Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul NATO începe astăzi: Ce măsuri vor lua Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri pentru cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece

Published

on

Corespondență de la NATO

Șefii de stat și de guvern din cele 29 țări membre ale NATO se reunesc miercuri și joi la Bruxelles pentru un summit care se desfășoară sub semnul manifestării unității transatlantice și continuării adaptării Alianței Nord-Atlantice la un mediu de securitate plin de provocări, dar și în contextul unei retorici agresive din partea președintelui SUA pentru ca aliații europeni să își sporească angajamentele financiare în materie de bugete ale Apărării.

NATO întruchipează legătura dintre Europa și America de Nord care a ținut în siguranță popoarele noastre de aproape șaptezeci de ani. Suntem o Alianță care există pentru a preveni conflictul. Suntem o Alianță care se adaptează constantă la o lume în schimbare. Și mai ales, suntem o Alianță care livrează. La summit, mă aștept să livrăm încă o dată”, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în prefațarea summitului aliat de miercuri și joi, adăugând că domeniile în care NATO va livra noi măsuri sunt consolidarea apărării și descurajării, luptei împotriva terorismului și o partajare echitabilă a responsabilităților.

 

Cel din urmă subiect reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor președintelui american la adresa aliaților europeni pentru ridicarea nivelului cheltuielilor în materie de apărare. De altfel, Jens Stoltenberg a ținut să aprecieze leadership-ul lui Donald Trump în această dimensiune. 

Primul summit pentru Donald Trump și alți patru lideri occidentali. Klaus Iohannis, la a doua prezență după Varșovia în 2016

FOTO: NATO

Summitul de la Bruxelles va fi primul cu valențe decizionale pentru președinții SUA și Franței, Donald Trump și Emmanuel Macron, premierul britanic Theresa May, dar și noii șefi ai Guvernelor de la Roma și Madrid, Giuseppe Conte și Pedro Sanchez.

Summitul de la Bruxelles va fi al șaptelea la care participă Angela Merkel. Pentru președintele României, Klaus Iohannis, acesta va fi cel de-al doilea summit NATO la care ia parte, după summitul de la Varșovia din 2016.

Summitul euro-atlantic de la noul sediu aliat va fi și prima reuniune internațională la care participă președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, dar și întâiul summit decizional la care Muntenegru participă în calitate de membru, după aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică în 2017.

Depășirea impasului numit burden sharing. România, exemplu pozitiv

Misiunea dificilă a acestui summit va fi găsirea unui punct de convergență între aliați cu privire la chestiunea burden sharing-ului, o dimensiune care nu se referă strict la nivelul cheltuielilor militare. ci este explicat sub forma celor “3C”: cash, capabilități și contribuții. Cu alte cuvinte, un buget al Apărării de 2% din Produsul Intern Brut al unei țări membre reclamă investirea acestor bani în dezvoltare de capabilități (spending better, not just more), în vreme ce responsabilitățile aliaților sunt cuantificate și prin intermediul contribuțiilor pe care acestea le aduc la Alianță, de pildă disponibilitatea de a găzdui o facilitate NATO sau de a spori efectivele militare participante la misiunile și operațiile aliate internaționale.

Subiectul este unul febril, generat în această manieră de declarațiile președintelui SUA, inclusiv înaintea plecării sale spre Bruxelles, unde a lăsat să se înțeleagă că întrevederea sa cu Vladimir Putin de la Helsinki ar putea fi mai uşoară decât summitul NATO de la Bruxelles.

În schimb, 2018 va fi al patrulea an consecutiv în care bugetele militare ale aliaților din Europa și Canada vor crește, iar opt state membre vor aloca aproximativ 2% din PIB sau mai mult pentru cheltuielile de apărare, între acestea aflându-se și România, relevă datele furnizate de secretarul general al NATO. Totodată, România se menține în top în rândul țărilor care alocă cel mai mare procent din bugetul militar (minim 20%) pentru înzestrare militară și achiziție de echipamente.

Deciziile cheie pe care NATO le va adopta: coloana vertebrală a Alianței, mobilitate militară în Europa, ”cei patru 30” și proiectarea stabilității în sud împotriva terorismului. Plus, o reuniune-premieră dedicată Mării Negre

Reamintim că măsurile preconizate a fi adoptate la acest summit arată o Alianță viguroasă și capabilă să se adapteze provocărilor emergente de securitate: transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare; sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Pentru a ne întări mai mult descurajarea și apărarea, vom adopta o inițiativă de pregătire – “cei patru Treizeci”. Acesta este un angajament de a avea până în 2020: 30 de batalioane mecanizate; 30 escadrile aeriene; și 30 de nave de luptă, Gata de utilizare în termen de 30 de zile sau mai puțin. Vom agrea o nouă structură de comandă a NATO. Inclusiv o nouă comandă pentru Atlantic, în Norfolk, Virginia. Și un altul pentru mobilitatea militară în Europa, în Ulm, Germania. Mobilitatea militară presupune deplasarea rapidă a trupelor și a echipamentelor, oriunde sunt necesare”, a mai declarat marți, Jens Stoltenberg.

Între deciziile pe care liderii țărilor NATO le vor adopta se numără și suplimentarea efectivelor aliate care participă la Misiunea Resolute Support în Afganistan, precum și a duratei acestei misiuni, și vor aproba o misiune aliată în Irak pentru instruirea forțelor de ordine.

Pe de altă parte, NATO se va concentra și asupra celorlalți parteneri din regiunea Orientului Mijlociu și a Nordului Africii. ”Vom crește sprijinul pentru Tunisia. Prevenirea este mai bună decât intervenția. Și ajutând partenerii noștri să prevină și să gestioneze crizele ne face pe noi toți mai siguri”, a mai declarat secretarul general al Alianței.

Precizăm că, în premieră, la un summit NATO, va fi organizată o reuniune distinctă, dedicată evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre, cu participarea Georgiei și Ucrainei.

Organizarea unei reuniuni distincte având ca temă centrală securitatea la Marea Neagră evidențiază un caracter evolutiv al subiectului pe agenda NATO în contextul în care documentul final al summitului de la Varșovia din a cuprins nu mai puțin de 8 referi la regiunea Mării Negre. Aliații au convenit, în 2016, să sprijine eforturile regionale ale țărilor riverane la Marea Neagră pentru a asigura securitate și stabilitate.

Reuniunea comună a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, cu participarea Georgiei si Ucrainei, va oferi un prilej pentru discuții aplicate privind evoluțiile situației de securitate din regiune, precum și de reafirmare a sprijinului NATO pentru cei doi parteneri”, a afirmat Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

De asemenea, summitul pe a cărui agendă se află și cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece drept răspuns la postura agresivă a Rusiei va trebui să gestioneze, cu prioritate, delicatele semnale de dezbinare transatlantice intensificate în ajunul primului summit între actualul președinte al SUA și liderul Rusiei, Vladimir Putin.

În context, una dintre temele summitului – apărare și descurajare – se vor referi aproape exclusiv la Rusia, fiind necesară oferirea unui element de continuitate abordării instituite la summitul de la Varșovia: apărare și descurajare puternice, combinate cu dialog politic în raport cu Federația Rusă.

Cooperarea UE-NATO și mobilitatea militară în Europa, marcate de momentul istoric al semnării unei noi Declarații Comune

Summitul aliat de la Bruxelles a fost precedat de semnarea unei noi Declarații Comune NATO-Uniunea Europeană, la doi ani distanță după cea semnată la Varșovia, extinzând numărul de domenii și măsuri în care cele două organizații cooperează și transformând mobilitatea militară într-un capitol de excelență.

”Provocările multiple la adresa statelor noastre membre și aliaților noștri din Est și din Sud fac esențială continuarea cooperării noastre, inclusiv în a răspunde amenințărilor hibride și cibernetice (…). În acest context, vom urmări progrese rapide și demonstrabile, în special în: mobilitatea militară; combaterea terorismului; consolidarea rezistenței la riscurile generate de substanțele chimice, biologice, radiologice și nucleare; promovarea rolului femeilor în menținerea păcii și a securității” (TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI ESTE DISPONIBIL AICI).

Declarația NATO-UE, semnată în marja summitului aliat de la Bruxelles, conferă o nouă dovadă de „cooperare emblematică” prin intermediul celei mai recente inițiative vizând mobilitatea militară în Europa, un proiect cu componente diferite la nivel euro-atlantic și nivelul apărării europene.

Politica ușilor deschise: Macedonia va fi invitată să devină al 30-lea membru aliat după implementarea acordului Skopje – Grecia

Secretarul general al NATO a confirmat marți că Macedonia va fi invitată să devină al 30-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice după ce acordul istoric negociat între Skopje și Atena după 27 de ani de dispute privind denumirea Macedoniei va fi implementat.

Practic, Macedonia este țara parteneră NATO care are cele mai mari așteptări de la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie, La un deceniu distanță de la summitul de la București, când invitația de aderare a Macedoniei a fost blocată, acordul istoric încheiat după 27 ani de dispute diplomatice între Skopje și Atena privind noul nume al Macedoniei este așteptat să deblocheze aderarea Macedoniei la UE şi NATO.

Imediat după semnarea acestei înțelegeri, NATO a cerut finalizarea acordului pentru ca Macedonia să adere la Alianța Nord-Atlantică. Recent, acordul dintre cele două părți a fost ratificat în Parlamentul macedonean.

Acesta este cel de-al 29-lea Summit al NATO. Primul a fost în decembrie 1957, iar cel mai recent a avut loc la Varșovia în iulie 2016. Summit-ul este cel de-al șaptelea găzduit la Bruxelles și vor participa cincizeci și patru de delegații oficiale. Acestea includ toți cei 29 de aliați ai NATO, 20 de țări partenere și reprezentanți ai Organizației Națiunilor Unite, ai Uniunii Europene, ai Băncii Mondiale și ai Adunării Parlamentare a NATO.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan anunță un summit dedicat Siriei pe 5 martie

Published

on

© NATO/ Flickr

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că va organiza un summit cu omologii săi rus, francez și german, la 5 martie, pentru a discuta situația din provincia Idlib, ultima fortăreață rebelă din nord-vestul Siriei, informează Euronews.

„Ne vom întâlni pe 5 martie”, a spus Erdogan într-un discurs televizat, după o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel.

Președintele turc nu a precizat unde va avea loc summit-ul, dar anunțul său vine la o zi după ce Emmanuel Macron a cerut un summit organizarea „cât mai curând” a unui summit privind Siria alături de Germania, Rusia și Turcia, pentru a evita un dezastru umanitar în nord-vestul țării.

De altfel, Erdogan a cerut „acțiuni concrete” pentru a preveni un „dezastru umanitar” în provincia rebelă siriană Idlib în timpul discuțiilor cu Macron și Merkel.

Conform datelor ONU, 2,8 milioane de persoane din nord-vestul Siriei au nevoie de ajutor umanitar. Dintre acestea, aproape 900.000 de persoane – marea majoritate femei și copii – sunt victime care au fugit din calea ofensivei din Idlib.

Cu toate acestea, Rusia s-a opus pe 19 februarie, în Consiliul de Securitate al ONU, adoptării unei declarații care ar fi cerut încetarea focului în Idlib,  au declarat surse diplomatice, după o ședință tensionată cu ușile închise.

Turcia, care a amenințat cu o operațiune „iminentă” în Idlib după ce trupele sale au intrat sub  focurile artileriei forțelor guvernamentale, sprijinite de Rusia, a dat Damascului termen până la sfârșitul acestei luni pentru a se retrage.

În plus, atacurile regimului sirian au ucis 17  membri ai personalului militar turc numai în această lună, stârnind, astfel, un război al declarațiilor între Ankara și Moscova, un aliat cheie al Damascului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Siria: Franța cere Germaniei, Rusiei și Turciei să se reunească „cât mai curând posibil” în cadrul unui summit pentru evitarea unui dezastru umanitar

Published

on

© G20 Japan/ Facebook

Președintele francez, Emmanuel Macron, a cerut, vineri, organizarea „cât mai curând” a unui summit privind Siria cu Germania, Rusia și Turcia, pentru a evita un dezastru umanitar în nord-vestul țării, informează Agerpres.

„Trebuie să avem o întâlnire cât mai curând posibil cu Germania, Rusia și Turcia în așa-numitul format Istanbul”, a spus Macron după un summitul special al Consiliului European de la Bruxelles.

Comentariile liderului francez vin pe fondul avertizmentului de vineri al ONU că lupta din Idlib, ultimul bastion controlat de forțele rebele, ar putea „sfârși într-o baie de sânge”.

„Forțele guvernamentale siriene susținute de Rusia continuă să avanseze în regiunea Idlib din nord-vestul Siriei, în ciuda apelurilor de a opri această ofensivă care riscă să provoace un dezastru umanitar, o escaladare a conflictului și o criză migratorie”, a declarat Macron jurnaliștilor.

„Am fost foarte clar cu președintele Erdogan și cu președintele Putin cu privire la responsabilitățile lor”, a adăugat liderul francez.

Macron și cancelarul german Angela Merkel au discutat joi despre posibilitatea organizării unui summit în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan și cu președintele rus Vladimir Putin.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „nu există încă o decizie clară în această privință și dacă cei patru lideri consideră că este necesar”, atunci Rusia nu exclude o astfel de întâlnire.

Președinția turcă nu a comentat, dar președintele Erdogan a cerut „acțiuni concrete” pentru a preveni un „dezastru umanitar” în provincia rebelă siriană Idlib în timpul discuțiilor cu Macron și Merkel.

De asemenea, liderii UE au cerut încetarea ofensivei din Idlib într-o declarație emisă în timpul summitului european.

Conform datelor ONU, 2,8 milioane de persoane din nord-vestul Siriei au nevoie de ajutor umanitar. Dintre acestea, aproape 900.000 de persoane – marea majoritate femei și copii – sunt victime care au fugit din calea ofensivei din Idlib.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Studenții români se pot înscrie în programul bursier ”Fulbright Student” pentru a studia în SUA în anul academic 2021-2022

Published

on

© Fulbright-Facebook

Comisia Fulbright Româno-Americană a deschis competiția de burse Fulbright Student pentru anul academic 2021-2022. Candidaturile pot fi depuse online până la 11 mai 2020.

Bursele ”Fulbright Student” se adresează absolvenților, masteranzilor, studenților aflați în an final, dar și doctoranzilor români de la toate disciplinele, exceptându-le pe cele clinice.

Mai multe detalii despre Fulbright Student Award se găsesc aici.

© Fulbright-Facebook

Pentru a aplica la acest program, candidații trebuie să îndeplinească următoarele criterii de eligibilitate: să aibă cetățenie română, să dețină diplomă de licență/ să fie în ultimul an la studii de licență, master sau doctorat și să cunoască limba engleză la un nivel avansat. Programul are o durată de un an academic (9 luni, începând cu luna august a anului 2021).

Persoanele care doresc să aplice la acest program trebuie să completeze formularul de înscriere, în cadrul căruia vor include trei scrisori de recomandare din partea unor profesori sau specialiști recunoscuți în România sau în străinătate, precum și varianta scanată a diplomei de licență/masterat/doctorat, însoțită de traducerea acesteia. Toate aceste documente trebuie trimise până la 11 mai 2020.

Câștigătorii competiției Fulbright Student Award vor beneficia de următoarele facilități: transport gratuit, plata taxelor de studiu în limita bugetului stabilit, cărți și alte materiale de studiu, asigurare medicală și o bursă pentru anul academic 2021-2022.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending