Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Summitul NATO începe mâine: 18 președinți și 21 de prim-miniștri vor lua parte la cea mai importantă reuniune euro-atlantică de la sfârșitul Războiului Rece. Ultimul summit pentru Barack Obama și David Cameron, al 6-lea pentru Angela Merkel

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro de la Varșovia – Robert Lupițu

18 președinți, 21 de șefi de guvern, 41 de miniștri de Externe și 39 de miniștri ai Apărării vor lua parte la Summitul NATO de la Varșovia din 8-9 iulie, într-un moment simbolic și istoric: la 25 de ani distanță de la dizolvarea, la 1 iulie 1991, a Pactului de la Varșovia, blocul militar comunist creat de URSS în 1955 împreună cu fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est împotriva NATO și a aderării Germaniei Federale la Alianță.

nato_summit_81294800Summitul de la Varșovia, cea mai importantă reuniune euro-atlantică de la finalul Războiului Rece, va fi a 6-a reuniune aliată pentru cancelarul german Angela Merkel, a 4-a și ultima pentru președintele american Barack Obama, la fel și pentru premierul britanic David Cameron, care urmează să demisioneze după referendumul din Marea Britanie. Summitul va fi o premieră pentru Jens Stoltenberg, care va conduce prima reuniune a liderilor NATO în calitate de secretar general al Alianței. El a mai participat la summituri NATO în calitate de prim-ministru al Norvegiei, inclusiv la reuniunea de la București din 2008.

La primul lui summit va fi și președintele României Klaus Iohannis, care este acompaniat în acestă postură de premierul Canadei, Justin Trudeau, președintele-gazdă, Andrzej Duda.

În total, 58 de delegații oficiale și-au confirmat prezența la sesiunile de lucru ale Summitului, însumând un număr de 2.500 delegați, conform agenției de presă poloneze PAP.

Cele mai mari delegații vor fi cele ale SUA (peste 300 de persoane), NATO (peste 180), delegația Canadei (110 persoane) și a Turciei (aproape 70 de oficiali). Delegația țării gazdă este formată din 42 de persoane. Delegația României este compusă din aproximativ 30 de persoane.

Lucrările summitului se vor desfășura într-un centru creat special în cadrul arenei naționale PGE Narodowy, acolo unde fiecare delegație va avea săli special amenajate. Sala destinată președintelui SUA, Barack Obama, este o replică a Biroului Oval, mai notează agenția poloneză.

Debutul summitului: Declarația Comună UE-NATO

Summitul va debuta informal cu alocuțiuni susținute de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, și președintele Poloniei, Andrzej Duda, în cadrul Warsaw Security Forum, conform programului NATO remis CaleaEuropeana.ro. Ulterior, secretarul general NATO va oferi scurte declarații la sosirea la Summit.

La sosirea oficială, șefii de stat și/ sau de guvern vor fi întâmpinați de către Jens Stoltenberg și Andrzej Duda, momentul fiind urmat de ceremonia de semnare a Declarației Comune UE-NATO și de o conferință de presă a secretarului general NATO alături de președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

După ceremonia de deschidere condusă de președintele-gazdă și secretarul general NATO, liderii euro-atlantici se vor reuni în prima sesiune oficială a Consiliului Nord Atlantic la ora 15.30. În paralel, miniștrii de Externe ai țărilor membre se vor întâlni cu delegației Georgiei.

La finalul primei zile a sesiunilor de lucru secretarul general al NATO va susține declarații de presă, începând cu ora 18.40, iar liderii țărilor membre vor participa la o demonstrație de zbor.

Președintele Poloniei va găzdui la Palatul Prezidențial din Varșovia o cină de lucru pentru șefii de stat și/ sau de guvern. În paralel, miniștrii de Externe ai țărilor NATO vor participa la o cină de lucru alături de Înaltul Reprezentant UE, Federica Mogherini, iar miniștrii Apărării din statele membre ale Alianței se vor reuni într-un cadru similar.

Ziua a doua: sesiune NATO pe Afganistan și întâlnire cu liderii instituțiilor UE

În cea de-a doua zi a summitului, liderii țărilor membre vor participa începând cu ora 9.00 la o sesiune de lucru pe Afganistan și misiunea Resolute Support, reuniune urmată de o conferință de presă a secretarului general NATO.

La ora 12.00, cei 28 de lideri se vor întruni în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, în paralel desfășurându-se o întrevedere a miniștrilor Apărării pe aspecte ce țin de interoperabilitatea aliată, ambele urmate de declarații de presă ale lui Jens Stoltenberg.

Ziua a doua va reprezenta și întrunirea Comisiei NATO-Ucraina, cu începere de la ora 15.00 și se va încheia cu declarații comune de presă ale secretarului general NATO și președintelui Ucrainei.

Citiți și Corespondență de la Varșovia. Klaus Iohannis reprezintă, în premieră, România la Summitul NATO: Dezvoltarea planului de contingență și amplasarea unei brigăzi multinaționale, cele mai importante decizii pentru România

Citiți și Adevăratele mize ale României la summitul NATO de la Varșovia: Cine, când și cum ne apără în caz de agresiune

Citiți și Summitul NATO: România va găzdui o brigadă multinațională pe teritoriul său după reuniunea de la Varșovia. Ce vor decide liderii euro-atlantic la reuniunea din Polonia

Citiți și Cât alocă europenii și americanii pentru apărarea NATO? România, pe locul trei în topul cheltuielilor pentru echiparea forțelor militare/ SUA contribuie de 2 ori mai mult decât toate celelalte state aliate la un loc

Citiți și Flancul estic, vedeta summitului NATO de la Varșovia? Cu cât contribuie România, Polonia și celelalte țări din regiune la asigurarea securității euro-atlantice

Citiți și Uniunea Europeană și-a prezentat ambițiile de securitate înainte de summitul NATO: Cum arată Europa fără SUA, dar și fără Marea Britanie, la capitolul militar

Citiți și Jens Stoltenberg: NATO și Rusia se vor reuni pe 13 iulie, imediat după summitul de la Varșovia

Până în prezent s-au desfășurat 27 de summituri ale Alianței, primul având loc în decembrie 1957, iar ultimul în Țara Galilor în septembrie 2014. Summitul va fi pentru prima dată găzduit de Polonia și tot pentru prima dată prezidat de secretarul general, Jens Stoltenberg. 58 de delegații oficiale vor participa la summit. Acestea includ toate cele 28 de state aliate, Muntenegru – a cărui aderare la NATO este în curs de ratificare, 26 de țări partenere și reprezentanți din partea ONU, UE, Banca Mondială și Adunarea Parlamentară a NATO. Aproximativ 2500 de delegați și 2000 de reprezentanți ai mass-media vor lua parte.

Cele mai importante decizii ale Summitului NATO de la Varșovia, reacții ale liderilor euro-atlantici și participarea României la summitul aliat vor fi transmise de corespondentul CaleaEuropeana.ro de la Varșovia (detalii aici). Urmăriți transmisiile LIVE de pe pagina de Facebook – CaleaEuropeana.ro de la summitul NATO.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA23 mins ago

Comisia Europeană oferă acces deschis la soluțiile sale de software în beneficiul întreprinderilor, al inovatorilor și al domeniilor de interes public

ROMÂNIA33 mins ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu ambasadorii statelor membre la București: Reiterez sprijinul puternic al României pentru parcursul european al Republicii Moldova

INTERNAȚIONAL53 mins ago

Lideri din întreaga lume l-au felicitat pe Olaf Scholz după alegerea sa în funcția de cancelar al Germaniei

U.E.1 hour ago

Președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier îl îndeamnă pe noul cancelar Olaf Scholz ”să își ia în serios marea responsabilitate care atârnă pe umerii” săi în combaterea pandemiei

U.E.1 hour ago

Emmanuel Macron îl primește vineri la Paris pe Olaf Scholz, în prima vizită externă a noului cancelar german: Să scriem împreună cooperarea franco-germană pentru Europa

Alin Mituța2 hours ago

Europarlamentarul Alin Mituța: Românii trebuie să aibă acces la servicii de sănătate la același nivel cu ceilalți europeni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Prin Fondul Social pentru Climă trebuie să finanțăm infrastructura de transport pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Joe Biden, discuție cu aliații săi europeni după videoconferința cu Vladimir Putin: Reiterăm sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană propune un cod de cooperare polițienească pentru a consolida colaborarea între autoritățile de aplicare a legii din statele membre

Dacian Cioloș2 hours ago

Dacian Cioloș, reverență pentru Angela Merkel: Retragerea sa lasă un gol de autoritate în politica mondială

SUA5 hours ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Team2Share

Trending