Președintele Klaus Iohannis va participa în perioada 7 – 8 mai, la Porto, la Summitul privind problematica socială, la reuniunea informală a Consiliului European, precum și la Summitul UE-India, în format de videoconferință, cu premierul Indiei, Narendra Modi, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Summitul social de la Porto, organizat la inițiativa președinției portugheze a Consiliului UE, are ca temă centrală implementarea optimă a Pilonului European al Drepturilor Sociale. Evenimentul își propune să traseze prioritățile agendei sociale pentru următorul deceniu, astfel încât să răspundă provocărilor tranziției verzi și digitale.

Președintele Klaus Iohannis, care în urmă cu doi ani, la 9 mai 2019, găzduia la Sibiu primul summit al liderilor UE organizat de Ziua Europei, va avea o intervenție în cadrul celei de-a doua sesiuni tematice a Summitului privind competențele și inovarea, panelul “Educație, aptitudini și inovare”.

De altfel, principalul proiect politic al șefului statului – România Educată – a fost inclus în dimensiunea Planului Național de Redresare și Reziliență, cu o alocare de peste 3 miliarde de euro.

Potrivit Politico Europe, liderii europeni vor adopta la Porto o declarație prin care se vor angaja că dimensiunea socială a politicilor europene va fi “un element fundament al redresării”, urmând a fi menționate angajamente în direcția luptei împotriva excluziunii sociale și eradicarea sărăciei. De asemenea, liderii europeni ar putea să manifeste susținere pentru elaborarea “unui set alternativ de indicatori pentru a măsura progresul economic, social și de mediu, adițional indicatorului Produsului Intern Brut ca măsură de bunăstare pentru o creștere incluzivă și durabilă”.

În cadrul reuniunii informale a Consiliului European, subiectele abordate se vor referi la relațiile dintre Uniunea Europeană și India, în perspectiva Summitului informal UE – India, precum și la elemente referitoare la gestionarea pandemiei de COVID-19.

Summitul UE-India are în vedere tematici care vizează consolidarea cooperării în efortul de combatere a pandemiei de COVID-19, reafirmarea interesului ambelor părți față de continuarea dezvoltării legăturilor comerciale, promovarea multilateralismului eficient, consolidarea cooperării în ceea ce privește principalele provocări în materie de politică externă și securitate, precum și încurajarea cooperării în domeniul conectivității.

Este avută în vedere agrearea unei Declarații politice comune UE-India, axate în principal pe aspecte legate de combaterea pandemiei de COVID-19 şi redresarea socio-economică durabilă și digitală.

Summitul UE-India are loc și în contextul în care India se confruntă cu o recrudescență a pandemiei de COVID-19, România numărându-se printre cele șase țări UE care au trimis în India un transport de urgență cu echipament medical, după ce autoritățile indiene au cerut ajutor prin Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.

Uniunea Europeană a  condamnat vineri seara decizia Rusiei de a interzice în mod nejustificat intrarea pe teritoriul său a președintelui Parlamentului European, David Sassoli, a vicepreședintei Comisiei Europene, Věra Jourová, și a altor șase oficiali din statele membre, potrivit unei declarații comune a conducerii Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European. 

„Condamnăm în termenii cei mai duri decizia de astăzi a autorităților ruse de a interzice intrarea pe teritoriul rusesc a opt cetățeni ai Uniunii Europene. Această acțiune este inacceptabilă, nu are nicio justificare legală și este complet nefondată. Aceasta vizează direct Uniunea Europeană, nu doar persoanele în cauză”, transmite președinții celor trei instituții ale UE.

Potrivit sursei citate, printre aceștia se numără președintele Parlamentului European, David Sassoli, vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, precum și șase oficiali ai statelor membre ale UE.

„Această decizie este cea mai recentă și izbitoare demonstrație a modului în care Federația Rusă a ales confruntarea cu UE în loc să accepte să redreseze traiectoria negativă a relațiilor noastre bilaterale”, se mai spune în mesajul comun.

Astfel, cei trei lideri de la Bruxelles avertizează că UE își rezervă dreptul de a lua măsuri adecvate ca răspuns la decizia autorităților ruse.

Șefii de stat sau de guvern din țările membre UE vor avea o reuniune la Bruxelles cu prezență fizică la 25 mai, pentru a discuta despre pandemia de COVID-19, tensiunile cu Rusia și schimbările climatice, a anunțat vineri Barend Leyts, purtătorul de cuvânt al președintelui Consiliului European, Charles Michel, completând că detalii suplimentare vor fi furnizate în perioada următoare.

On Tuesday 25 May @eucopresident will call a physical #EUCO summit in Brussels on #COVID19 Climate and Russia.

Details on logistics following soon.

— Barend Leyts (@BarendLeyts) April 23, 2021

Campania de vaccinare în Europa și adeverința electronică verde, a cărei intrare în vigoare este anticipată de Comisia Europeană pentru finalul lunii iunie, înainte de sezonul estival, ar urma să se afle, de asemenea, pe agendă, informează AFP, citat de Agerpres, mai ales în contextul accelerării imunizării la nivelul UE, unde au fost administrate 123 de milioane de doze din 150 de milioane livrate către statele membre, Bruxelles-ul sperând astfel că obiectivul de a vaccina 70% din adulţi, iniţial fixat pentru septembrie, va fi atins din luna iulie.

Vaccination in the EU is speeding up:
🔹150 million vaccine doses have been delivered
🔹123 million vaccine doses have been administered

We are now confident we will have enough doses to vaccinate 70% of all EU adults already in July.#SafeVaccines

— European Commission 🇪🇺 (@EU_Commission) April 23, 2021

Mai mult, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri că lucrează cu BioNTech-Pfizer la un nou contract ce prevede livrarea a 1,8 miliarde de doze pentru anii 2021-2023.

În același registru, reprezentanții statelor membre, reuniți în cadrul rețelei de e-sănătate, au convenit asupra unor orientări privind principalele specificații tehnice pentru implementarea sistemului.

Specificațiile tehnice convenite privesc structura datelor și mecanismele de încodare, inclusiv codul QR, care va permite citirea și verificarea în întreaga UE a tuturor adeverințelor, atât a celor electronice, cât și a celor pe suport de hârtie.

Orientările conțin și o descriere a portalului UE. Odată creat de Comisie, acesta va permite partajarea cheilor de semnătură electronică, făcând astfel posibilă verificarea autenticității adeverințelor electronice verzi în întreaga UE. Nu vor fi transmise prin portal niciun fel de date cu caracter personal ale titularilor adeverințelor, întrucât astfel de date nu sunt necesare pentru verificarea autenticității.

Nu în ultimul rând, orientările descriu soluțiile de referință pentru programele informatice care vor fi utilizate pentru eliberarea adeverințelor electronice verzi: o aplicație de referință pentru verificarea adeverințelor și un model de portofel electronic pe care cetățenii să poată păstra adeverințele respective. Deși este responsabilitatea statelor membre să construiască aceste sisteme la nivel național, soluțiile de referință vor permite accelerarea implementării, întrucât vor putea servi drept puncte de plecare pentru statele membre. Soluțiile de referință utilizate vor fi cu sursă deschisă și vor fi disponibile cel târziu la jumătatea lunii mai.

Aceste orientări adoptate joi de statele membre vin la o lună după ce Comisia Europeană a propus crearea unei adeverințe electronice verzi pentru a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19.

Adeverința electronică verde va constitui dovada că deținătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19.

De altfel, Parlamentul European a decis să accelereze aprobarea adeverinței electronice verzi, permițând circulația sigură și liberă pe durata pandemiei, făcând apel, în egală măsură, la o nouă strategie UE privind turismul care să încludă un protocol comun și nediscriminatoriu al UE privind siguranța sanitară pentru testarea înainte de plecare și să stabilească faptul că cerințele de carantină ar trebui să rămână un instrument de ultim resort.

Summitul Consiliului European vine într-un context în care relaţiile dintre UE şi Moscova traversează o etapă tensionată, din cauza cazului opozantului Aleksei Navalnîi, încarcerat în Rusia de la începutul lunii februarie și care s-a aflat până vineri în greva foamei, încerând să atragă atenția asupra condițiilor precare de detenție. 

La acest aspect se adaugă manifestările agresive ale Rusiei la adresa Ucrainei, care au cunoscut o revitalizare în ultima perioadă și care au stârnit îngrijorări din partea cancelariilor occidentale, acestea din urmă solicitând Moscovei, prin vocea lui Emmanuel Macron, Angelei Merkel și a lui Joe Biden, să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina, unde a fost mobilizată ”cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asitat vreodată”, potrivit mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell. 

De altfel, miniștrii de externe ai statelor membre UE urmează să dezbată în luna mai conflictele prelungite în regiunea Mării Negre, după ce România a propus acest lucru.

Până atunci, starea de securitate în regiunea Mării Negre urmează să fie discutată la 27 aprilie de membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), după ce președintele Klaus Iohannis a anunțat că a convocat o ședință a acestuia pentru data mai sus amintită.

În ceea ce priveşte schimbările climatice, summitul UE de pe 25 mai ar urma să le permită şefilor de stat şi de guvern să sprijine acordul privind o reducere netă ”de cel puţin 55%” a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, care a făcut miercuri obiectul unui compromis între Parlamentul European şi statele membre ale UE, după 14 ore de deliberări intense, chiar înainte de summitul privind schimbările climatice organizat online de preşedintele american Joe Biden.

Pentru a marca cum se cuvine acest moment de revenire a Statelor Unite în lupta globală împotriva schimbărilor climatice, Casa Albă a anunțat un nou obiectiv de reducere drastică cu 50 până la 52% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 2005.