Un efort al liderilor europeni, condus de Franța președintelui Emmanuel Macron, de a prezenta un front unit cu privire la Ucraina, în fața temerilor crescânde cu privire la intențiile președintelui american Donald Trump de a negocia cu Rusia și cu președintele Vladimir Putin, nu s-a concretizat luni, aceștia nereușind să ajungă la un acord cu privire la trimiterea de trupe pentru a supraveghea un posibil acord de pace și nici cu privire la linia unor garanții de securitate.

Președintele francez Emmanuel Macron a convocat reuniunea de urgență la Paris după ce liderii europeni au întâmpinat cu refuz ideea că SUA vor începe negocierile cu Rusia pentru a pune capăt războiului cu Ucraina, dar fără a invita niciun reprezentant din Europa sau din Ucraina.

La întrunire au participat alături de președintele Macron și șefii de guvern din Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Spania, Țările de Jos și Danemarca, precum și președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene și secretarul general al NATO.

“Căutăm o pace puternică și durabilă în Ucraina. Pentru a realiza acest lucru, Rusia trebuie să pună capăt agresiunii sale, iar acest lucru trebuie să fie însoțit de garanții de securitate puternice și credibile pentru ucraineni. (…) Vom lucra la acest lucru împreună cu toți europenii, americanii și ucrainenii. Aceasta este cheia”, a spus Macron, după întrevedere având și un apel telefonic cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

After bringing together several European leaders, I have just spoken with President @realDonaldTrump and then with President @ZelenskyyUa.

We seek a strong and lasting peace in Ukraine. To achieve this, Russia must end its aggression, and this must be accompanied by strong…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) February 17, 2025

Dar, la finalul reuniunii de coordonare de trei ore și jumătate la Palatul Elysée, răspunsul liderilor la cea mai mare schimbare a arhitecturii de securitate din ultimele decenii a fost relativ neașteptat, notează Politico Europe, mai ales că președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen ridicase miza acestei întruniri. “Securitatea Europei se află la un punct de cotitură“, a spus ea, înainte de summitul informal.

Disputa principală a fost legată de trimiterea sau nu de trupe în Ucraina în cazul în care se ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului. Președintele american Donald Trump a exclus atât trimiterea de forțe americane, cât și permiterea aderării Ucrainei la NATO, ceea ce înseamnă că orice efort de a împiedica Rusia să atace din nou Ucraina ar trebui să fie suportat de europeni.

“Ne dăm seama că astfel de reuniuni nu se încheie cu decizii”, a declarat premierul polonez Donald Tusk după reuniune, referindu-se la faptul că o întrunire informală nu este contextul pentru decizii. Înainte de a sosi la Paris, Tusk a afirmat că Polonia nu va trimite trupe în Ucraina, ci va asigura sprijin logistic pentru aliații care doresc să o facă, spre deosebire de premierul britanic Keir Starmer, care a anunțat că este pregătit să trimită soldați britanici în Ucraina, o opinie similară fiind împărtășită și de Suedia, dar privită cu reținere de către Germania, care consideră premature aceste discuții.

Reuniunea de la Paris a precedat prima întrunire SUA – Rusia la nivel semnificativ după mai bine de trei ani, cu secretarul de stat Marco Rubio începând marți la Riad, în Arabia Saudită, o întrevedere prima întâlnire la nivel înalt dintre țările lor în mai bine de trei ani care are ca scop să normalizeze relațiile bilaterale și să pună bazele negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina.

Politico Europe subliniază că liderii europeni nu au venit cu nicio idee comună nouă și nu au avut o abordare unitară cu privire la trimiterea de trupe în Ucraina, reluând angajamentul cu privire la ajutorul acordat Ucrainei și la creșterea cheltuielilor pentru apărare.

“Astăzi, la Paris, am reafirmat că Ucraina merită pace prin forță”, au declarat atât președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, cât și președintele Consiliului European, António Costa.

Today in Paris we reaffirmed that Ukraine deserves peace through strength.

Peace respectful of its independence, territorial integrity, with strong security guarantees.

Europe carries its full share of the military assistance to Ukraine.

At the same time, we need a surge in… pic.twitter.com/WAadyQZbOH

— António Costa (@eucopresident) February 17, 2025

Descriind o situație dificilă pentru Europa, cancelarul demisionar german Olaf Scholz a salutat discuțiile despre pace pentru Ucraina, dar a avertizat că această pace trebuie să fie una echitabilă și durabilă.

“Ucraina trebuie să facă parte din aceste discuții. Europa va continua să sprijine Ucraina”, a spus el.

Mai mulți bani pentru apărarea europeană

Premierul danez Mette Frederiksen a declarat că “multe, multe” lucruri trebuie clarificate înainte ca trupele să poată fi trimise în Ucraina

Liderii au găsit un teren comun cu privire la necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare – care au crescut constant timp de un deceniu.

Premierul britanic Starmer a recunoscut că „europenii vor trebui să crească, atât în ceea ce privește cheltuielile, cât și capacitățile pe care le oferim Ucrainei”, în timp ce Tusk a declarat că relațiile dintre SUA și UE în domeniul apărării au intrat “într-o nouă etapă”, deoarece europenii realizează necesitatea unor cheltuieli mai mari pentru apărare și a unei mai mari autonomii.

“Europa a înțeles mesajul SUA că trebuie să facă mai mult ea însăși. Totul este încă mult prea devreme pentru a încheia acorduri concrete”, a declarat premierul olandez Dick Schoof.

Scholz și-a reafirmat sprijinul pentru propunerea UE de activare a unei clauze de urgență pentru creșterea masivă a cheltuielilor de apărare, pe care von der Leyen a susținut-o la Conferința de Securitate de la München de săptămâna trecută. Conform propunerii, țările membre ale Uniunii ar putea excepta cheltuielile de apărare de la limitele UE privind datoria și deficitul.

Organizarea acestui summit a survenit după ce generalul Keith Kellogg, emisarul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, a afirmat că Europa va fi consultată – dar în cele din urmă exclusă – de la discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina, deoarece unul dintre motivele pentru care acordurile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost că la masă au fost prezente prea multe țări care nu aveau capacitatea de a executa un fel de proces de pace. 

Între timp, Reuters a intrat în posesia unui set de întrebări pe care Statele Unite le-au transmis guvernelor europene despre ce ar avea acestea nevoie de la SUA pentru a furniza Ucrainei garanții de securitate.

Dar, în pofida neliniștii aproape de panică care a domnit la summitul de securitate de la Munchen de la sfârșitul săptămânii trecute, ca urmare a unui atac virulent al vicepreședintelui american J.D, Vance împotriva democrației europene, majoritatea liderilor au fost reticenți în a se despărți public de SUA, care au asigurat coloana vertebrală a securității continentului începând cu 1945, subliniază Politico Europe.

“Nu trebuie să existe nicio împărțire a securității și a responsabilității între Europa și Statele Unite”, a declarat Olaf Scholz, iar Donald Tusk a spus că “cineva trebuie să spună, de asemenea, că este în interesul Europei și al Statelor Unite să coopereze cât mai strâns posibil”.