Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că decizia sancționării conductei Nord Stream 2 ca răspuns la otrăvirea cu agent neurotoxic a opozantului rus Aleksei Navalnîi “va necesita foarte multă analiză, în special din partea celor care sunt implicați în acest proiect de infrastructură”.

Precizările șefului statului au fost făcute într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, acesta răspunzând unei întrebări cu privire la afirmația președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din discursul privind Starea Uniunii, în care s-a referit la otrăvirea opozantului rus Alexei Navalny, spunând că este o acțiune care ține de un tip de comportament al Rusiei care nu se va schimba nici măcar printr-o conductă de gaz. 

“În ce privește legătura dintre otrăvirea opozantului Navalny și o conductă de gaz, probabil – nu pot să fac decât o speculație – probabil doamna von der Leyen s-a referit la discuția care s-a purtat în Germania, când unii politicieni au considerat că este, cel puțin teoretic, posibil să se lege o situație de cealaltă. Dar asta va necesita foarte multă analiză, în special din partea celor care sunt implicați în acest proiect de infrastructură“, a spus șeful statului.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adus miercuri critici celor care doresc legături mai strânse ale Uniunii Europene cu Rusia, făcând referire la otrăvirea cu agent chimic a opozantului Aleksei Navalnîi și comparând încălcarea drepturilor omului în Rusia cu gesturi similare în Belarus sau China.

Ursula von der Leyen, care a susținut miercuri primul său discurs privind Starea Uniunii Europene, a formulat critici și la adresa celor care susțin relații strânse cu Rusia, însă fără să nominalizeze un lider anume.

“Pentru cei care susțin legături mai strânse cu Rusia, spun că otrăvirea lui Aleksei Navalnîi cu un agent chimic avansat nu este o premieră. Am văzut tiparul în Georgia și Ucraina, Siria și Salisbury – și în imixtiunea electorală în întreaga lume. Acest model nu se schimbă – și nici o conductă nu va schimba acest lucru”, a adăugat ea.

Cel mai vocal lider al reconstruirii relațiilor cu Rusia este președintele francez Emmanuel Macron, însă liderul de la Elysee a cerut omologului rus Vladimir Putin explicații cu privire la otrăvirea lui Navalnîi. 

Pe de altă parte, referirile lui von der Leyen la gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o critică indirectă la adresa guvernului federal din țara sa, Germania.

Cancelarul german Angela Merkel și ministrul de externe din cabinetul său Heiko Maas au dat de înțeles că Germania nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi.

Înaintea anunțului făcut de guvernul german potrivit căruia Navalnîi a fost otrăvit cu un agent chimic din gama Novichok, Angela Merkel și-a reafirmat dorința de a finaliza acest proiect energetic, criticând sancțiunile extrateritoriale impuse de SUA pentru a întârzia sau bloca Nord Stream 2.

Germania, țara care asigură președinția Consiliului UE și care s-a oferit să-l trateze pe Navalnîi, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.

După acest anunț, cancelarul german Angela Merkel a condamnat în termenii cei mai duri otrăvirea lui Navalnîi, a cerut explicații din partea Rusiei și a menţionat de asemenea că Berlinul, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, va contacta în această chestiune Organizaţia Internaţională pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), precum şi partenerii europeni şi aliaţii din cadrul NATO, cu care ”va discuta un răspuns comun adecvat”, dat fiind că este vorba despre un atac la adresa ”drepturilor şi valorilor fundamentale”.

În context însă, două figuri importante ale mediului politic și diplomatic german au solicitat reconsiderarea proiectului Nord Stream 2.

Norbert Röttgen, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, și Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, au pledat pentru ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO și pentru reconsiderarea gazoductului. Mai mult, Wolfgang Ischinger a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi.

Mesajele lor au fost precedate de un apel din partea fostului secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen care a cerut Germaniei să oprească construcția gazoductului Nord Stream 2.

Ulterior, prim-ministrul Poloniei a spus că otrăvirea lui Aleksei Navalnîi ar trebui să reprezinte ”alarma finală de trezire” pentru Germania și că renunțarea la Nord Stream 2 ”ar trebui să fie la mintea cocoşului”. În schimb, Austria a afirmat că nu dorește să renunțe la proiectul Nord Stream 2, după otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, în contextul în care compania petrolieră austriacă OMV participă cu 10 miliarde de euro la finanțarea acestui gazoduct.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald), ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Engie (Franța), N.V. Nederlandse Gasunie (Olanda), Wintershell Dea și E.on (ambele din Germania) și OMV (Austria).

Proiectul este finanţat în proporție de 51,9% de Gazprom, iar companiile europene au fiecare o participație cuprinsă între 9% și 15,5%.

Sancțiunile în ce privește Turcia în contextul situației din Marea Mediterană nu sunt un scop în sine, ci ele sunt gândite pentru a facilita o înțelegere, a afirmat președintele Klaus Iohannis, miercuri, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni.

Întrebat cum va vota România la summitul special al Consiliului European din 24-25 septembrie dedicat relațiilor externe, președintele a subliniat că în ce privește Turcia trebuie să avem în vedere întregul palier de probleme.

“Aceasta este abordarea pe care o voi avea eu în cadrul Consiliului European”, a spus șeful statului.

“Vom vedea ce propuneri vor fi pe masă din partea Comisiei și din partea Înaltului reprezentant pentru politică externă, dar eu sunt de părere că trebuie să ținem cont nu numai de ce se întâmplă în estul Mediteranei, ci și de mulți alți factori geopolitici și dacă vorbim despre sancțiuni, trebuie să fim conștienți de faptul că sancțiunile nu sunt un scop în sine, sancțiunile sunt gândite pentru a face anumite proceduri mai lesnicioase, pentru a facilita, în final, o înțelegere. Deci, sancțiunile sunt gândite pentru a face relația să funcționeze în final și dacă ținem cont de toate acestea, atunci cu siguranță vom găsi calea cea mai bună”, a completat președintele.

Miercuri, în discursul său privind Starea Uniunii Europene, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția Turciei să renunțe la orice tentativă de ”intimidare” a vecinilor săi, precum Cipru, în conflictul cu Grecia privind potențialele resurse de gaze naturale în Mediterana de Est. În același timp, președintele Consiliului European Charles Michel a efectuat marți și miercuri vizite la Atena și la Nicosia.

Tot miercuri, ministrul de externe Bogdan Aurescu a reiterat într-o convorbire telefonică cu omologul cipriot, Nikos Christodoulides, întregul sprijin al României pentru eforturile în derulare la nivel UE care vizează dezescaladarea și relansarea dialogului în regiune.

Cu o zi în urmă, în plenul Parlamentului European, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a semnalat că ”relaţiile noastre cu Turcia sunt la răscruce şi a venit momentul ca liderii noştri să ia decizii dificile” la summitul lor de la 24 şi 25 septembrie.

Summitul dintre Uniunea Europeană și China, desfășurat luni în sistem de videoconferință, a reprezentat un nou pas în făurirea unei relații mai echilibrate cu Beijingul întrucât “Europa trebuie să fie un jucător și nu un teren de joc”, a afirmat președintele Consiliului European Charles Michel într-o conferință comună de presă alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cancelarul german Angela Merkel, a cărei țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Agenda cuprinzătoare a reuniunii liderilor a cuprins comerțul și investițiile, schimbările climatice și biodiversitatea, răspunsul la pandemia COVID-19, precum și afacerile internaționale, au informat instituțiile UE într-un comunicat comun semnat de Michel, von der Leyen și Merkel după videoconferința cu președintele chinez Xi Jinping, în urma căreia s-a convenit posibilitatea organizării unui summit în persoană UE 27 – China în anul 2021.

“Europa trebuie să fie un jucător, nu un teren de joc. Reuniunea de astăzi reprezintă un alt pas înainte în stabilirea unei relații mai echilibrate cu China. (…) Am clarificat unde ne aflăm. Unde suntem de acord și unde nu suntem de acord. Există diferențe reale. Dar suntem gata să ne angajăm, să cooperăm acolo unde putem și gata să ne suflecăm mânecile pentru a găsi soluții concrete. Și cu privire la aceste probleme dificile, am transmis un mesaj european clar și unit: dorim o relație cu China care să se bazeze pe reciprocitate, responsabilitate și echitate“, a spus Michel, la finalul reuniunii, listând temele majore de discuție.

Acesta a fost completat de Ursula von der Leyen, șefa executivului european precizând că liderii UE au avut o discuție francă cu președintele Chinei. Ea a făcut referire la negocierile comerciale și la domeniul digital și a arătat că mai sunt multe făcut, deși există progrese tangibile.

Citiți și UE și China au semnat un acord major de protejare a 100 de indicații geografice europene pe piața chineză, inclusiv nouă produse din România

“Avem un acord între negociatori cu privire la trei aspecte importante: comportamentul întreprinderilor de stat, la transferul forțat de tehnologie și transparența subvențiilor. Aceasta este o parte importantă, un pas important înainte. (…) Cu toate acestea, vreau să avertizez că încă mai sunt multe de făcut în alte capitole importante și dificile ale acordului – în special în două domenii: unul este accesul pe piață, iar celălalt este dezvoltarea durabilă. Ne așteptăm ca barierele de acces pe piața din China să fie eliminate, în special pentru tehnologiile digitale viitoare și emergente – acestea sunt nucleul economiilor noastre”, a spus von der Leyen.

“Am exercitat presiune pentru a avansa în privința acordului de investiții“, a adăugat și Angela Merkel.

Conform comunicatului comun, UE a solicitat Chinei să își intensifice ambiția cu privire la cele două domenii menționate de Ursula von der Leyen. “Cele două părți și-au reafirmat obiectivul de a reduce lacunele rămase înainte de sfârșitul anului”, arată sursa citată.

Angela Merkel, a mai spus că UE și China trebuie să își îmbunătățească munca strategică în domeniul climei.

“Cooperarea cu China trebuie bazată pe principiul reciprocității și concurenței corecte. Avem societăți și sistem diferite, dar recunoaștem importanța multilateralismului și a regulilor“, a spus ea, în contextul în care relațiile strategice cu China au fost formulate drept o prioritate pentru președinția germană a Consiliului UE.

În ceea ce privește schimbările climatice și biodiversitatea, UE a încurajat China să își consolideze angajamentele climatice în ceea ce privește emisiile maxime de dioxid de carbon și stabilirea obiectivului neutralității climatice pe plan intern. UE a subliniat, de asemenea, importanța unui moratoriu în China pentru construirea centralelor electrice pe cărbune și finanțarea construcției acestora în străinătate, cel puțin ca parte a unei inițiative globale. De asemenea, UE a încurajat China să lanseze în curând sistemul său național de comercializare a emisiilor. Cele două părți au convenit să stabilească un dialog la nivel înalt privind mediul și clima pentru a-și lua angajamente comune ambițioase cu privire la aceste probleme.

În plan securitar și în privința drepturilor omului, liderii UE au mai solicitat Chinei să se abțină de la utilizarea forței în Marea Chinei de Sud și să facă uz de soluțiile pașnice în concordonță cu dreptul internațional. Cu privire la Hong Kong, liderii UE și-au exprimat “îngrijorarea profundă” față de erodarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Citiți și Document Curtea de Conturi Europeană: UE trebuie să își formuleze, să își pună în aplicare și să își monitorizeze mai bine propria strategie pe care o aplică față de China

În luna septembrie, Germania ar fi trebuit să găzduiască, la Leipzig, primul summit în persoană între cei 27 de lideri europeni și președintele Chinei Xi Jinping, reuniune anulată însă în contextul pandemiei de COVID-19 și în condițiile unor relații complicate cu Beijingul, mai ales că SUA solicită europenilor ca Occidentul să se unească împotriva “tiraniei” Partidului Comunist Chinez.

Un summit virtual Uniunea Europeană – China a mai avut loc în vara acestui an la capătul căruia președinții Consiliului European și Comisiei Europene au recunoscut “rivalitatea sistemică” cu China și au afirmat că parteneriatul cu Beijingul este “crucial” pentru apărarea intereselor Europei.

Cancelarul german, liderii Consiliului European și Comisiei Europene și președintele chinez au convenit asupra posibilității organizării, anul viitor, a primului summit între șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre și președintele Chinei.