Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul NATO începe astăzi: Ce măsuri vor lua Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri pentru cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece

Published

on

Corespondență de la NATO

Șefii de stat și de guvern din cele 29 țări membre ale NATO se reunesc miercuri și joi la Bruxelles pentru un summit care se desfășoară sub semnul manifestării unității transatlantice și continuării adaptării Alianței Nord-Atlantice la un mediu de securitate plin de provocări, dar și în contextul unei retorici agresive din partea președintelui SUA pentru ca aliații europeni să își sporească angajamentele financiare în materie de bugete ale Apărării.

NATO întruchipează legătura dintre Europa și America de Nord care a ținut în siguranță popoarele noastre de aproape șaptezeci de ani. Suntem o Alianță care există pentru a preveni conflictul. Suntem o Alianță care se adaptează constantă la o lume în schimbare. Și mai ales, suntem o Alianță care livrează. La summit, mă aștept să livrăm încă o dată”, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în prefațarea summitului aliat de miercuri și joi, adăugând că domeniile în care NATO va livra noi măsuri sunt consolidarea apărării și descurajării, luptei împotriva terorismului și o partajare echitabilă a responsabilităților.

 

Cel din urmă subiect reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor președintelui american la adresa aliaților europeni pentru ridicarea nivelului cheltuielilor în materie de apărare. De altfel, Jens Stoltenberg a ținut să aprecieze leadership-ul lui Donald Trump în această dimensiune. 

Primul summit pentru Donald Trump și alți patru lideri occidentali. Klaus Iohannis, la a doua prezență după Varșovia în 2016

FOTO: NATO

Summitul de la Bruxelles va fi primul cu valențe decizionale pentru președinții SUA și Franței, Donald Trump și Emmanuel Macron, premierul britanic Theresa May, dar și noii șefi ai Guvernelor de la Roma și Madrid, Giuseppe Conte și Pedro Sanchez.

Summitul de la Bruxelles va fi al șaptelea la care participă Angela Merkel. Pentru președintele României, Klaus Iohannis, acesta va fi cel de-al doilea summit NATO la care ia parte, după summitul de la Varșovia din 2016.

Summitul euro-atlantic de la noul sediu aliat va fi și prima reuniune internațională la care participă președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, dar și întâiul summit decizional la care Muntenegru participă în calitate de membru, după aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică în 2017.

Depășirea impasului numit burden sharing. România, exemplu pozitiv

Misiunea dificilă a acestui summit va fi găsirea unui punct de convergență între aliați cu privire la chestiunea burden sharing-ului, o dimensiune care nu se referă strict la nivelul cheltuielilor militare. ci este explicat sub forma celor “3C”: cash, capabilități și contribuții. Cu alte cuvinte, un buget al Apărării de 2% din Produsul Intern Brut al unei țări membre reclamă investirea acestor bani în dezvoltare de capabilități (spending better, not just more), în vreme ce responsabilitățile aliaților sunt cuantificate și prin intermediul contribuțiilor pe care acestea le aduc la Alianță, de pildă disponibilitatea de a găzdui o facilitate NATO sau de a spori efectivele militare participante la misiunile și operațiile aliate internaționale.

Subiectul este unul febril, generat în această manieră de declarațiile președintelui SUA, inclusiv înaintea plecării sale spre Bruxelles, unde a lăsat să se înțeleagă că întrevederea sa cu Vladimir Putin de la Helsinki ar putea fi mai uşoară decât summitul NATO de la Bruxelles.

În schimb, 2018 va fi al patrulea an consecutiv în care bugetele militare ale aliaților din Europa și Canada vor crește, iar opt state membre vor aloca aproximativ 2% din PIB sau mai mult pentru cheltuielile de apărare, între acestea aflându-se și România, relevă datele furnizate de secretarul general al NATO. Totodată, România se menține în top în rândul țărilor care alocă cel mai mare procent din bugetul militar (minim 20%) pentru înzestrare militară și achiziție de echipamente.

Deciziile cheie pe care NATO le va adopta: coloana vertebrală a Alianței, mobilitate militară în Europa, ”cei patru 30” și proiectarea stabilității în sud împotriva terorismului. Plus, o reuniune-premieră dedicată Mării Negre

Reamintim că măsurile preconizate a fi adoptate la acest summit arată o Alianță viguroasă și capabilă să se adapteze provocărilor emergente de securitate: transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare; sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Pentru a ne întări mai mult descurajarea și apărarea, vom adopta o inițiativă de pregătire – “cei patru Treizeci”. Acesta este un angajament de a avea până în 2020: 30 de batalioane mecanizate; 30 escadrile aeriene; și 30 de nave de luptă, Gata de utilizare în termen de 30 de zile sau mai puțin. Vom agrea o nouă structură de comandă a NATO. Inclusiv o nouă comandă pentru Atlantic, în Norfolk, Virginia. Și un altul pentru mobilitatea militară în Europa, în Ulm, Germania. Mobilitatea militară presupune deplasarea rapidă a trupelor și a echipamentelor, oriunde sunt necesare”, a mai declarat marți, Jens Stoltenberg.

Între deciziile pe care liderii țărilor NATO le vor adopta se numără și suplimentarea efectivelor aliate care participă la Misiunea Resolute Support în Afganistan, precum și a duratei acestei misiuni, și vor aproba o misiune aliată în Irak pentru instruirea forțelor de ordine.

Pe de altă parte, NATO se va concentra și asupra celorlalți parteneri din regiunea Orientului Mijlociu și a Nordului Africii. ”Vom crește sprijinul pentru Tunisia. Prevenirea este mai bună decât intervenția. Și ajutând partenerii noștri să prevină și să gestioneze crizele ne face pe noi toți mai siguri”, a mai declarat secretarul general al Alianței.

Precizăm că, în premieră, la un summit NATO, va fi organizată o reuniune distinctă, dedicată evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre, cu participarea Georgiei și Ucrainei.

Organizarea unei reuniuni distincte având ca temă centrală securitatea la Marea Neagră evidențiază un caracter evolutiv al subiectului pe agenda NATO în contextul în care documentul final al summitului de la Varșovia din a cuprins nu mai puțin de 8 referi la regiunea Mării Negre. Aliații au convenit, în 2016, să sprijine eforturile regionale ale țărilor riverane la Marea Neagră pentru a asigura securitate și stabilitate.

Reuniunea comună a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, cu participarea Georgiei si Ucrainei, va oferi un prilej pentru discuții aplicate privind evoluțiile situației de securitate din regiune, precum și de reafirmare a sprijinului NATO pentru cei doi parteneri”, a afirmat Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

De asemenea, summitul pe a cărui agendă se află și cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece drept răspuns la postura agresivă a Rusiei va trebui să gestioneze, cu prioritate, delicatele semnale de dezbinare transatlantice intensificate în ajunul primului summit între actualul președinte al SUA și liderul Rusiei, Vladimir Putin.

În context, una dintre temele summitului – apărare și descurajare – se vor referi aproape exclusiv la Rusia, fiind necesară oferirea unui element de continuitate abordării instituite la summitul de la Varșovia: apărare și descurajare puternice, combinate cu dialog politic în raport cu Federația Rusă.

Cooperarea UE-NATO și mobilitatea militară în Europa, marcate de momentul istoric al semnării unei noi Declarații Comune

Summitul aliat de la Bruxelles a fost precedat de semnarea unei noi Declarații Comune NATO-Uniunea Europeană, la doi ani distanță după cea semnată la Varșovia, extinzând numărul de domenii și măsuri în care cele două organizații cooperează și transformând mobilitatea militară într-un capitol de excelență.

”Provocările multiple la adresa statelor noastre membre și aliaților noștri din Est și din Sud fac esențială continuarea cooperării noastre, inclusiv în a răspunde amenințărilor hibride și cibernetice (…). În acest context, vom urmări progrese rapide și demonstrabile, în special în: mobilitatea militară; combaterea terorismului; consolidarea rezistenței la riscurile generate de substanțele chimice, biologice, radiologice și nucleare; promovarea rolului femeilor în menținerea păcii și a securității” (TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI ESTE DISPONIBIL AICI).

Declarația NATO-UE, semnată în marja summitului aliat de la Bruxelles, conferă o nouă dovadă de „cooperare emblematică” prin intermediul celei mai recente inițiative vizând mobilitatea militară în Europa, un proiect cu componente diferite la nivel euro-atlantic și nivelul apărării europene.

Politica ușilor deschise: Macedonia va fi invitată să devină al 30-lea membru aliat după implementarea acordului Skopje – Grecia

Secretarul general al NATO a confirmat marți că Macedonia va fi invitată să devină al 30-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice după ce acordul istoric negociat între Skopje și Atena după 27 de ani de dispute privind denumirea Macedoniei va fi implementat.

Practic, Macedonia este țara parteneră NATO care are cele mai mari așteptări de la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie, La un deceniu distanță de la summitul de la București, când invitația de aderare a Macedoniei a fost blocată, acordul istoric încheiat după 27 ani de dispute diplomatice între Skopje și Atena privind noul nume al Macedoniei este așteptat să deblocheze aderarea Macedoniei la UE şi NATO.

Imediat după semnarea acestei înțelegeri, NATO a cerut finalizarea acordului pentru ca Macedonia să adere la Alianța Nord-Atlantică. Recent, acordul dintre cele două părți a fost ratificat în Parlamentul macedonean.

Acesta este cel de-al 29-lea Summit al NATO. Primul a fost în decembrie 1957, iar cel mai recent a avut loc la Varșovia în iulie 2016. Summit-ul este cel de-al șaptelea găzduit la Bruxelles și vor participa cincizeci și patru de delegații oficiale. Acestea includ toți cei 29 de aliați ai NATO, 20 de țări partenere și reprezentanți ai Organizației Națiunilor Unite, ai Uniunii Europene, ai Băncii Mondiale și ai Adunării Parlamentare a NATO.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JAPONIA

Ministrul Apărării Nicolae Ciucă: România și Japonia vor iniția negocierile pentru un acord bilateral în domeniul apărării

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Dezvoltarea cooperării bilaterale în domeniul apărării între România şi Japonia a fost discutată, joi, de ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, şi ambasadorul nipon la Bucureşti, Hitoshi Noda.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării remis CaleaEuropeană.ro, cu prilejul întâlnirii, ministrul Ciucă a mulţumit ambasadorului japonez pentru interesul acordat MApN, ”în special în contextul situaţiei de securitate tot mai complicată”.

Totodată, acesta a confirmat participarea unui reprezentant al MApN la primul dialog bilateral, care va avea loc la începutul lunii decembrie, la Tokio, care îşi propune să identifice domeniile de interes comun, care vor constitui baza iniţierii negocierii unui acord bilateral în domeniul apărării.

“Am apreciat de comun acord importanţa menţinerii unui nivel constant al dialogului politico-militar bilateral, având în vedere evoluţiile din mediul internaţional de securitate”, a precizat ministrul, la finalul întrevederii de la sediul MApN.

Discuțiile dintre mininistrul Apărării Naționale și ambasadorul nipon la București au avut loc în contextul în care președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia în luna octombrie, și premierul nipon Shinzo Abe au discutat, la Tokyo, despre posibilitatea strângerii ”cooperării în domeniul securității și apărării”.

 

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, Donald Trump și ceilalți lideri NATO, invitați de Regina Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham pentru a marca 70 de ani de la înființarea Alianței

Published

on

© Administrația Prezidențială

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord va găzdui pe 3 decembrie o recepţie pentru liderii statelor NATO la Palatul Buckingham cu prilejul marcării a 70 de ani de la crearea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, context în care cei 29 de lideri euro-atlantică se vor reuni la Londra.

Potrivit unui comunicat al NATO remis CaleaEuropeană.ro, monarhul britanic va găzdui recepția la Palatul Buckingham, eveniment la care vor participa, între alții preşedintele american Donald Trump şi omologul său francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel sau premierul britanic Boris Johnson, cel care va fi liderul gazdă al reuniunii liderilor aliați. România va fi reprezentată, deopotrivă la recepție și la reuniunea liderilor, de președintele Klaus Iohannis.

Aceasta va fi cea de-a patra reuniune a liderilor NATO în care președintele Klaus Iohannis reprezintă România după summit-urile de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018) și reuniunea specială de la Bruxelles (2017), cu prilejul inaugurării noului sediu al Alianței Nord-Atlantice.

Pe de altă parte, acesta nu este primul deniu regal britanic la care președintele Klaus Iohannis participă. Anul trecut, pe 14 noiembrie, șeful statului a fost invitat la Londra de Regina Elisabeta a II-a la aniversarea Prințului Charles, care împlinea 70 de ani.

Summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern din țările NATO de anul acesta, la 70 ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, ce va avea loc la Londra, se va desfășura în perioada 3-4 decembrie. 

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Londra a fost de asemenea ”prima casă a NATO”, capitala britanică găzduind primul sediu al Alianței Nord-Atlantice.

În 1949, Alianța s-a format din state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul ”un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

Aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO coincide și cu aniversare a 15 ani de când România a devenit membru al Alianței Nord-Atlantice, drapelul României fiind arborat la cartierul general al Alianței la 29 martie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Reuniunea la nivel de șefi de stat și de guvern din țările NATO de la Londra va marca al patrulea an consecutiv în care liderii euro-atlantici se reunesc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, după summit-urile decizionale de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2018), precum și după reuniunea specială de la Bruxelles din 2017 cu prilejul inaugurării sediului NATO.

 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță: ”România nu va rămâne indiferentă de soarta Republicii Moldova”

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, s-a întâlnit cu șeful Executivului de la Chișinău, iar cu această ocazie a reiterat sprijinul României, inclusiv financiar, în contextul actual pentru Republica Moldova, se arată în comunicatul oficial al Guvernului de peste Prut.

„România nu va rămâne indiferentă de soarta Republicii Moldova, pentru că avem un spațiu comun de limbă, cultură și tradiții care, cu siguranță, constituie un  fundament solid al relațiilor noastre bilaterale”, transmite acesta.

Totodată, oficialii au discutat despre nivelul de implementare a proiectelor comune și perspectivele de fortificare a relațiilor moldo-române pe segmente de interes reciproc.

În debutul întâlnirii, șeful Executivului din Republica Moldova a apreciat înalt dinamica relaţiilor bilaterale, exprimând gratitudine Guvernului român pentru susţinerea constantă  acordată în cadrul multiplelor proiecte de dezvoltare, dar și pentru sprijinul oferit în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

“România mereu ne-a fost alături prin suportul său valoros. Republica Moldova mizează în continuare pe susținerea statului român și vă asigurăm că agenda de reforme a Guvernului este orientată spre a schimba lucrurile în țara noastră în folosul cetățenilor”, a menționat premierul.

Ion Chicu a trecut în revistă prioritățile Guvernului pentru perioada următoare și a vorbit despre ultimele evoluții în implementarea reformei administrației publice. De asemenea, prim-ministrul s-a referit la activitățile Executivului în vederea sporirii implementării proiectelor bilaterale, accentuând că orice reformă necesită a fi comunicată pe larg, pentru a asigura o percepție corectă a acesteia de către cetățeni și a spori  gradul de încredere din partea societății.

De asemenea, ambasadorul român acreditat la Chișinău a mulțumit pentru susținerea acordată de autoritățile Republicii Moldova în contextul organizării alegerilor prezidențiale din România, care la primul tur s-au desfășurat fără impedimente.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending