Noul cancelar german Friedrich Merz s-a deplasat vineri, la Bruxelles, pentru întrevederi cu liderii instituțiilor Uniunii Europene și ai NATO, promițând că “vocea Germaniei în Europa” va fi din nou auzită, vizita coincizând cu ziua Europei și marcarea a 75 de ani de la Declarația Schuman, piatra de temelie a Uniunii Europene.

Merz s-a deplasat la Bruxelles pentru a discuta cu principalii lideri ai UE și NATO, în cadrul celei de-a doua călătorii în străinătate de la preluarea mandatului, după ce joi s-a aflat la Paris și la Varșovia, relatează Deutsche Welle.

Liderul conservator s-a întâlnit miercuri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și cu liderii instituțiilor UE, respectiv președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Antonio Costa și președinta Parlamentului European Roberta Metsola.

Merz, care a promis că va fi un “cancelar foarte european” și l-a criticat pe predecesorul său Olaf Scholz pentru „tăcerea în politica europeană”, și-a reînnoit promisiunea că “vocea Germaniei în Europa” va fi din nou auzită în calitate de cea mai mare economie a Europei care a revenit la conducerea blocului european într-un moment dificil.

El s-a declarat mai optimist cu privire la viitorul alianței NATO decât în urmă cu trei luni, când punea sub semnul întrebării continuarea existenței acesteia în lumina atitudinii administrației americane a președintelui Donald Trump.

© NATO

“Ceea ce s-a schimbat este acceptarea a ceea ce facem noi, ca parteneri europeni ai NATO”, a declarat Merz la o conferință de presă comună la Bruxelles cu șeful NATO, Mark Rutte.

“Și de aceea asociez summitul NATO din iunie cu mai multă speranță astăzi decât în februarie – că vom reuși să dezvoltăm o strategie comună cu americanii”, a adăugat el, referindu-se la o reuniune NATO planificată pentru luna viitoare în Olanda.

Merz a declarat, de asemenea, că nu are speranțe ca Ucraina să adere la NATO în viitorul apropiat, în timp ce vizita Bruxelles-ul pentru prima dată de la preluarea mandatului.

După invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, Kievul a solicitat aderarea la Uniunea Europeană și a îndemnat aliații din alianța militară NATO să îi adreseze o invitație de aderare.

În timp ce NATO a convenit anul trecut să admită Ucraina în viitor, fără a stabili o dată, administrația SUA condusă de Donald Trump a exclus de atunci o astfel de măsură. Aliații NATO trebuie să convină în unanimitate asupra admiterii de noi membri.

Merz a declarat că Ucraina nu va adera la NATO până când nu va adera și la UE, lucru care, potrivit majorității experților, nu se va întâmpla cel mai devreme până în 2030.

Friedrich Merz a arătat clar că Berlinul a revenit la masa de conducere europeană, încercând să conducă UE într-o perioadă de provocări descurajatoare, în timp ce noul cancelar a efectuat prima sa vizită la Bruxelles.

După călătorii consecutive la vecinii de la Paris și Varșovia, vizita lui Merz a încercat să întoarcă pagina după luni de turbulențe politice în Germania, care au lăsat Berlinul cu dificultăți în a acționa decisiv pe scena UE.

“Germania trebuie să joace un rol puternic, un rol activ, în Uniunea Europeană, iar guvernul german va face acest lucru”, a declarat el la o conferință de presă alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care provine din același partid politic ca Merz – Uniunea Creștin-Democrată.

“Într-un fel, mă întorc acasă la Bruxelles, mă întorc acasă în Europa”, a declarat liderul conservator german, în vârstă de 69 de ani, care a devenit deputat european în urmă cu trei decenii.

Coming home to Brussels, coming home to Europe! pic.twitter.com/MvxIA7LZ5d

— Bundeskanzler Friedrich Merz (@bundeskanzler) May 9, 2025

Merz, care l-a criticat mult timp pe predecesorul său Olaf Scholz, a declarat că își propune să pună capăt “lipsei de cuvânt” a Germaniei în ceea ce privește politica europeană.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut miercuri, în Baza 86 Aeriană „Locotenent Aviator Gheorghe Mociorniță” din Fetești, o întrevedere oficială cu ministrul apărării din Regatul Țărilor de Jos, Ruben Brekelmans, aflat în vizită în România.

Potrivit unui comunicat MApN remis CaleaEuropeană.ro, pe timpul discuțiilor, cei doi oficiali au analizat stadiul actual și perspectivele de aprofundare a cooperării militare româno-olandeze, cu accent deosebit pe colaborarea în cadrul proiectelor și inițiativelor Uniunii Europene în domeniul apărării, precum și în cadrul NATO, în contextul pregătirilor pentru summitul Alianței Nord-Atlantice, care va avea loc la Haga în luna iunie.

Dialogul a inclus, totodată, aspecte privind cooperarea în format bilateral, în special în privința Centrului European de Instruire F-16 care funcționează în Baza 86 Aeriană, precum și impactul războiului de agresiune al Federației Ruse contra Ucrainei asupra securității euroatlantice.

Ministrul Angel Tîlvăr și-a exprimat aprecierea pentru contribuția substanțială a Regatului Țărilor de Jos la consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare în regiunea Mării Negre.

În perspectiva summitului NATO, oficialul român a evidențiat importanța implementării deciziilor adoptate de Alianță pentru întărirea apărării pe flancul estic, precum și a investițiilor în industria de apărare.

Oficialul român a subliniat, de asemenea, cooperarea excelentă cu partenerul olandez, la peste un an de la operaționalizarea Centrului European de Instruire F-16 din România. Oficialii au reafirmat intenția de a continua și extinde activitățile desfășurate în cadrul centrului, atât în beneficiul Forțelor Aeriene Române, cât și al partenerilor internaționali.

În cadrul întrevederii, a fost agreată extinderea pe viitor a activității Centrului cu programe de pregătire a specialiștilor în domeniul mentenanței aeronavelor F-16. Cei doi oficiali au subliniat că acest pas va consolida paleta de activități desfășurate în cadrul facilității de instruire, reconfirmând angajamentul comun de a dezvolta capabilitățile F-16 prin cooperare între aliați și parteneri.

În încheierea întâlnirii, cei doi miniștri ai apărării au convenit menținerea unui dialog constant, inclusiv la nivelul experților tehnici, în vederea continuării proiectelor comune și a coordonării pozițiilor în cadrul inițiativelor NATO și ale Uniunii Europene.

Președintele rus Vladimir Putin folosește aceleași narative cunoscute care au servit ca pretext pentru războiul brutal de anexare, a transmis miercuri Ministerul Afacerilor Externe după ce Putin a acuzat România pentru escaladarea conflictului din Ucraina.

Liderul de la Kremlin a afirmat într-un documentar de propagandă “Rusia. Kremlinul. Putin. 25 de ani” că România și Bulgaria au contribuit la tensiunile care au dus la războiul din Ucraina prin acceptarea bazelor americane pe teritoriile lor.

Documentarul difuzat de postul TV de stat Rossiya-1 include imagini de arhivă cu discursul lui Vladimir Putin din 2007, de la Conferința de Securitate de la München la care a asistat și fostul cancelar german Angela Merkel.

“Își desfășoară forțele la granițele noastre de stat. În Bulgaria și România apar așa-numite baze americane avansate ușoare, câte una în fiecare țară. Și avem tot dreptul să ne întrebăm deschis: împotriva cui are loc această extindere?”, declara Putin în 2007.

Ministerul Afacerilor Externe al României a reacționat, transmițând că președintele rus Vladimir Putin folosește aceleași idei cunoscute care au servit ca pretext pentru un război brutal de anexare.

“Aderarea la NATO a României reprezintă voința suverană a cetățenilor României și a națiunilor aliate. Totodată, apartenența României la NATO nu reprezintă o amenințare de securitate pentru nimeni. Acest lucru este concret si dovedibil. Președintele Putin folosește aceleași narative cunoscute care au servit ca pretext pentru un război brutal de anexare. Singura țara care amenință securitatea regională în Europa este Federația Rusă prin războiul ilegal și neprovocat marcat de numeroase crime de război împotriva populației civile din Ucraina și dublat de o campanie rusa de dezinformare și propaganda anti UE si NATO. România va continua să își apere interesele de securitate în deplină suveranitate din dubla sa calitate de Aliat NATO si stat membru al UE”, a transmis purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea.