Prima reuniune a Comunității Politice Europene, care îi va întruni pe cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE și pe omologii lor din Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, precum și Marea Britanie sau Turcia, va avea loc joi, la Praga, după cum a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel, în tradiționala sa scrisoare către liderii UE, demers care precedă summiturile europene. Prima reuniune a Comunității Politice Europene va fi urmată, vineri, de o reuniune informală a Consiliului European care se va concentra pe războiul Rusiei în Ucraina, energia și situația economică.

“În cadrul Consiliului European din iunie, am purtat o discuție strategică privind relațiile Uniunii Europene cu partenerii săi din Europa. În contextul în care consecințele dramatice ale războiului Rusiei afectează țările europene pe mai multe fronturi, am convenit să lansăm Comunitatea politică europeană cu scopul de a reuni țările de pe continentul european și de a oferi o platformă de coordonare politică. Ambiția este de a reuni liderii pe picior de egalitate și de a încuraja dialogul politic și cooperarea în chestiuni de interes comun, astfel încât, împreună, să lucrăm la consolidarea securității, stabilității și prosperității Europei în ansamblu”, a spus Michel, în scrisoarea sa.

El a subliniat că temele de discuție cu partenerii din afara UE vor viza pacea și securitatea, situația economică, energia și clima, precum și migrația și mobilitatea, dar a precizat că nu se are în vedere elaborarea unor concluzii sau a unui document oficial scris al Comunității Politice Europene.

Potrivit Politico Europe, care citează responsabil european, la prima reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) au fost invitate 44 de ţări.

Pe lângă cele 27 de state membre ale Uniunii, au fost invitaţi liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), din Regatul Unit, Norvegia, Elveţia, Ucraina, Moldova, Islanda, Georgia, Turcia, Armenia, Azerbaidjan şi Liechtenstein. Politico Europe notează că Marea Britanie și Republica Moldova s-a oferit să găzduiască viitorul summit al Comunității.

Prima reuniune a Comunității Politice Europene va fi succedată, vineri, de reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern din UE.

“Vom discuta despre cele trei probleme cele mai presante – și interconectate – pentru noi toți, și anume războiul Rusiei în Ucraina, energia și situația economică. Războiul din Ucraina continuă să facă ravagii. Din păcate, Kremlinul a luat măsuri iresponsabile de escaladare”, a spus Michel, referindu-se la faptul că Vladimir Putin a organizat o campanie de mobilizare națională, simulând “referendumuri” coercitive și anexarea ilegală a teritoriilor Ucrainei, și își continuă retorica amenințătoare.

Șeful Consiliului European a subliniat că UE va rămâne solidară cu Ucraina, va consolida măsurile restrictive la adresa Rusiei, va examina cea mai bună modalitate de a proteja propria sa infrastructură critică, inclusiv garantarea securității aprovizionării cu energie și va analiza cea mai bună modalitate de a aborda aceste provocări pentru economia europeană.

“Mai mult ca oricând, cheia va fi capacitatea noastră de a fi uniți și de a ne coordona răspunsul politic, într-un spirit de solidaritate și în apărarea intereselor noastre comune”, a conchis el.

Liderii europeni vor discuta despre securitatea infrastructurilor critice ale UE, cu prilejul summitului lor informal de săptămâna viitoare, a anunţat sâmbătă preşedintele Consiliului European, Charles Michel, după avarierea gazoductelor Nord Stream, pe care oficiali europeni au descris-o drept un sabotaj, informează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres. 

„Sabotarea gazoductelor Nord Stream este o ameninţare la adresa UE. Suntem hotărâţi să garantăm securitatea infrastructurii noastre critice. Liderii vor aborda această problemă la viitorul summit la Praga”, a scris pe Twitter Charles Michel, după o întâlnire cu premierul danez Mette Frederiksen.

Met with @Statsmin in Brussels.

Sabotage of #Nordstream pipelines is a threat to the EU.

We are determined to secure our critical infrastructure.

Leaders will address this at the upcoming summit in Prague. pic.twitter.com/aad8O20Q1s

— Charles Michel (@CharlesMichel) October 1, 2022

Uniunea Europeană a anunțat că va sprijini orice investigație privind scurgerile din gazoductele Nord Stream după ce Guvernul danez a evaluat că ar fi rezultatul unui act deliberat.

Separat, cele 30 de state membre ale NATO s-au declarat „foarte îngrijorate” de deteriorarea conductelor Nordstream 1 și Nordstream 2 în apele internaționale din Marea Baltică, denunțând acte de sabotaj deliberate pe faza informațiilor disponibile și cerând determinarea originii daunelor.

Citiți și: Suedia a descoperit o a patra scurgere de gaze la conducta Nord Stream 2

Patru scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei, în apropierea insulei daneze Bornholm.

Seismologii din Danemarca şi Suedia înregistraseră luni explozii puternice în zona respectivă.

Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Rusiei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a acuzat vineri Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social, într-o declarație în care în mod preponderent a respins și a condamnat fără echivoc anexările ilegale semnate de președintele rus Vladimir Putin, care a proclamat alipirea la Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporijie și Herson.

“Această anexare urmează unor referendumuri false și constituie o escaladare periculoasă și iresponsabilă. Ea este concepută ca un pas pentru a intensifica amenințarea nucleară împotriva restului lumii. Uniunea Europeană respinge și condamnă fără echivoc aceste anexări ilegale. Nu le va recunoaște niciodată, așa cum nu a recunoscut nici anexarea Crimeei în 2014. Încă o dată, Kremlinul calcă în picioare Carta ONU și ordinea internațională”, a spus Charles Michel.

El s-a adresat deopotrivă poporului ucrainean, căruia i-a promis din nou sprijinul din partea Uniunii Europene, dar și cetățenilor Uniunii Europene, atribuind Rusiei vina crizei care se manifestă pe continent.

“Rusia trage cu rachete asupra ucrainenilor, iar Rusia a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social. Pagubele sunt grave. Energia este scumpă. Fiecare gospodărie din Europa este afectată de creșterea facturilor la energie și a încasărilor din supermarketuri. Iar acest lucru va avea un impact de durată asupra noastră, a tuturor. De aceea, o nouă Uniune energetică trebuie să fie dezvoltată acum, cu o strategie comună reală. Pentru că nu există alternativă, dacă dorim să garantăm securitatea aprovizionării, prețuri accesibile și tranziția climatică. Astăzi, cu toții, trebuie să înțelegem că am intrat într-o lume nouă, în care multe dintre punctele noastre de referință au fost răsturnate cu susul în jos. Trebuie să facem față acestei situații cu claritate”, a mai spus el, după ce statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energetică, posibil o plafonare a preţului la gazele naturale la nivelul întregii Uniuni

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Reacții de condamnare și de nerecunoaștere a acestor anexări au venit și din partea miniștrilor de externe din țările G7 și a Consiliului European, care a adoptat o declarație semnată de toți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE. De asemenea, SUA au decis să sancționeze peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării, cu Joe Biden afirmând că Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, marcând cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.