetățenilor noștri”, a declarat Kavalec.

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

Published

on

© European Union, 2022

Cancelarul german Olaf Scholz a mărturisit într-un interviu citat de Politico Europe că nu a mai discutat telefonic cu Vladimir Putin din decembrie 2022, reiterând apelul său la adresa liderului de la Kremlin de a pune capăt războiului din Ucraina.

”Ultima noastră convorbire telefonică a fost în decembrie 2022 – înainte de acest moment obișnuiam să discutăm mai des”, a dezvăluit Scholz.

Cu doar câteva zile înainte ca Rusia să arunce în aer odinea internațională bazată pe reguli și să pornească un război pe scară largă în Ucraina, la 24 februarie 2022, cancelarul german a fost primit de Vladimir Putin la Moscova unde au stat la o ”masă nesfârșit de lungă”, a rememorat Scholz, completând că, după declanșarea războiului, Rusia și Ucraina au încercat să negocieze, dar Moscova nu a dat dovadă de seriozitate în aceste discuții.

”Au eșuat deoarece Rusia le-a folosit doar ca pretext pentru a-și muta trupele în est pentru o ofensivă majoră ”, a spus Scholz.

Cancelarul german, amplu criticat pentru că refuză să ofere Kievului rachete cu rază lungă de acțiune Taurus, s-a apărat spunând că Berlinul ”va face tot ce poate pentru a se asigura că războiul nu escaladează”.

”În același timp, Germania sprijină Ucraina cu arme și muniții mai mult decât oricare altă țară din Europa. Am cheltuit mai bine de 28 de miliarde de euro în acest sens, mai mult decât multe alte țări la un loc”, a continuat oficialul german.

Dând asigurări că țara sa ”va continua să facă acest lucru atât timp cât este necesar”, Olaf Scholz a evidențiat că Putin nu ar trebui să se bazeze pe faptul că sprijinul pentru Ucraina se va diminua în timp.

În plus, cancelarul german a reiterat că singurul care poate pune capăt acestui război ilegal este Putin. ”Permiteți-mi să clarific un lucru: pacea este posibilă în orice moment. Putin trebuie doar să se oprească din campania sa barbară și să-și retragă trupele”, a mai spus oficialul german.

De altfel, despre promisiunea că Germania va continua să sprijine Kievul a fost vorba și în ultima convorbire telefonică pe care cancelarul german a avut-o cu liderul de la Kremlin și care venea după un alt dialog purtat de cei doi, tot la telefon, în luna septembrie a aceluiași an 2022

În dialogul din decembrie 2022 care, conform Cancelariei germane, a durat o oră, Olaf Scholz a promis că nu va întrerupe ajutorul militar destinat Armatei ucrainene, ignorând atitudinea denunțătoare a lui Putin conform căreia Berlinul și Occidentul ”inundă” Ucraina cu arme, informează The New York Times.

Revenind în actualitate, această marotă a liderului de la Kremlin se manifestă zilele acestea prin condamnări la adresa NATO, Alianță pe care a acuzat-o că a provocat Rusia prin extinderea către est, într-o referire la recenta aderare a Finlandei și Suediei la alianța militară transatlantică, conform Politico Europe.

De altfel, această retorică nu reprezintă o noutate pentru Occident, conștient că Putin o folosește pentru a justifica încălcarea dreptului internațional.

Continue Reading

RUSIA

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

Published

on

© gerhard-schroeder.de

Fostul cancelar german Gerhard Schröder susţine în continuare că prietenia sa cu preşedintele rus Vladimir Putin ar putea contribui la încheierea războiului din Ucraina, notează joi DPA.

”Lucrăm împreună cu înţelepciune de mulţi ani. Poate că acest lucru poate încă să ajute la găsirea unei soluţii negociate, nu văd o altă modalitate”, a spus Schröder într-un interviu acordat agenţiei de presă germane, potrivit Agerpres.

Gerhard Schröder este prieten cu Putin încă din perioada când primul era cancelar al Germaniei (1998 – 2005). El continuă să lucreze pentru majoritatea companiilor ruseşti participante la proiectul energetic Nord Stream din Marea Baltică.

Deşi a descris atacul rus contra Ucrainei drept o ”greşeală fatală”, Schröder nu a renunţat la relaţia sa cu Putin. Conducerea Partidului Social-Democrat (SPD) l-a marginalizat din acest motiv, dar o procedură de excludere a sa din această formaţiune politică a eşuat.

Atunci când a fost întrebat de ce nu renunţă la prietenia cu liderul rus, în pofida zecilor de mii de decese şi a crimelor de război comise de Rusia în Ucraina, Gerhard Schröder a răspuns că ”este adevărat că aceasta este o dimensiune care e diferită”.

El tinde să se plaseze în favoarea contribuţiei relaţiei sale personale cu Vladimir Putin la soluţionarea unei probleme politice extrem de dificile.

”De aceea cred că ar fi complet greşit să uităm toate lucrurile pozitive care s-au întâmplat între noi în politică, în trecut. Nu este stilul meu şi oricum nu fac aşa ceva”, a afirmat fostul şef al executivului german.

Schröder s-a referit la misiunea sa de mediere din martie 2022, la scurt timp după începerea invaziei ruse în Ucraina, când a spus că s-a întâlnit la Istanbul cu actualul ministru al apărării ucrainean Rustem Umerov, pe atunci parlamentar, după care s-a deplasat la Moscova pentru a discuta cu Putin. Totuşi, acea iniţiativă a eşuat, adaugă DPA.

Pe de altă parte, cancelarul german în funcție, social-democratul Olaf Scholz, a reamintit cu ultima sa convorbire telefonică cu Vladimir Putin a avut loc în decembrie 2022.

Scholz este aspru criticat pentru că refuză să trimită rachete Taurus cu rază lungă de acțiune pentru a ajuta Ucraina, însă susține că Germania sprijină necondiționat Ucraina, în timp ce “face tot ce poate pentru a se asigura că războiul nu se va intensifica”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.13 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA14 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO15 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu15 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE15 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA18 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.19 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending