Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul de la Sibiu, la final. Donald Tusk, un nou discurs în limba română: Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu

Published

on

©️ Calea Europeană

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, și-a încheiat joi intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, în cadrul conferinței de presă comună cu Klaus Iohannis și cu Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Reamintim că, la începutul acestui an, Donald Tusk a susținut un discurs memorabil, în limba română, cu ocazia preluării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România.

“Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, pe 10 ianuarie 2019.

De altfel, Tusk și-a început intervenția de la Sibiu în limba engleză arătând mânușile pe care i le-a oferit cadou Helmuth Duckadam  și spunând: ”Ieri am primit aceste mănuși de la Helmuth Duckadam și un sfat despre cum să ne apărăm mai eficient interesele europene și știți că este foarte profesionist în acest sens”.

Reamintim totodată că președintele Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au adoptat, joi, cu mare entuziasm Declarația de la Sibiu, documentul solemn care concretizează Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, prima astfel de reuniune a liderilor care are loc de Ziua Europei.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au convenit liderii în cadrul unei sesiuni de lucru ce a urmat fotografiei de familie din Piața Mare din Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel convoacă prima reuniune a Comunității Politice Europene: Consecințele războiului Rusiei afectează UE și partenerii din Europa. Ambiția este să reunim liderii pe picior de egalitate

Published

on

© European Union 2022

Prima reuniune a Comunității Politice Europene, care îi va întruni pe cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE și pe omologii lor din Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, precum și Marea Britanie sau Turcia, va avea loc joi, la Praga, după cum a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel, în tradiționala sa scrisoare către liderii UE, demers care precedă summiturile europene. Prima reuniune a Comunității Politice Europene va fi urmată, vineri, de o reuniune informală a Consiliului European care se va concentra pe războiul Rusiei în Ucraina, energia și situația economică.

“În cadrul Consiliului European din iunie, am purtat o discuție strategică privind relațiile Uniunii Europene cu partenerii săi din Europa. În contextul în care consecințele dramatice ale războiului Rusiei afectează țările europene pe mai multe fronturi, am convenit să lansăm Comunitatea politică europeană cu scopul de a reuni țările de pe continentul european și de a oferi o platformă de coordonare politică. Ambiția este de a reuni liderii pe picior de egalitate și de a încuraja dialogul politic și cooperarea în chestiuni de interes comun, astfel încât, împreună, să lucrăm la consolidarea securității, stabilității și prosperității Europei în ansamblu”, a spus Michel, în scrisoarea sa.

El a subliniat că temele de discuție cu partenerii din afara UE vor viza pacea și securitatea, situația economică, energia și clima, precum și migrația și mobilitatea, dar a precizat că nu se are în vedere elaborarea unor concluzii sau a unui document oficial scris al Comunității Politice Europene.

Potrivit Politico Europe, care citează responsabil european, la prima reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) au fost invitate 44 de ţări.

Pe lângă cele 27 de state membre ale Uniunii, au fost invitaţi liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), din Regatul Unit, Norvegia, Elveţia, Ucraina, Moldova, Islanda, Georgia, Turcia, Armenia, Azerbaidjan şi Liechtenstein. Politico Europe notează că Marea Britanie și Republica Moldova s-a oferit să găzduiască viitorul summit al Comunității.

Prima reuniune a Comunității Politice Europene va fi succedată, vineri, de reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern din UE.

“Vom discuta despre cele trei probleme cele mai presante – și interconectate – pentru noi toți, și anume războiul Rusiei în Ucraina, energia și situația economică. Războiul din Ucraina continuă să facă ravagii. Din păcate, Kremlinul a luat măsuri iresponsabile de escaladare”, a spus Michel, referindu-se la faptul că Vladimir Putin a organizat o campanie de mobilizare națională, simulând “referendumuri” coercitive și anexarea ilegală a teritoriilor Ucrainei, și își continuă retorica amenințătoare.

Șeful Consiliului European a subliniat că UE va rămâne solidară cu Ucraina, va consolida măsurile restrictive la adresa Rusiei, va examina cea mai bună modalitate de a proteja propria sa infrastructură critică, inclusiv garantarea securității aprovizionării cu energie și va analiza cea mai bună modalitate de a aborda aceste provocări pentru economia europeană.

“Mai mult ca oricând, cheia va fi capacitatea noastră de a fi uniți și de a ne coordona răspunsul politic, într-un spirit de solidaritate și în apărarea intereselor noastre comune”, a conchis el.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel anunță că liderii UE vor discuta la summitul de la Praga despre securitatea infrastructurilor critice: „Sabotarea gazoductelor Nord Stream este o amenințare”

Published

on

© European Union, 2022

Liderii europeni vor discuta despre securitatea infrastructurilor critice ale UE, cu prilejul summitului lor informal de săptămâna viitoare, a anunţat sâmbătă preşedintele Consiliului European, Charles Michel, după avarierea gazoductelor Nord Stream, pe care oficiali europeni au descris-o drept un sabotaj, informează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres

„Sabotarea gazoductelor Nord Stream este o ameninţare la adresa UE. Suntem hotărâţi să garantăm securitatea infrastructurii noastre critice. Liderii vor aborda această problemă la viitorul summit la Praga”, a scris pe Twitter Charles Michel, după o întâlnire cu premierul danez Mette Frederiksen.

Uniunea Europeană a anunțat că va sprijini orice investigație privind scurgerile din gazoductele Nord Stream după ce Guvernul danez a evaluat că ar fi rezultatul unui act deliberat.

Separat, cele 30 de state membre ale NATO s-au declarat „foarte îngrijorate” de deteriorarea conductelor Nordstream 1 și Nordstream 2 în apele internaționale din Marea Baltică, denunțând acte de sabotaj deliberate pe faza informațiilor disponibile și cerând determinarea originii daunelor.

Citiți și: Suedia a descoperit o a patra scurgere de gaze la conducta Nord Stream 2

Patru scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei, în apropierea insulei daneze Bornholm.

Seismologii din Danemarca şi Suedia înregistraseră luni explozii puternice în zona respectivă.

Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Rusiei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European acuză Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, “vizând inima sistemului nostru economic și social”

Published

on

© Charles Michel / Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a acuzat vineri Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social, într-o declarație în care în mod preponderent a respins și a condamnat fără echivoc anexările ilegale semnate de președintele rus Vladimir Putin, care a proclamat alipirea la Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporijie și Herson.

“Această anexare urmează unor referendumuri false și constituie o escaladare periculoasă și iresponsabilă. Ea este concepută ca un pas pentru a intensifica amenințarea nucleară împotriva restului lumii. Uniunea Europeană respinge și condamnă fără echivoc aceste anexări ilegale. Nu le va recunoaște niciodată, așa cum nu a recunoscut nici anexarea Crimeei în 2014. Încă o dată, Kremlinul calcă în picioare Carta ONU și ordinea internațională”, a spus Charles Michel.

El s-a adresat deopotrivă poporului ucrainean, căruia i-a promis din nou sprijinul din partea Uniunii Europene, dar și cetățenilor Uniunii Europene, atribuind Rusiei vina crizei care se manifestă pe continent.

Rusia trage cu rachete asupra ucrainenilor, iar Rusia a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social. Pagubele sunt grave. Energia este scumpă. Fiecare gospodărie din Europa este afectată de creșterea facturilor la energie și a încasărilor din supermarketuri. Iar acest lucru va avea un impact de durată asupra noastră, a tuturor. De aceea, o nouă Uniune energetică trebuie să fie dezvoltată acum, cu o strategie comună reală. Pentru că nu există alternativă, dacă dorim să garantăm securitatea aprovizionării, prețuri accesibile și tranziția climatică. Astăzi, cu toții, trebuie să înțelegem că am intrat într-o lume nouă, în care multe dintre punctele noastre de referință au fost răsturnate cu susul în jos. Trebuie să facem față acestei situații cu claritate”, a mai spus el, după ce statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energetică, posibil o plafonare a preţului la gazele naturale la nivelul întregii Uniuni

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Reacții de condamnare și de nerecunoaștere a acestor anexări au venit și din partea miniștrilor de externe din țările G7 și a Consiliului European, care a adoptat o declarație semnată de toți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE. De asemenea, SUA au decis să sancționeze peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării, cu Joe Biden afirmând că Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, marcând cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

Facebook

NATO57 mins ago

Nicolae Ciucă, despre procedura aderării Ucrainei la NATO: Trebuie făcută în logica în care s-a procedat pentru celelalte state

Daniel Buda1 hour ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Programul de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli reprezintă o investiție în sănătatea generațiilor viitoare

U.E.3 hours ago

Polonia transmite Germaniei o notă diplomatică pentru negocieri privind reparațiile de război: Varșovia evaluează pagubele la 1.300 de miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu premierul Norvegiei despre ”acțiunile inacceptabile de sabotaj” asupra gazoductelor Nord Stream: Energia la prețuri accesibile reprezintă interesul nostru comun

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Premierul Nobel pentru medicină din acest an a fost câștigat de geneticianul suedez Svante Pääbo pentru ”descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruți și evoluția umană”

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Ne dorim ca universitățile să valorifice oportunitățile generate de noua Strategie europeană pentru universități

RUSIA5 hours ago

Ambasadorul Germaniei la București: Rusia reprezintă tot ceea ce noi, europenii, disprețuim, și anume agresiunea și intimidarea. Suntem uniți, spre disperarea lui Putin

U.E.5 hours ago

Raport al Agenției Internaționale a Energiei: Europa se confruntă cu ”un risc fără precedent” în aprovizionarea cu gaze

BUSINESS5 hours ago

Ambasadorul Germaniei: Nu există vizite la firme germane în care să nu mi se spună că lucrurile ar merge mai bine dacă România ar fi în Schengen. Ele nu vin aici pentru a face un “euro rapid”, ci pentru a rămâne și a investi în oameni

ROMÂNIA6 hours ago

Deschiderea anului universitar. Klaus Iohannis: O Românie educată va trebui să fie o Românie corectă, fără nicio excepție

INTERVIURI7 hours ago

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Germaniei: România se află la “linia de sosire” privind aderarea la Schengen; Lecția care trebuie învățată pe calea cea grea este că nu putem avea încredere în Rusia

NATO3 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL3 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE6 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

Team2Share

Trending