Connect with us

EDITORIALE

Summitul de la Madrid, cel mai important moment strategic pentru securitatea României de la aderarea la NATO. Iată de ce

Published

on

© NATO

Corespondență din Madrid

Liderii țărilor NATO au coborât cortina peste summitul aliat de la Madrid la capătul a două zile în care și-au pus semnătura politică asupra unor decizii care vor orienta strategic Alianța Nord-Atlantică în următoarea decadă și vor defini acțiunile NATO în epoca unei competiții acerbe pentru supremație globală cu regimurile autocratice. Însoțiți de noua realitate de securitate în Europa, în care Rusia a pulverizat pacea și ordinea de securitate continentală alegând calea războiului împotriva Ucrainei, șefii de stat și de guvern din 30 de națiuni nord-atlantice au adoptat noul Concept Strategic al Alianței, au hotărât consolidarea pe termen lung a prezenței NATO pe flancul estic în baza noii abordări de “apărare înaintată”, au decis să invite Finlanda și Suedia să adere Alianță, au lansat Fondul de Inovare menit să contribuie la menținere avantajului tehnologic global al ecosistemului transatlantic și s-au reunit în premieră cu liderii partenerilor democratici din Indo-Pacific.

Dar, poate mai mult ca niciodată în istoria celor 18 ani de apartenență la NATO, fiecare decizie strategică majoră a implicat România și securitatea sa. Summitul de la Madrid din acest an, desfășurat la 25 de ani de la precedenta reuniune nord-atlantică în capitala iberică, când România nu a fost invitată să adere la NATO, reprezintă cel mai important moment strategic pentru securitatea României, țară aflată la porțile conflictului ruso-ucrainean și riverană la Marea Neagră, spațiu maritim utilizat de Rusia ca platformă de lansare a războiului său contra Ucrainei. Câteva dintre argumentele pentru această aserțiune să găsesc în noul Concept Strategic, altele în declarația finală a summitului de la Madrid, iar ultimele, dar nu cele din urmă, în deciziile politice între aliați. Iată de ce: 

Conceptul Strategic

Ridicarea Rusiei la rangul de cea mai directă, semnificativă și serioasă amenințare la adresa securității euro-atlantice nu reprezintă doar o despărțire de conceptul precedent, care devenise caduc în această accepțiune întrucât Rusia era privită ca potențial partener strategic în urmă cu 12 ani. Încadrarea Rusiei ca entitate statală și nu prin prisma comportamentului său la rubrica amenințărilor reprezintă o degradare fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece. Conceptuală desigur, această definire a fost esențială pentru ca aliații să ridice regiunea Mării Negre la rangul de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică, o premieră pentru un Concept Strategic al Alianței care va oferi României cadrul de a construi noi decizii și măsuri aliate pentru zona Mării Negre. Totodată, această definiție este esențială pentru… “apărarea înaintată”.

Declarația finală de la Madrid

Ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina liderii aliați au stabilit o nouă bază de referință pentru postura de descurajare și apărare. Una caracterizată de consolidare pe termen lung, cu o abordare de 360 de grade, în domeniile terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor și cu măsuri care vor consolida apărarea înaintată. Acest nou concept înlocuiește vechile terminologii și lasă loc ambiției strategice a României din ultimii șase ani: omogenizarea conceptuală, unitară și coerentă a flancului estic. Din 2016 și până la zorii zilei de 24 februarie 2022, zona flancul estic al NATO a fost decupată militar printr-o prezență înaintată consolidată în Polonia și țările baltice și printr-o prezență înaintată adaptată în România și în Bulgaria. O relativă echilibrare practică s-a produs la două zile de la debutul conflictului ruso-ucrainean, când NATO a activat planurile de apărare și a dislocat pentru prima dată în istorie Forța sa de Reacție Rapidă chiar în România, dar și la 30 de zile de începutul războiului, când liderii țărilor NATO au decis să înființeze încă patru grupuri de luptă în Bulgaria, Slovacia, România și Ungaria, declanșând astfel procesul de resetare și echilibrare a apărării NATO în regiune după înființarea, în 2017, a primelor patru grupuri de luptă în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania. Această strategie militară diferențiată între nordul și sudul flancului estic a luat sfârșit în 2022, la Madrid. Cum?

Prin deciziile de resetare a posturii de apărare și descurajare care vizează flancul estic în integralitatea sa. Aliații NATO s-au angajat să desfășoare pe flancul estic forțe suplimentare pregătite de luptă, care să extindă grupurile de luptă existente la unități de mărimea unei brigăzi, acolo unde și atunci când este necesar, susținute de planuri de apărare regionale, bazate pe cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali. Practic, este vorba despre întăriri militare credibile și disponibile rapid, de echipamente pre-poziționate și de o comandă și un control îmbunătățite. Toate acestea, în timp ce NATO va urmări sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă de la 40.000 la 300.000 de soldați.

Pentru România, toate acestea înseamnă un lucru major: A fost adoptată arhitectura decizională prin care România va putea, în mod practic, să echilibreze infrastructura de apărare și amprenta militară dintre nordul și sudul flancului estic, care de acum va fi privit ca un întreg.

SUA, sub umbrela Parteneriatului Strategic, și Franța, sub drapel NATO, vor asigura securitatea României

Cea mai puternică forță militară din lume (SUA) și cea mai mare armată din Europa continentală (Franța) sunt aliații reper pentru securitatea României. SUA, la nivel bilateral, și Franța, sub comandă NATO, vor da tonul prezenței aliate de descurajare și apărare pe termen lung în România.

Decizia președintelui Joe Biden, anunțată la summitul NATO de la Madrid, de a spori contribuția forțelor americane în Europa și de a schimba postura militară a SUA pe flancul estic plasează Polonia, care va găzdui Corpul V al Armatei SUA, deci prima prezență militară americană permanentă pe flancul estic, și România, care va avea pe teritoriul său o brigadă rotativă de luptă și comandamentul acesteia capabile să disloce elemente subordonate pe flancul estic, în poziția de a fi nucleul prezenței de descurajare și apărare americane de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Prin această decizie cu privire la România ia naștere conceptul de “prezență permanentă prin rotație“. În baza acestei formule, amprenta militară americană și aliată în România va crește substanțial, iar rotația forțelor la un interval planificat din punct de vedere militar (șase – nouă luni) va presupune că atunci când anumite efective militare își încheie misiunea, altele le înlocuiesc.

La finalul summitului NATO și președintele francez Emmanuel Macron a anunțat instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”, în contextul în care Franța conduce grupul de luptă al NATO în România. Decizia Franței se subsumează măsurilor convenite în Declarația finală a summitului cu privire la ridicarea grupurilor de luptă la nivel de brigadă, dacă și când situația de securitate și mediul strategic regional o impun.

În calitate de națiune lider a prezenței NATO România, Franța pune la dispoziție o brigadă de întărire care poate fi activată de pe teritoriul francez în caz de nevoie. Cu alte cuvinte, efectivele acestei brigăzi vor fi staționate în Franța și vor putea fi dislocate rapid, în caz de necesitate.

Cei mai importanți parteneri strategici ai României vor spori securitatea țării noastre.

Summitul NATO de la Madrid mai are și alte câteva semnificații regionale și strategice importante pentru România.

Adoptarea pachetului de sprijin pentru Republica Moldova și pentru Georgia are nuanțe diferite. Dacă în ceea ce privește Chișinăul este în fibra istorică a acțiunii externe a Bucureștiului să pledeze și să influențeze decizii care să aducă un plus de siguranță Republicii Moldova, referitor la Tbilisi este un semnal de credibilitate regională și acțiune consecventă pentru partenerii georgieni, riverani și ei Mării Negre, după ce aceștia nu au primit statutul de țară candidată la UE. În schimb, reconfirmarea politicii ușilor deschise și a deciziilor summitului de la București privind perspectiva euro-atlantică a Ucrainei și a Georgiei în noul Concept Strategic este un alt rezultat notabil.

Deciziile de a invita Finlanda și Suedia să adere la NATO au fost deblocate și prin Marea Neagră. Implicarea României în schimbarea atitudinii Turciei, care a renunțat la veto-ul său împotriva extinderii, a fost asumată oficial, iar întâlnirea bilaterală dintre președintele Klaus Iohannis și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, prima după șase ani, vine să susțină această intensificare a dialogului politic. Aderarea celor două țări scandinave va “NATO-iza” regiunea Mării Baltice, oferind un plus de securitate flancului estic, în vreme ce contextul regional de la Marea Neagră impune o relație strategică cu Turcia.

La 25 de ani de la primul summit aliat de la Madrid, când România a fost amânată primind în schimb beneficiul unui Parteneriat Strategic cu Statele Unite, deciziile de la summitul din 2022 din capitala Spaniei confirmă faptul că într-o epocă a competiției strategice și a revenirii războiului pe sol european, România este și va fi apărată și protejată. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EDITORIALE

Op-ed | Ursula von der Leyen și Kaja Kallas: Conectivitate de încredere. Cum ne va conduce Global Gateway către o lume liberă și deschisă

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene

și Kaja Kallas, prim-ministra Republicii Estonia

Fragilitatea economiei globale a fost scoasă la iveală de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, de pandemia de COVID-19 și de atacurile fizice și cibernetice împotriva infrastructurii critice. Pentru securitatea și bunăstarea cetățenilor noștri, trebuie să înlocuim dependențele nesustenabile cu parteneriate echilibrate. Trebuie să facem afaceri cu parteneri în care să putem avea încredere, nu cu cei care folosesc această încredere ca pe o armă. Și trebuie să fim puternici împreună, ca democrații împotriva autocrației, să ne apărăm valorile și să modelăm viitorul economiei globale.

Acesta este angajamentul asumat prin Global Gateway, pachetul de investiții al Uniunii Europene, în valoare de 300 miliarde EUR, menit să contribuie la reancorarea ordinii globale bazate pe reguli internaționale și economice. Lansat de aproape un an, acesta întruchipează o abordare pe care Estonia a promovat-o mult mai devreme decât mulți alții: conectivitate de încredere. O abordare care a devenit chiar și mai urgentă în contextul agresiunii nejustificate și al încălcării grave a dreptului internațional de către Rusia.

Înlocuim combustibilii fosili din Rusia cu lanțuri de aprovizionare reziliente care permit tranziția ecologică și evită crearea de noi dependențe. Promovăm o societate digitală deschisă, sigură și centrată pe om, care să reflecte valorile și standardele noastre democratice. Și continuăm să îi implicăm pe partenerii noștri care doresc să ni se alăture în construirea unui viitor liber, prosper și durabil. Urmând această cale, avem de făcut o alegere: suntem dispuși să plătim o primă pentru încredere, sau nu? Mesajul Europei este clar: încrederea vine într-adevăr cu un preț, dar este un preț care merită plătit. Libertatea este neprețuită.

De la vorbe la acțiune

Cele trei state baltice, alături de altele din Europa Centrală și de Est, au înțeles de ani de zile intenția reală a lui Putin, avertizându-i pe alții că Rusia nu este un partener energetic de încredere. Estonia, alături de Letonia, Lituania și Polonia, au început să se desprindă de energia rusă cu mult înainte de invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Kremlin. Aceste țări au investit în energii regenerabile, terminale de GNL sau interconexiuni. Acum, prin RePowerEU, toată Europa le urmează exemplul, pentru a pune capăt dependenței noastre de combustibilii fosili ruși o dată pentru totdeauna.

Criza actuală a scos la iveală puterea interioară a Uniunii Europene. Am acționat dând dovadă de unitate, viteză și hotărâre. Sancțiunile noastre împotriva Rusiei îi paralizează economia de război, iar Ucraina câștigă teren pe câmpul de luptă. NATO și alianța transatlantică pentru securitate sunt acum mai puternice ca niciodată. Dar războiul este departe de a se termina. Pentru a asigura victoria Ucrainei împotriva invadatorului, UE și aliații săi trebuie să dețină puterea necesară pentru a ghida ordinea geo-politică și economică spre deschidere, cooperare și libertate, precum și spre aderarea la norme care să reflecte aceste valori. Global Gateway, ca întruchipare a conectivității de încredere, este instrumentul potrivit pentru aceasta.

Către parteneriate de încredere

Global Gateway este promisiunea Europei de a le face o ofertă de cooperare pozitivă, bazată pe valori, partenerilor noștri din vecinătate și globali. În timp ce autocrațiile caută să creeze sfere de influență, să aprofundeze mai degrabă decât să reducă dependențele nesănătoase, noi dorim să construim parteneriate bazate pe valori și viziuni comune pentru viitor. Dorim să construim infrastructura digitală și verde ale economiei de mâine, să ne conectăm partenerii cu Europa – inclusiv cu vecinătatea noastră estică – și să ne conectăm pe noi la sudul global divers și dinamic.

Global Gateway oferă deja rezultate concrete. De exemplu, UE finanțează noi coridoare economice și infrastructură energetică pentru a aduce Balcanii de Vest mai aproape de Uniunea noastră, astfel încât aceștia să își poată îndeplini visul european. Prin investiții în regenerabile, hidrogen verde și lanțuri valorice ale materiilor prime, construim relații câștigătoare cu țări precum Namibia și Chile – pentru creșterea lor durabilă și securitatea noastră energetică. Sau, prin construirea infrastructurii digitale, cum ar fi un nou cablu submarin de fibră optică pe sub Marea Neagră, diversificăm accesul la internet în Caucaz și Asia Centrală. Global Gateway sprijină, de asemenea, construcția de unități de producție a vaccinului mARN în Rwanda și Senegal și, în curând, în America Latină, pentru a promova sănătatea globală prin transferuri avansate de tehnologie și reziliență regională.

Este important să facem front comun împotriva atitudinii tot mai ferme și a agresiunii crescânde ale regimurilor autocratice. De aceea, Global Gateway a reunit cei mai apropiați parteneri ai Europei și alte inițiative privind conectivitatea de încredere – de exemplu, prin parteneriatul G7 privind infrastructura și investițiile la nivel mondial – pentru de a ne valorifica nu doar investițiile, ci și know-how-ul și puterea de stabilire a standardelor. Împreună putem modela o nouă eră a globalizării, una care prețuiește reziliența economică pe lângă eficiența economică, precum și valorile noastre pe lângă prosperitate.

O platformă pentru coordonare

Trăim un moment decisiv – un moment al adevărului. Este imperativ să continuăm să facem față provocării și să construim o coaliție puternică în favoarea progresului și împotriva revizionismului istoric. Pentru a facilita cooperarea noastră, Estonia a creat Portalul parteneriatelor Echipa Europa, unde Uniunea Europeană și statele sale membre își pot implica partenerii ca parte a Global Gateway. Summitul digital din acest an de la Tallinn este un apel la acțiune pentru ca democrațiile să furnizeze, împreună, conectivitate de încredere, să susțină libertatea și democrația și să demonstreze că suntem aici pe termen lung – pentru Ucraina, pentru pace și pentru viitorul ordinii noastre internaționale deschise și corecte.

Continue Reading

EDITORIALE

Op-ed | Dubravka Šuica, Nicolas Schmit și Helena Dalli: Servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile: o investiție pentru societate

Published

on

© colaj foto (European Parliament, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service)

de 

Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie

Nicolas Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale

Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate

La doar câteva zile înainte de următorul discurs privind starea Uniunii al președintei Comisiei, reamintim un angajament important din discursul de anul trecut: o strategie europeană privind serviciile de îngrijire, pentru a ajuta bărbații și femeile să beneficieze de cea mai bună îngrijire și echilibru în viață. Se estimează că unul din trei europeni are responsabilități de îngrijire și peste 9,1 milioane de persoane, majoritatea femei, lucrează în sectorul serviciilor de îngrijire.

În Uniunea Europeană, ne străduim să creăm o societate în care noi toți, tineri și bătrâni, indiferent de capacitățile fizice, avem șanse egale de a ne urmări obiectivele în viață. Prin urmare, ne propunem să oferim o mai mare recunoaștere a valorii pe care o au atât îngrijirea profesională, cât și cea informală și să ne asigurăm că toată lumea are acces la servicii de îngrijire de înaltă calitate.

Atunci când se pot baza pe servicii de îngrijire de calitate, accesibile și la prețuri abordabile, femeile acced mai ușor la piața muncii, sporindu-li-se și capacitatea de a rămâne pe piața muncii și de a-și urma parcursul profesional dorit.

În prezent, în UE, aproximativ 7,7 milioane de femei nu au un loc de muncă din cauza faptului că trebuie să își asume responsabilități de îngrijire informale. În cazul bărbaților, acest număr este de 450 000. Atât femeile, cât și bărbații trebuie să aibă posibilitatea reală de a alege atunci când au deopotrivă obligații private și profesionale. Prin urmare, investițiile în îngrijirea copiilor și în îngrijirea pe termen lung reprezintă o investiție în egalitatea de gen.

Este nevoie de servicii de îngrijire de înaltă calitate în toate etapele vieții. Dezvoltarea copiilor este stimulată atunci când au acces la educație și îngrijire de la nivel preșcolar, acest lucru contribuind totodată la reducerea riscului de excluziune socială și la un start în viață în condiții de egalitate. Opțiunile de îngrijire mai adaptate în Europa vor contribui la reducerea sarcinii pentru familiile în care există copii cu dizabilități, jumătate dintre aceștia fiind în prezent îngrijiți exclusiv de părinții lor.

Ca parte a noii Strategii europene privind serviciile de îngrijire, prezentată la 7 septembrie, Comisia Europeană propune revizuirea obiectivelor de la Barcelona privind îngrijirea copiilor, astfel încât cel puțin 50 % dintre copiii cu vârsta sub trei ani să participe la educație și îngrijire preșcolară, în creștere față de obiectivul actual de 33 %.

În România, rata de înscriere este de 14 %. S-au înregistrat progrese la nivelul UE în ultimii 20 de ani, însă diferențele dintre statele membre sunt mari, variind de la 6 % la 66 %. Prin aceste noi obiective ambițioase, dar realiste, dorim să vedem progrese reale în toate statele membre și în toate regiunile.

În Strategia europeană privind serviciile de îngrijire facem, de asemenea, recomandări concrete pentru îmbunătățirea îngrijirii pe termen lung. Pandemia de COVID-19 a scos în evidență necesitatea unui sistem de îngrijire mai rezilient.

Europa trece printr-o tranziție demografică semnificativă, marcată și de îmbătrânirea populației, astfel încât se preconizează că numărul persoanelor care ar putea avea nevoie de îngrijire pe termen lung va crește de la aproximativ 30 de milioane în 2019 la aproape 40 de milioane în 2050. Aproximativ 52 de milioane de europeni oferă îngrijire informală pe termen lung membrilor familiei sau apropiaților.

Îngrijirea pe termen lung de înaltă calitate și la prețuri accesibile le permite persoanelor în vârstă și persoanelor cu dizabilități să își mențină autonomia și să trăiască cu demnitate. De aceea, printr-o abordare centrată pe individ, strategia urmărește să ofere o gamă de servicii care să răspundă nevoilor oamenilor.

Dorim ca statele membre să sporească disponibilitatea și diversitatea serviciilor profesionale de îngrijire pe termen lung, cum ar fi îngrijirea la domiciliu, îngrijirea în cadrul comunității și îngrijirea rezidențială. Serviciile de îngrijire pe termen lung care sunt bine integrate cu asistența medicală pot contribui la reducerea sarcinii asupra spitalelor și a altor unități medicale.

Sectorul îngrijirii se confruntă cu o penurie dramatică de lucrători și trebuie să abordăm cauzele profunde ale problemei prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, a salariilor și a formării. Peste 9,1 milioane de persoane din UE – 90 % dintre acestea fiind femei – lucrează în prezent în sectorul îngrijirii. Până în 2050 este nevoie de încă cel puțin 1,6 milioane de lucrători în domeniul îngrijirii pe termen lung pentru a menține același nivel de acoperire a acestor servicii ca în prezent, despre care știm că nu este întotdeauna adecvat.

Pentru a ajunge la o societate egală și echitabilă, trebuie să facem un salt înainte și să le oferim cetățenilor opțiuni adecvate. Oamenii trebuie să fie în măsură să găsească un echilibru între îndatoririle profesionale și cele familiale. Fiecare copil trebuie să beneficieze de servicii de îngrijire accesibile și de calitate. Fiecare persoană în vârstă și fiecare persoană cu dizabilități trebuie să beneficieze de sprijin adecvat și de servicii de îngrijire de calitate. Fiecare îngrijitor trebuie să fie apreciat în profesia sa.

Haideți să le oferim oamenilor posibilitatea de a face o alegere de calitate, pentru un viitor de calitate. Îngrijirea este profitabilă. Este timpul să ne îngrijim de îngrijire.

Continue Reading

EDITORIALE

Editorial | David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: De la Capitol Hill la Consiliul European, sprijinul acordat Ucrainei a demonstrat că SUA și aliații sunt mai uniți ca niciodată

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

Editorial semnat de David Muniz, Chargé d’ Affaires al SUA

Ucraina, o țară pe care Rusia o atacă încă din 2014, rezistă de jumătate de an la bombardamente masive, asedii ale orașelor și la atrocități comise împotriva poporului său. Ucraina luptă pentru a apăra nu numai regimul său democratic, ci chiar supraviețuirea sa ca stat independent.

24 august este data la care se serbează 31 de ani de la dobândirea independenței Ucrainei. Din păcate, tot în această zi, se împlinesc șase luni de când a început invazia neprovocată, pe scară largă, ordonată de guvernul Rusiei – un atac ce a șocat comunitatea internațională, a fost condamnat de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite și a impulsionat două state să solicite statutul de membru al NATO.

Trebuie să rămânem uniți în sprijinul pe care îl acordăm suveranității, democrației și aspirațiilor europene ale Ucrainei. Agresiunea Rusiei în Ucraina este unul dintre cele mai importante evenimente pentru Europa, de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Militarii ruși au comis crime de război și atrocități, iar războiul purtat de ei în Ucraina va avea consecințe negative asupra securității alimentare și asupra economiei la nivel mondial, mulți ani de acum înainte.

Reacția întregii lumi la războiul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei a fost viscerală și a afectat emoțional atât de mulți oameni deoarece pe parcursul acestui război am văzut, aproape zilnic, violență, distrugere, devastare și moarte.

Relatările despre oficialii ruși care supraveghează așa-numitele operațiuni „de filtrare”, împreună cu dovezile că militarii ruși au interogat, arestat, strămutat sau deportat forțat milioane de cetățeni ucraineni, inclusiv copii, au fost primite cu indignare, așa cum se cuvine.

Cu toții am văzut imaginile rămase în urma bombardamentelor rusești care au lovit școlile, teatrele și spitalele în care se adăpostea populația civilă. Presa independentă și organizațiile umanitare au documentat execuțiile din orașe precum Bucea și Irpin, torturarea militarilor și civililor deopotrivă, și faptul că orașe întregi, precum Mariupol, au fost deconectate de la posibilitatea de a se aproviziona cu  produsele de bază, în timp ce îndurau devastare și erau ocupate brutal.

Există dovezi că Rusia intenționează să anexeze, prin forță, și mai mult din teritoriul Ucrainei, derulând o versiune a „manualului de strategii de anexare” pe care l-am văzut în 2014; aceasta presupune instalarea ilegitimă la putere a unor oficiali marionetă care să organizeze simulacre de referendum cu privire la dorința cetățenilor de alipire la Rusia. Anexarea prin forță ar fi o încălcare gravă a Cartei ONU și nu vom permite să treacă necontestată sau fără costuri. Nicio țară nu ar trebui să fie capabilă să schimbe granițele unui stat vecin.

În mijlocul acestor morți și distrugeri, ucrainenii s-au adăpostit în buncăre subterane, și-au riscat viața pentru a strânge dovezi ale atrocităților și au luptat – uneori stradă cu stradă – pentru a păstra în viață poporul, limba, libertatea și identitatea lor. Reziliența și tenacitatea poporului ucrainean inspiră lumea să îl susțină în lupta pentru libertate. Armata ucraineană luptă vitejește pentru a apăra valorile pe care le prețuim cu toții.

Statele Unite sprijină o serie de anchete internaționale asupra atrocităților comise în Ucraina. Printre acestea se numără cele efectuate de Curtea Penală Internațională, de Organizația Națiunilor Unite și de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. Statele Unite sunt pregătite să sprijine instanțele naționale din întreaga lume care au competență asupra persoanelor fizice acuzate de comiterea de infracțiuni internaționale. Totodată, împreună cu comunitatea internațională, ajutăm Ucraina să reclădească.

Consecințele războiului Rusiei nu sunt limitate doar la Ucraina. Agresiunea Rusiei a schimbat drastic comerțul mondial cu cereale, punând în pericol securitatea alimentară a multor populații. Criza actuală a accelerat inflația și prețurile de consum din lumea întreagă. Ucraina a îndurat atacuri devastatoare asupra terenurilor agricole, a infrastructurii de transport și de stocare, care i-au limitat capacitatea de a-și hrăni propriii cetățeni, dar și mulți alți oameni, la nivel mondial. În multe situații, militarii ruși au ars, pur și simplu, câmpurile din Ucraina. Agricultorii ucraineni, care cândva sperau la o recoltă record în această vară, acum fac eforturi mari pentru a înlocui echipamentele furate și distruse și luptă pentru a menține pe linia de plutire familiile și comunitățile din care fac parte.

Statele Unite continuă să sprijine toate demersurile ca alimentele ucrainene să ajungă pe piețele lumii. Vom continua să ne folosim de forumuri precum G-20 pentru a pune presiune pe Rusia să adopte acordul recent prin care se permite tranzitul navelor încărcate cu alimente din porturile ucrainene de la Marea Neagră. Având în vedere atacul nerușinat al Rusiei asupra portului Odessa la numai 24 de ore de la încheierea acestui acord, precum și atacurile continuate asupra infrastructurii agricole și de transport, presiunile internaționale pentru a debloca exporturile alimentare din Ucraina vor continua să fie esențiale.

În ciuda costului enorm pe care Vladimir Putin l-a impus Ucrainei și lumii întregi, sancțiunile aplicate de Statele Unite și de partenerii și Aliații noștri sunt menite să constrângă Kremlinul să înceteze actele de violență și au efecte negative asupra economiei Rusiei, ceea ce a necesitat o intervenție fără precedent și nesustenabilă din partea Kremlinului pentru a împiedica daune semnificative.

Economiștii previzionează că, pe termen lung, pe măsură ce sancțiunile se amplifică și se înăspresc, guvernul Rusiei va rămâne fără tacticile de amânare, iar adevăratele costuri ale acțiunilor sale vor deveni dureros de reale pentru poporul rus.

Dovezile sunt deja în văzul tuturor. Kremlinul nu a putut raporta indici macroeconomici cheie pentru mai multe luni. În ciuda declarațiilor lui Putin că Rusia este într-o situație mai bună decât Uniunea Europeană, cifrele reale arată contrariul, cu o contractare a economiei Rusiei de 4% în al doilea trimestru din 2022, comparativ cu o creștere cu același procent a economiei UE. Rusia deja a ratat două termene de plată pentru rambursarea datoriilor și nu și-a respectat nici obligațiile de plată pentru datoriile în valută, pentru prima dată în mai bine de un secol.

Sancțiunile coordonate au indisponibilizat mai bine de jumătate din rezervele Băncii Centrale a Rusiei, bani pe care Kremlinul i-ar fi putut, altfel, utiliza pentru finanțarea aparatului său de război. Lipsa de acces la importuri și produse finite, în special bunuri dotate cu tehnologii sofisticate, a creat blocaje, și, în timp, va împiedica și mai mult producția, transporturile și comerțul și, mai important, producția și întreținerea componentelor hardware de uz militar.

Cum sancțiunile continuă să degradeze capacitatea lui Putin de a purta războiul, militarii ucraineni își apără cu succes țara, iar poporul ucrainean este mai unit ca niciodată.

De când a început invazia la scară largă din februarie, peste 50 de țări s-au alăturat Statelor Unite în demersurile de a acorda asistență în materie de securitate Ucrainei. Împreună, urgentăm transporturile a și mai multor arme pe care Ucraina le folosește atât de eficient pentru a se apăra.

Statele Unite au alocat aproape 10 miliarde de dolari sub formă de asistență pentru securitate, de când Rusia a lansat războiul premeditat, neprovocat și brutal împotriva Ucrainei, pe 24 februarie. Asistența pentru Ucraina include sisteme de artilerie și muniție, vehicule blindate și sisteme anti-aeriene avansate. Ca urmare a rezistenței Ucrainei, mai bine de 2,6 milioane de persoane strămutate s-au întors în Ucraina, adică peste o treime din cei care fugiseră inițial.

Societatea civilă din Ucraina și-a extins eforturile umanitare, direcționând ajutoarele și reconstruind comunitățile. Voluntarii, majoritatea ucraineni, își desfășoară activitatea în toate cele 24 de unități administrative (oblasti), ajutând aproximativ 12 milioane de persoane. Statele Unite sunt mândre să le sprijine demersurile cu 1,2 miliarde de dolari sub formă de asistență umanitară, alocate exclusiv în cursul acestui an.

De pe Main Street pe Maidan, de la Capitol Hill la Consiliul European, sprijinul amplu acordat Ucrainei a demonstrat că atacurile neprovocate asupra statelor suverane, independente nu vor trece necontestate și vor avea costuri exorbitante. Statele Unite și Aliații și partenerii din întreaga lume sunt mai uniți ca niciodată.

Vom continua să fim alături de Ucraina și să sprijinim lupta sa pentru supraviețuire și, simultan, vom lucra pentru a consolida securitatea în Europa și valorile democratice. Suntem alături de Ucraina pentru că granițele și rezervele alimentare nu sunt instrumente de utilizat în negocieri. Suntem alături de Ucraina pentru că drepturile omului sunt indiscutabile. Suntem alături de Ucraina pentru că așa este corect.

Continue Reading

Facebook

NATO58 mins ago

Secretarul general al NATO laudă „sprijinul puternic” acordat de Germania Ucrainei în fața invaziei ruse: „Face o diferență decisivă”

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu Antony Blinken la București. Discuțiile vor marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Stategic România-SUA

ROMÂNIA3 hours ago

România, pe locul 2 în UE la contribuția cu personal în cadrul Frontex: 161 de polițiști de frontieră au participat, în 2022, la 12 operațiuni comune la frontierele externe ale UE

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

Bucharest Forum 2022: Noua arhitectură politică și economică europeană dezbătută în marja reuniunii miniștrilor de externe NATO din România

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL17 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA22 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.22 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending