Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul NATO începe astăzi: Ce măsuri vor lua Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri pentru cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece

Published

on

Corespondență de la NATO

Șefii de stat și de guvern din cele 29 țări membre ale NATO se reunesc miercuri și joi la Bruxelles pentru un summit care se desfășoară sub semnul manifestării unității transatlantice și continuării adaptării Alianței Nord-Atlantice la un mediu de securitate plin de provocări, dar și în contextul unei retorici agresive din partea președintelui SUA pentru ca aliații europeni să își sporească angajamentele financiare în materie de bugete ale Apărării.

NATO întruchipează legătura dintre Europa și America de Nord care a ținut în siguranță popoarele noastre de aproape șaptezeci de ani. Suntem o Alianță care există pentru a preveni conflictul. Suntem o Alianță care se adaptează constantă la o lume în schimbare. Și mai ales, suntem o Alianță care livrează. La summit, mă aștept să livrăm încă o dată”, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în prefațarea summitului aliat de miercuri și joi, adăugând că domeniile în care NATO va livra noi măsuri sunt consolidarea apărării și descurajării, luptei împotriva terorismului și o partajare echitabilă a responsabilităților.

 

Cel din urmă subiect reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor președintelui american la adresa aliaților europeni pentru ridicarea nivelului cheltuielilor în materie de apărare. De altfel, Jens Stoltenberg a ținut să aprecieze leadership-ul lui Donald Trump în această dimensiune. 

Primul summit pentru Donald Trump și alți patru lideri occidentali. Klaus Iohannis, la a doua prezență după Varșovia în 2016

FOTO: NATO

Summitul de la Bruxelles va fi primul cu valențe decizionale pentru președinții SUA și Franței, Donald Trump și Emmanuel Macron, premierul britanic Theresa May, dar și noii șefi ai Guvernelor de la Roma și Madrid, Giuseppe Conte și Pedro Sanchez.

Summitul de la Bruxelles va fi al șaptelea la care participă Angela Merkel. Pentru președintele României, Klaus Iohannis, acesta va fi cel de-al doilea summit NATO la care ia parte, după summitul de la Varșovia din 2016.

Summitul euro-atlantic de la noul sediu aliat va fi și prima reuniune internațională la care participă președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, dar și întâiul summit decizional la care Muntenegru participă în calitate de membru, după aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică în 2017.

Depășirea impasului numit burden sharing. România, exemplu pozitiv

Misiunea dificilă a acestui summit va fi găsirea unui punct de convergență între aliați cu privire la chestiunea burden sharing-ului, o dimensiune care nu se referă strict la nivelul cheltuielilor militare. ci este explicat sub forma celor “3C”: cash, capabilități și contribuții. Cu alte cuvinte, un buget al Apărării de 2% din Produsul Intern Brut al unei țări membre reclamă investirea acestor bani în dezvoltare de capabilități (spending better, not just more), în vreme ce responsabilitățile aliaților sunt cuantificate și prin intermediul contribuțiilor pe care acestea le aduc la Alianță, de pildă disponibilitatea de a găzdui o facilitate NATO sau de a spori efectivele militare participante la misiunile și operațiile aliate internaționale.

Subiectul este unul febril, generat în această manieră de declarațiile președintelui SUA, inclusiv înaintea plecării sale spre Bruxelles, unde a lăsat să se înțeleagă că întrevederea sa cu Vladimir Putin de la Helsinki ar putea fi mai uşoară decât summitul NATO de la Bruxelles.

În schimb, 2018 va fi al patrulea an consecutiv în care bugetele militare ale aliaților din Europa și Canada vor crește, iar opt state membre vor aloca aproximativ 2% din PIB sau mai mult pentru cheltuielile de apărare, între acestea aflându-se și România, relevă datele furnizate de secretarul general al NATO. Totodată, România se menține în top în rândul țărilor care alocă cel mai mare procent din bugetul militar (minim 20%) pentru înzestrare militară și achiziție de echipamente.

Deciziile cheie pe care NATO le va adopta: coloana vertebrală a Alianței, mobilitate militară în Europa, ”cei patru 30” și proiectarea stabilității în sud împotriva terorismului. Plus, o reuniune-premieră dedicată Mării Negre

Reamintim că măsurile preconizate a fi adoptate la acest summit arată o Alianță viguroasă și capabilă să se adapteze provocărilor emergente de securitate: transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO); un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare; sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Pentru a ne întări mai mult descurajarea și apărarea, vom adopta o inițiativă de pregătire – “cei patru Treizeci”. Acesta este un angajament de a avea până în 2020: 30 de batalioane mecanizate; 30 escadrile aeriene; și 30 de nave de luptă, Gata de utilizare în termen de 30 de zile sau mai puțin. Vom agrea o nouă structură de comandă a NATO. Inclusiv o nouă comandă pentru Atlantic, în Norfolk, Virginia. Și un altul pentru mobilitatea militară în Europa, în Ulm, Germania. Mobilitatea militară presupune deplasarea rapidă a trupelor și a echipamentelor, oriunde sunt necesare”, a mai declarat marți, Jens Stoltenberg.

Între deciziile pe care liderii țărilor NATO le vor adopta se numără și suplimentarea efectivelor aliate care participă la Misiunea Resolute Support în Afganistan, precum și a duratei acestei misiuni, și vor aproba o misiune aliată în Irak pentru instruirea forțelor de ordine.

Pe de altă parte, NATO se va concentra și asupra celorlalți parteneri din regiunea Orientului Mijlociu și a Nordului Africii. ”Vom crește sprijinul pentru Tunisia. Prevenirea este mai bună decât intervenția. Și ajutând partenerii noștri să prevină și să gestioneze crizele ne face pe noi toți mai siguri”, a mai declarat secretarul general al Alianței.

Precizăm că, în premieră, la un summit NATO, va fi organizată o reuniune distinctă, dedicată evoluțiilor de securitate din regiunea Mării Negre, cu participarea Georgiei și Ucrainei.

Organizarea unei reuniuni distincte având ca temă centrală securitatea la Marea Neagră evidențiază un caracter evolutiv al subiectului pe agenda NATO în contextul în care documentul final al summitului de la Varșovia din a cuprins nu mai puțin de 8 referi la regiunea Mării Negre. Aliații au convenit, în 2016, să sprijine eforturile regionale ale țărilor riverane la Marea Neagră pentru a asigura securitate și stabilitate.

Reuniunea comună a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, cu participarea Georgiei si Ucrainei, va oferi un prilej pentru discuții aplicate privind evoluțiile situației de securitate din regiune, precum și de reafirmare a sprijinului NATO pentru cei doi parteneri”, a afirmat Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

De asemenea, summitul pe a cărui agendă se află și cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece drept răspuns la postura agresivă a Rusiei va trebui să gestioneze, cu prioritate, delicatele semnale de dezbinare transatlantice intensificate în ajunul primului summit între actualul președinte al SUA și liderul Rusiei, Vladimir Putin.

În context, una dintre temele summitului – apărare și descurajare – se vor referi aproape exclusiv la Rusia, fiind necesară oferirea unui element de continuitate abordării instituite la summitul de la Varșovia: apărare și descurajare puternice, combinate cu dialog politic în raport cu Federația Rusă.

Cooperarea UE-NATO și mobilitatea militară în Europa, marcate de momentul istoric al semnării unei noi Declarații Comune

Summitul aliat de la Bruxelles a fost precedat de semnarea unei noi Declarații Comune NATO-Uniunea Europeană, la doi ani distanță după cea semnată la Varșovia, extinzând numărul de domenii și măsuri în care cele două organizații cooperează și transformând mobilitatea militară într-un capitol de excelență.

”Provocările multiple la adresa statelor noastre membre și aliaților noștri din Est și din Sud fac esențială continuarea cooperării noastre, inclusiv în a răspunde amenințărilor hibride și cibernetice (…). În acest context, vom urmări progrese rapide și demonstrabile, în special în: mobilitatea militară; combaterea terorismului; consolidarea rezistenței la riscurile generate de substanțele chimice, biologice, radiologice și nucleare; promovarea rolului femeilor în menținerea păcii și a securității” (TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI ESTE DISPONIBIL AICI).

Declarația NATO-UE, semnată în marja summitului aliat de la Bruxelles, conferă o nouă dovadă de „cooperare emblematică” prin intermediul celei mai recente inițiative vizând mobilitatea militară în Europa, un proiect cu componente diferite la nivel euro-atlantic și nivelul apărării europene.

Politica ușilor deschise: Macedonia va fi invitată să devină al 30-lea membru aliat după implementarea acordului Skopje – Grecia

Secretarul general al NATO a confirmat marți că Macedonia va fi invitată să devină al 30-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice după ce acordul istoric negociat între Skopje și Atena după 27 de ani de dispute privind denumirea Macedoniei va fi implementat.

Practic, Macedonia este țara parteneră NATO care are cele mai mari așteptări de la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie, La un deceniu distanță de la summitul de la București, când invitația de aderare a Macedoniei a fost blocată, acordul istoric încheiat după 27 ani de dispute diplomatice între Skopje și Atena privind noul nume al Macedoniei este așteptat să deblocheze aderarea Macedoniei la UE şi NATO.

Imediat după semnarea acestei înțelegeri, NATO a cerut finalizarea acordului pentru ca Macedonia să adere la Alianța Nord-Atlantică. Recent, acordul dintre cele două părți a fost ratificat în Parlamentul macedonean.

Acesta este cel de-al 29-lea Summit al NATO. Primul a fost în decembrie 1957, iar cel mai recent a avut loc la Varșovia în iulie 2016. Summit-ul este cel de-al șaptelea găzduit la Bruxelles și vor participa cincizeci și patru de delegații oficiale. Acestea includ toți cei 29 de aliați ai NATO, 20 de țări partenere și reprezentanți ai Organizației Națiunilor Unite, ai Uniunii Europene, ai Băncii Mondiale și ai Adunării Parlamentare a NATO.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

Published

on

© Mircea Geoana/ Twitter

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, au avut miercuri întrevederi cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Europa digitală, Margrethe Vestager, în care au discutat importanța cooperării UE-NATO în abordarea amenințărilor de securitate emergente care derivă din noile tehnologii.

Potrivit unui comunicat NATO, Vestager a participat, de asemenea, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, prezidată de Mircea Geoană, și la care au participat cei 30 de ambasadori ai statelor aliate.

“O mare plăcere să conduc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic având-o ca invitată pe Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Agenda Digitală și Comisar pentru Concurență, Margrethe Vestager. O excelentă oportunitate pentru întărirea colaborării și complementarității între NATO și Uniunea Europeană pe teme legate de transformările tehnologice și de impactul acestora asupra economiei, securității și rezilienței de ansamblu a societăților noastre democratice”, a scris Geoană, pe Facebook.

În comunicatul citat, Alianța precizează că Stoltenberg și Vestager au discutat despre amenințările care decurg din noile tehnologii, precum datele, inteligența artificială și noile generații de rețele.

Secretarul general al NATO a mai spus că pandemia COVID-19 a făcut ca parteneriatul NATO-UE să fie mai relevant ca niciodată, astfel încât sporirea rezilienței, inclusiv în domeniul digital, este o prioritate atât pentru NATO, cât și pentru UE.

Pentru NATO este crucial ca securitatea noilor rețele 5G să fie asigurată prin parteneriate cu companii de încredere, Alianța pledând pentru ca aceste tehnologii să nu afecteze infrastructurile critice de securitate.

Recent, Comisia Europeană a publicat o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării.

Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se garanta securitatea și reziliența rețelelor 5G. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Organizația Mondială a Sănătății (OMS), ONU, agențiile specializate și partenerii fac un apel la statele lumii să elaboreze și să implementeze planuri de acțiune pentru a promova diseminarea rapidă a informațiilor fundamentate științific și pentru a preveni răspândirea informațiilor false, respectând totodată libertatea de exprimare, transmite UNICEF România, potrivit comunicatului oficial remis Calea Europeană.

OMS, ONU, UNICEF, UNAIDS, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), UNESCO, Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT), inițiativa ONU Global Pulse și Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC), împreună cu guvernele din Indonezia, Thailanda și Uruguay, au susținut un webinar în marja celei de-a 75-a Adunări Generale a ONU, cu scopul de a atrage atenția asupra impactului negativ al răspândirii informațiilor false și al dezinformării, aceasta din urmă fiind difuzarea deliberată de informații false pentru promovarea anumitor interese.

În momentul în care virusul s-a răspândit în întreaga lume, s-au propagat frenetic mesaje eronate și chiar periculoase pe toate platformele de socializare, din cauza cărora oamenii au devenit confuzi și imprudenți, fiind induși în eroare”, a afirmat secretarul general al ONU António Guterres.

Inițiativa noastră, denumită ‘Verificat’, luptă împotriva informațiilor false, cu arma adevărului. Colaborăm cu partenerii media, persoanele fizice, persoanele cu influență și platformele de socializare pentru a difuza conținut ce promovează știința, oferă soluții și încurajează solidaritatea. Aceste demersuri vor fi esențiale în efortul de a obține încrederea publicului în siguranța și eficacitatea viitoarelor vaccinuri împotriva COVID-19. Avem nevoie de un vaccin pentru oameni care să aibă un preț accesibil și să fie disponibil tuturor”.

Informațiile false și dezinformarea pun în pericol sănătatea și viața, subminând încrederea în știință, în instituții și în sistemele medicale”, a declarat directorul general al ONU dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Pentru a combate pandemia, avem nevoie de încredere și solidaritate, iar în contextul unei lipse de încredere, există mult mai puțină solidaritate. Informațiile false zădărnicesc răspunsul la pandemie, prin urmare trebuie să ne unim forțele pentru a lupta împotriva lor și pentru a promova recomandările de sănătate publică ce au o bază științifică. Principiile care ghidează răspunsul la COVID-19 se aplică și în cazul gestionării infodemiei. Trebuie să o prevenim, să o detectăm și să o combatem, împreună și cu solidaritate”. 

Pe lângă impactul direct asupra răspunsului la pandemie, dezinformarea subminează încrederea populației în procesele și instituțiile democratice, exacerbând discrepanțele sociale”, a afirmat administratorul PNUD, Achim Steiner. „Este una dintre cele mai preocupante provocări ale vremurilor noastre din sfera guvernanței. PNUD colaborează intens cu statele membre, alte agenții ONU și partenerii în dorința de a identifica soluții holistice care respectă drepturile omului”.

Dezinformarea reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă copiii în prezent”, a declarat Henrietta Fore, director executiv al UNICEF. „Aceasta profită de fisurile existente la nivelul încrederii în societăți și instituții și le adâncește, subminează încrederea în știință și medicină și divizează comunitățile. În forma lor cea mai pernicioasă, cum ar fi atunci când conving părinții să nu își vaccineze copiii, pot fi chiar fatale. În condițiile în care informarea eronată este mai degrabă un simptom decât o boală, pentru a o combate nu ajunge simplul adevăr. Este nevoie și de încredere între lideri, comunități și cetățeni”.

„Putem învinge COVID-19 doar prin fapte, știință și solidaritate comunitară”, a declarat directorul executiv Winnie Byanyima. „Informațiile false perpetuează stigmatizarea și discriminarea și nu trebuie să stea în calea eforturilor de a asigura protecția drepturilor omului și accesul persoanelor cu risc și al celor marginalizate la servicii medicale și protecție socială”.

„De la debutul pandemiei, UNESCO și-a activat rețeaua internațională de parteneri media, jurnaliști, persoane care verifică veridicitatea informațiilor, posturi de radio comunitare și experți, pentru a pune la dispoziția cetățenilor mijloacele prin care să lupte împotriva informațiilor false și a zvonurilor — fenomene exacerbate de pandemie”, a declarat Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO. „Mobilizarea colectivă în scopul promovării informațiilor de calitate și fiabile, respectând totodată libertatea de exprimare, este esențială. Avem nevoie de o presă liberă, independentă și pluralistă mai mult ca niciodată”.

Încrederea este o piatră de temelie în lumea noastră digitală”, a afirmat Houlin Zhao, secretarul general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor. „Prin intermediul îndelungatei inițiative a OMS și UIT BeHe@lthy BeMobile, UIT colaborează cu ministerele naționale din domeniul telecomunicațiilor și al sănătății și cu operatorii de rețele mobile, încă de la începutul acestei crize, pentru a transmite SMS-uri persoanelor care, poate, nu au acces la internet, oferindu-le sfaturi medicale fondate pe date științifice și dovezi pentru combaterea COVID-19, direct pe telefoanele lor mobile”.

OMS și partenerii săi îndeamnă țările să implice și să își asculte comunitățile în momentul elaborării planurilor naționale de acțiune și să capaciteze aceste comunități pentru a crește nivelul de încredere și de combatere a informațiilor false.

„Implicarea comunităților în modul în care este percepută și combătută boala este crucială pentru câștigarea încrederii și eliminarea focarelor”, a afirmat Jagan Chapagain, secretar general al IFRC. „Dacă răspunsul nostru nu reflectă preocupările și percepțiile comunităților, nu vom fi considerați parteneri relevanți sau de încredere de către populațiile afectate, iar răspunsul la epidemie riscă să dea greș. Mai mult ca niciodată, serviciile locale de intervenție sunt în prima linie în această criză. Trebuie să recunoaștem rolul incredibil pe care îl joacă acestea în ceea ce privește înțelegerea și valorificarea cunoștințelor locale și a feedbackului oferit de comunitate”.

Gazdele evenimentului au îndemnat și mass-media, platformele de socializare, liderii societății civile și persoanele cu influență să intensifice acțiunile menite să asigure diseminarea informațiilor corecte și să prevină răspândirea informațiilor false și a dezinformării. Accesul la informații corecte și liberul schimb de idei în mediul online și offline sunt esențiale pentru asigurarea unor răspunsuri eficace și credibile în materie de sănătate publică.

„Inițiativa ONU Global Pulse a luat naștere în urmă cu zece ani în cadrul sistemului ONU, folosind pentru prima dată informații predictive în timp real în scopul protejării comunităților vulnerabile în perioade de criză”, a declarat Robert Kirkpatrick, director al Global Pulse, inițiativa secretariatului general al ONU privind datele de mare volum și inteligența artificială (IA). „În timpul actualei pandemii, am remarcat o creștere enormă a solicitărilor de analize de date avansate din partea agențiilor ONU și a statelor membre. Vom continua să colaborăm cu OMS și alți parteneri pentru a contribui la identificarea și combaterea informațiilor false și a dezinformării”. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Bulgaria a anunțat miercuri expulzarea a doi diplomați ruși care se ocupau încă din 2016, potrivit autorităților de la Sofia, cu strângerea de ”informații despre proiecte de modernizare a armatei bulgare”.

Potrivit MAE bulgar, citat de Radio Free Europe, aceștia au la dispoziție 72 de ore pentru a părăsi țara.

Cei doi diplomaţii ruşi erau ajutaţi de către doi bulgari care au acces la informaţii despre industria militară bulgară şi care, cu anumite ocazii, erau plătiţi pentru serviciile lor, potrivit Parchetului.

Într-o primă reacție a Rusiei, Ministerul rus de Externe a anunțat că ”regretă această decizie a Sofiei de a declara persona non grata colaboratori ai reprezentanţei comerciale a Rusiei în Bulgaria pe baza unor acuzaţii fără fundament”, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Bulgaria, stat membru NATO din 2004 şi UE din 2007, întreţine în mod tradiţional relaţii politice şi economice strânse cu Moscova, însă cazurile de spionaj implicând cetăţeni ruşi se multiplică în ultimii ani.

În octombrie 2019, un prim diplomat rus acuzat de spionaj a fost expulzat. În ianuarie 2020, un al doilea diplomat a fost trimis înapoi la Moscova, precum şi un alt angajat al Ambasadei Rusiei la Sofia.

Acest tip de scandaluri s-au înmulţit în Europa în ultimele luni pe fondul tensiunilor ruso-occidentale în creştere.

Rusia a anunţat la sfârşitul lunii august expulzarea a trei diplomaţi slovaci ca ”măsură de reciprocitate” după ce trei diplomaţi ruşi au fost trimişi acasă din Slovacia.

Cu câteva zile înainte, unui diplomat norvegian i s-a cerut să părăsească teritoriul rus, ca răspuns la expulzarea unui diplomat rus din Norvegia pe fondul unui scandal de spionaj.

Anterior, un diplomat austriac a fost declarat persona non-grata de către Rusia ca represalii la expulzarea unui diplomat rus la Viena pentru spionaj industrial.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA8 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă9 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.9 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL9 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.10 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj militar

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet pentru finanțele digitale: Obiectivul este o piață unică digitală inovatoare, crucială pentru redresarea economică

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending