Noua Comisie Europeană, prima din istorie condusă de o femeie, precum și noul președinte al Consiliului European și-au preluat oficial prerogativele duminică, 1 decembrie, cu un program care se anunţă foarte încărcat şi cu mai multe propuneri concrete în primele 100 de zile de la preluarea mandatului. Preluarea acestor mandate coincide și cu un alt capitol de istorie europeană, aniversarea a 10 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, actul de funcționare al Uniunii Europene prin intermediul căruia, de pildă, a fost creată instituția Consiliului European.

Noii lideri ai celor două instituții UE, succesori ai lui Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, Ursula von der Leyen și Charles Michel vor fi prezenți duminică la Casa Istoriei Europene de la Bruxelles, alături de președintele Parlamentul European David Sassoli și președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde, la o ceremonie de marcare a unui deceniu de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Ursula von der Leyen și Charles Michel au devenit președinții Comisiei Europene și Consiliului European în urma unui acord între șefii de state sau de guverne. Spre deosebire de Michel, care a trebuit validat doar de liderii europeni, von der Leyen a trecut printr-un amplu proces de învestire în funcție, de la un vot majoritar fragil de alegere în funcție în Parlamentul European, la formarea echipei de comisari europeni și audierile complexe și prelungite ale acestora în comisiile PE și până la votul consistent din 27 noiembrie. Prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani a fost validată cu 461 de voturi, 157 împotrivă, 89 abțineri. 

În lipsa unui comisar desemnat al Marii Britanii, împotriva căreia a fost lansată o procedură de infringement, noua Comisie Europeană este formată din 27 de comisari, între care și comisarul pentru transporturi nominalizat de România, Adina Vălean. Structura Comisiei Europene 2019-2024 este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)

Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).

Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovație, cercetare, tineret, cultură și educație); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).

Mai multe despre noua Comisie Europeană aici.

Citiți și Ursula von der Leyen pentru Calea Europeană: Fondurile pentru coeziune și agricultură vor fi integrate în conceptul mai larg al Pactului Ecologic European și al digitalizării. Va trebui să ajustăm bugetul

Citiți și Ursula von der Leyen pentru Calea Europeană: Europa nu va fi niciodată o alianță pur militară. Uniunea Europeană a Apărării va fi întotdeauna complementară cu NATO

Politico Europe: Care sunt provocările noii Comisii?

Printre promisiunile pe care le-a făcut în Parlamentul European înainte de votul de confirmare din iulie sunt propunerea unui Pact ecologic european în urma aplicării căruia Europa ar urma să devină primul continent neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, propunerea unui instrument legal privind instituirea unui salariu minim corect la nivelul UE, propunerea de măsuri de transparenţă privind salarizarea menite să asigure echitatea de gen, precum şi iniţierea unei legislaţii asupra “implicaţiilor umane şi etice” ale inteligenţei artificiale.

Într-un articol intitulat “Provocarea reală de 100 de zile a Ursulei von der Leyen”, Politico Europe prezintă calendarul primelor 100 de zile ale noii Comisii Europene, în care, pe lângă sarcinile asumate de preşedinta sa, echipa executivului european va trebui să gestioneze şi numeroase alte chestiuni aflate sau nu în afara controlului său.

Deşi mandatul oficial al noii Comisii a început pe 1 decembrie, prima întâlnire oficială a Colegiului Comisarilor va avea loc pe 4 decembrie, în care vor fi luate mai multe decizii birocratice, printre care metodele de lucru, inclusiv ordinea de succesiune în executiv, respectiv ordinea în care vicepreşedinţii îi vor prelua atribuţiile în absenţă.

Pe 11 decembrie se aşteaptă deja ca Ursula von der Leyen să-şi prezinte Pactul ecologic european sau “European Green Deal”, un pachet foarte ambiţios de propuneri pentru combaterea schimbării climatice, care se anticipează că va fi piesa de rezistenţă a preşedinţiei ei.

von der Leyen speră ca liderii UE, care se vor aduna la Consiliul European pe 12 decembrie, se vor pune de acord asupra obiectivului de neutralitate din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Mulţi militanţi ai cauzei susţin că sunt necesare obiective şi mai ambiţioase, dar liderii UE nu au adoptat nici măcar obiectivul referitor la 2050 la summitul din luna iunie din cauza opoziţiei unor ţări din Europa Centrală şi de Est.

Iar a doua zi, la Consiliul European, se aşteaptă o discuţie tensionată privind noul Cadru Financiar Multianual, care se va aplica pe o perioadă de şapte ani începând cu 1 ianuarie 2021. Ursula von der Leyen şi echipa ei vor depune eforturi pentru a schimba gândirea liderilor statelor membre pentru a face loc priorităţilor ei politice, care nu au fost luate în considerare când Comisia Europeană şi-a prezentat propunerea ei iniţială de buget, în mai 2018.

Înainte de finalul anului, Comisia von der Leyen, împreună cu experţii naţionali în securitate cibernetică, trebuie să finalizeze o listă de măsuri pe care ţările le pot lua pentru a reduce riscurile asupra reţelelor 5G.

31 ianuarie, ziua a 62-a dintre primele o sută ale mandatului ei, ar putea fi ziua Brexitului sau a unei noi amânări. În funcţie de evoluţiile din Marea Britanie, Ursula von der Leyen şi echipa ei ar putea începe în sfârşit negocierile privind un acord comercial cu Londra, dacă nu cumva liderii UE vor fi acceptat o nouă amânare.

Politico Europe mai notează că după primele 100 de zile, chiar dacă va reuşi să mobilizeze majorităţi în Parlamentul European și depășească diviziunile şi tensiunile între capitalele europene, şi chiar să treacă peste capcana Brexit-ului şi pericolele sale, noua şefă a a Comisiei Europene tot va mai avea în faţă 94% din mandat şi o sumedenie de probleme.

Donald Tusk i-a predat, vineri, lui Charles Michel mandatul de președinte al Consiliului European, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în clădirea Consiliului, la Bruxelles. Fostul prim-ministru polonez, șef al Consiliului European din 2014, va prelua funcția de președinte al Partidului Popular European, în vreme ce Michel, fost prim-ministru al Belgiei, devine lider al instituției responsabile de organizarea summit-urilor europene în urma unui acord între șefii de state sau de guverne din țările UE.

”După cum ați observat, problema conducerii Consiliului este o chestiune internă belgiano-poloneză. Nu văd de ce am schimba asta”, a glumit Donald Tusk, în condițiile în care primul președinte al Consiliului European a fost Herman van Rompuy (2009-2014, la rândul său fost prim-ministru belgian.

Tusk, care a ales un mod inedit de a-i preda ștefeta lui Michel, a inventariat din nou crizele pe care UE le-a avut de înfruntat, culminând cu Brexit și glumind că ”unii observatori includ în aceste crize și faptul că au fost doi de Donald, la Washington și la Bruxelles”. Donald Tusk este recunoscut pentru modul original în care 

”Obiectivul nostru comun este și ar trebui să fie unitatea Uniunii Europene. (…) Sunt foarte mândru că în ultimii cinci ani am avut privilegiul de a servi Europa. Nu pentru a servi o idee abstractă, ci pentru oameni, națiuni și interesele lor comune. Europa este cel mai bun loc de pe Pământ, cel puțin atâta timp cât rămâne un continent de libertate și stat de drept, care este locuit de o comunitate conștientă de istoria și cultura sa”, a completat Tusk.

De cealaltă parte, Charles Michel și-a început discursul de primire a mandatului cu un tribut pentru Donald Tusk și a subliniat că ”va fi un privilegiu să servească cetățenii europeni”.

”În ultima lună, am călătorit prin Europa, vorbind cu oamenii. Am auzit atât de multe idei pozitive despre cum putem colabora și crea o unitate de neîntrerupt. Impresia mea copleșitoare este energia și optimismul despre viitorul Europei. Astăzi Uniunea noastră ar trebui să fie mândră de cât de departe am ajuns. Două războaie mondiale, un război rece, Zidul Berlinului, dictaturile au distrus vieți. Toate acestea sunt în spatele nostru. Astăzi trăim în pace. Dar trebuie să rămânem vigilenți, foarte vigilenți. Vreau să fac totul pentru a promova respectul și înțelegerea reciprocă între liderii europeni și țările noastre. (…) Vreau ca Europa să devină lider global al economiei verzi, cu locuri de muncă, inovație și o calitate înaltă a vieții. Trebuie să găsim o cale de înaintare care să funcționeze pentru toate statele membre. Și oamenii lor”, a spus Michel.

Ca parte a turneului său diplomatic înainte de preluare mandatului, Charles Michel s-a aflat, miercuri, la București pentru o întrevedere cu Klaus Iohannis.

Primul eveniment major pentru Charles Michel în noua sa funcție va fi Consiliul European de iarnă din 12-13 decembrie.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, îi predă vineri ștafeta fostului prim-ministru belgian Charles Michel după cinci ani în care a condus instituția ce reprezintă summit-urile șefilor de stat sau de guvern. Tusk, care a fost ales recent președinte al Partidului Popular European,  își încheie mandatul la 30 noiembrie.

Cunoscut pentru discursurile sale pe care alege să le rostească în funcție de statul membru în care se află în limba oficială a țării respective, pentru mesajele sale pe Twitter, dar și pentru felul original în care îi critică pe partenerii sau adversarii politici, Donald Tusk a ținut să marcheze momentul predării de ștafetă printr-un filmuleț postat pe Facebook și pe Twitter, în care protagonist este el însuși, pe post de alergător.

It was quite a run! After 5 years, it’s time to say goodbye to all of you.

Tomorrow I hand over to @CharlesMichel. Bon courage, Charles! pic.twitter.com/jEZRJ7f9Mz

— Donald Tusk (@eucopresident) November 28, 2019

Filmulețul este însoțit de următorul mesaj: ”Ce cursă! După cinci ani, e timpul să merg mai departe. Îi predau clopoțelul de președinte al Consiliului European lui Charles Michel. Să ai curaj, Charles!”, îi urează Donald Tusk succesorului său, ultimele cuvinte adresându-i-le în franceză.

În filmuleț, Donald Tusk, îmbrăcat în echipament sportiv, aleargă pe aleile Parcului Cinquantenaire din Bruxelles, apoi prin orașe și pe măsură ce aleargă întâlnește imagini-amintiri din mandatul lui, însoțite de explicații ale acestor momente-cheie: ”Cinci ani au trecut așa de repede/Am alergat la 48 de curse cu liderii europeni/Luând pulsul Europei/Menținând relații bune cu vecinătatea Europei/Concurând pentru locul Europei în lume/Un sprint pentru salvarea planetei/E timpul să-mi iau la revedere”.

Donald Tusk ajunge la destinația finală, la clădirea Europa, pe care a inagurat-o în timpul mandatelor sale ca sediu gazdă al summiturilor liderilor europeni și, cu un prosop pe după gât, exclamă: ”Ce cursă!”.

Pe pereții clădirii din Bruxelles apar apoi mesaje video:

”Ai fost un președinte minunat”, îi transmite italianul Giuseppe Conte.

”O să ne lipsească tweet-urile tale”, îi spune în poloneză președintele Franței, Emmanuel Macron.

”O să ne fie dor de tine”, îi mărturisește Leo Varadkar, premierul Irlandei.

Filmulețul, care se intitulează ”Run” (Cursa), se încheie cu Donald Tusk făcând un gest de salut cordial de la masa unde au loc summiturile UE.

Ceremonia de predare-primire a mandatului de președinte a Consiliului European are loc vineri, Donald Tusk urmând să îi predea ștafeta lui Charles Michel.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

“Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

”Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

La finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, a păstrat tradiția mesajelor sale în limba română pentru oficialii români. La începutul lunii noiembrie l-a felicitat pe noul prim-ministru al României, Ludovic Orban, în limba maternă a șefului executivului de la București. Același lucru l-a făcut și pe 25 noiembrie, când l-a felicitat pe Klaus Iohannis pentru obținerea unui nou mandat de președinte tot în limba română.