Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul NATO: România va găzdui o brigadă multinațională pe teritoriul său după reuniunea de la Varșovia. Ce vor decide liderii euro-atlantici la summitul din Polonia

Published

on

Cele 28 de state membre ale NATO urmează să aprobe la summitul de la Varșovia de vineri și sâmbătă prezențe militare fără precedent în flancul estic al Alianței, zona euro-atlantică cea mai influențată de agresivitatea regională a Rusiei, iar România va beneficia de pe urma acestor decizii importante: o brigadă multinațională va fi constituită pe teritoriul său.

Pre-summit press conferenceNATO își va asuma decizii importante pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței pentru a proiecta stabilitate dincolo de granițele aliate, a prefațat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, reuniunea de la finalul săptămânii. De la ultimul summit, cel din Țara Galilor în 2014, NATO a implementat cea mai mare repozițizionare a apărării sale colective de la sfârșitul Războiului Rece.

”Am furnizat o Alianță mai rapidă, mai puternică și mai pregătită. Acum trebuie să adoptăm următorii pași. La summitul de la Varșovia vom decide intensificarea prezenței noastre militare în flancul estic al Alianței”, a declarat Jens Stoltenberg

Concret, România va fi gazda unei componente terestre aliate formată dintr-o brigadă multinațională. Acest efort de apărare colectivă va urma să consolideze poziția de descurajare și apărare a Alianței printr-o prezență adaptată la zona de sud-est a flancului estic. Este de așteptat ca în componența acestei brigăzi să se afle în jur de 1000 de militari străini, pe principiu rotațional.

Cum va funcționa brigada NATO găzduită de România

Această brigadă, subordonată Comandamentului Multinațional de Divizie al NATO pentru Sud-Est de la București (MND-SE), va oferi un cadru prin care statele aliate vor putea afilia sau trimite forțe în România pentru a se antrena în scopul creșterii interoperabilității. Astfel, brigada va facilita activitățile de instruire ale NATO în zona de sud-est a Alianței prin intermediul unui program susținut de exerciții și instruire.

mnd-se shapeRomânia dorește ca această brigadă să fie o contribuție concretă atât la întărirea posturii de descurajare și apărare a Alianței, cât și la securitatea și stabilitatea regională.

Pe de altă parte, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București urmează să ia în subordine cele două comandamente tip NFIU (NATO Force Integration Unit) de la București și de la Sofia, el fiind subordonat Comandamentului NATO de la Napoli (Italia).

Patru batalioane în Polonia și Țările Baltice

Parafarea consolidării flancului estic se va realiza și prin  amplasarea a patru batalioane multinaționale robuste, pe principiu rotațional, în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia.

Trimiterea acestor batalioane, formate de un nmăr aproximativ de 4.000 de militari, în Polonia și Țările Baltice presupune și că NATO și-a îndeplinit măsurile asumate conform Planului de Acțiune Rapidă convenit în Țara Galilor.

NATO se pregătește de o decizie istorică la Varșovia: Atacurile cibernetice ar putea declanșa articolul V pentru apărare colectivă

La summitul de la Varșovia urmează a fi luate hotărâri care să îmbunătățească capacitatea de apărare cibernetică a Alianței, pregătire a civililor și definirea unei abilități de apărare împotriva atacurilor cu rachete balistice.

Un subiect deopotrivă delicat și sensibil – spațiul cibernetic – ar urma să fie recunoscut drept un domeniu operațional la summitul NATO de la Varșovia.

cyber-defences-securityTransformarea spațiului cibernetic într-un domeniu operațional presupune includerea alături de celelalte spații în care NATO activează: terestru, maritim și aerian.

”Considerând spațiul cibernetic drept un domeniu operațional ne va da posibilitatea de a ne proteja mai bine misiunile și operațiunile”, a declarat Jens Stoltenberg la finalul reuniunii miniștrilor Apărării de la mijlocul lunii iunie, admițând, astfel, că apărarea cibernetică ar putea fi luată în calcul pentru aplicabilitatea articolului V al NATO – cel care prevede principiul apărării colective: un atac împotriva unui membru este un atac împotriva tuturor membrilor.

Raport NATO: Cât alocă europenii și americanii pentru apărarea NATO?

Premergător summitului de la Varșovia, NATO a oferit publicității un raport al cheltuielilor statelor membre în domeniul Apărării, fapt care arată că trendul declinist a fost stopat.

Estimările NATO arată că alocările bugetare în domeniul Apărării ale aliaților europeni și Canadai sunt așteptate să crească cu 3% sau cu 8 miliarde de dolari în acest an, a spus secretarul general NATO, ale cărei precizări survin în contextul în care raportul arată că SUA, cel mai mare contributor la bugetul Alianței, alocă de 2 ori mai mulți bani pentru domeniul Apărării decât toți ceilalți 27 de aliați (26 europeni + Canada).

Lupta împotriva grupării Stat Islamic

Şefii de stat şi de guverne ai statelor membre NATO vor mai aproba la Summitul de la Varşovia ca aeronave aliate AWACS să ajute coaliţia antijihadistă condusă de Statele Unite în lupta împotriva Statului Islamic

Secretarul general Jens Stoltenberg a adăugat că se aşteaptă ca Alianţă să convină, în cadrul reuniunii din Polonia, asupra unui nou rol al NATO în estul Mării Mediterane, unde Uniunea Europeană a trimis nave pentru a opri traficul cu migranţi.

Afganistan va rămâne cea mai mare operațiune a NATO. Președintele Ashraf Ghani și șeful executivului, Abdullah Abdullah vor participa la summit. ”Suntem hotărâți să asistăm forțele afgane în activitatea lor de asigurare a securității țării lor și să ne asigurăm că Afganistan nu va redeveni un paradis pentru terorismul internațional. Vom continua misiunea Resolute Support dincolo de 2016. Și vom continua cu contribuția noastră de finanțare a forțelor afgane până în 2020”, a completat Stoltenberg.

 

russia-natoRelația cu Federația Rusă: o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia după summitul de la Varșovia

NATO și Federația Rusă ar urma să organizeze, la puțin timp după summitul Alianței care va avea loc vineri și sâmbătă la Varșovia, o nouă reuniune menită să îmbunătățească dialogul lor și să evite incidentele militare, a anunțat luni secretarul general, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă de dinaintea summitului aliat din capitala Poloniei.

”Rămânem deschiși dialogului cu Rusia. Consiliul NATO-Rusia poate juca un rol important în calitate de forum de dialog și schimb de informații pentru a reduce tensiunile și a spori previzibilitatea”, a declarat Stoltenberg. Ulterior, acesta a confirmat că prima reuniune NATO-Rusia va avea loc pe 13 iulie.

”Discuția noastră se va concentra pe criza din și în jurul Ucrainei și necesitatea de implementare completă a Acordurilor de la Minsk. Vom aborda și chestiunea activităților militare, cu o atenție particulară pentru transparență și reducerea riscurilor, precum și situația de securitate din Afganistan”, a spus liderul Alianței.

Jens Stoltenberg a vorbit de asemenea şi despre sprijinul politic şi practic pe care Alianţa va continua să-l acorde Ucraina, Georgiei și Republicii Moldova, ţări despre care a spus că sunt supuse „unor presiuni mari din afară”.

Summitul NATO de la Varșovia debutează vineri și va reprezenta reuniunea ce va parafa consolidarea poziției NATO, proces demarat în 2014 în fața unei Rusii considerate “mai agresive” după anexarea Crimeei și destabilizarea Ucrainei. Această consolidare este una fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

Published

on

© US House of Representatives/ Flickr

Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale, relatează BBC.

Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.

Mult-așteptatul proiect de lege privind ajutorul, care a fost amânat din cauza opoziției venite în principal din partea facțiunii de dreapta a Partidului Republican, cuprinde mai multe pachete de ajutor, inclusiv prevederi pentru apărarea Israelului și sprijin pentru regiunea Indo-Pacific.

Opoziția din partea unor facțiuni republicane a împiedicat timp de luni de zile progresul în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, încercându-se corelarea acestuia cu finanțarea pentru aplicarea legii privind controlul frontierei dintre SUA și Mexic.

În condițiile în care republicanii dețin o majoritate redusă în Cameră, Johnson ar putea fi nevoit să apeleze la sprijinul democraților pentru a asigura adoptarea proiectelor de lege. Președintele Biden a susținut fără echivoc pachetul de ajutor, subliniind natura critică a sprijinului acordat Ucrainei și Israelului pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia și, respectiv, Iranul.

Proiectul de lege privind ajutorul pentru Ucraina, în valoare totală de aproape 61 miliarde de dolari, include prevederi privind asistența letală pentru forțele ucrainene și impune acorduri de împărțire a costurilor cu aliații SUA. Acest anunț vine în urma intensificării atacurilor asupra Ucrainei, o lovitură recentă cu rachete rusești făcând numeroase victime la Cernăuți.

În același timp, proiectul de lege care alocă 26 miliarde de dolari pentru Israel vizează refacerea sistemelor defensive precum Iron Dome și Praștia lui David. Un alt proiect de lege care se concentrează pe zona Indo-Pacific urmărește să contracareze provocările militare ale Chinei și să consolideze apărarea Taiwanului.

În plus, pachetul legislativ include măsuri precum “Refacerea prosperității economice și a oportunităților pentru ucraineni” (Repo Act), care vizează furnizarea de bunuri rusești confiscate către Ucraina, și inițiative pentru a aborda preocupările de securitate legate de TikTok.

Cu toate acestea, demersul lui Johnson în favoarea ajutorului extern s-a confruntat cu o opoziție fermă în cadrul partidului său, în special din partea facțiunilor conservatoare precum Freedom Caucus. Membrii au criticat alocarea de fonduri, susținând că accentul ar trebui să fie pus pe probleme interne, cum ar fi securitatea frontierelor.

În ciuda presiunilor tot mai mari, Johnson rămâne hotărât în susținerea ajutorului extern, subliniind rolul Americii în apărarea aliaților și intereselor sale în întreaga lume. În timp ce tensiunile continuă să mocnească pe mai multe fronturi, rezultatul votului de sâmbătă va avea implicații semnificative pentru politica externă a SUA și pentru eforturile de securitate globală.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii

Published

on

©European Union, 2016/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus Consiliului să demareze negocieri cu Regatul Unit în vederea stabilirii unui acord de facilitare a mobilității tinerilor.

Conform unui comunicat al executivului european, un astfel de acord ar permite tinerilor cetățeni ai UE și ai Regatului Unit să studieze, să lucreze și să locuiască mai ușor în Regatul Unit și, respectiv, în UE. 

Instituția amintește că retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană a dus la o scădere a mobilității între cele două părți, fapt ce a avut consecințe negative asupra oportunităților pe care tinerii le-ar fi putut avea pentru a experimenta viața pe celălalt mal al Canalului și pentru a beneficia de schimburile culturale, educționale, de cercetare și pregătire.

”Retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană a afectat în mod deosebit tinerii din UE și din Regatul Unit care ar dori să studieze, să lucreze și să trăiască în străinătate. Astăzi, facem primul pas către un acord ambițios, dar realist, între UE și Regatul Unit, care ar rezolva această problemă. Scopul nostru este de a reconstrui legăturile umane între tinerii europeni de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii”, a subliniat Maros Sefcovic, vicepreședinte executiv pentru afaceri ecologice europene, relații interinstituționale și previziuni.

Propunerea urmărește să abordeze într-un mod inovator principalele bariere în calea mobilității tinerilor din prezent și să creeze un drept pentru tineri de a călători mai ușor și pentru o perioadă mai lungă de timp din UE în Regatul Unit și invers.

Propunerea stabilește condițiile care ar trebui îndeplinite (vârsta, durata maximă a șederii, condițiile de eligibilitate, normele de verificare a respectării acestora) pentru a permite tinerilor să se deplaseze fără a fi legați de un scop (de exemplu, pentru a permite studierea, formarea sau munca) sau fără a fi condiționați de cote. De exemplu, în temeiul acordului preconizat, atât cetățenii UE, cât și cei ai Regatului Unit cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani ar putea rămâne până la 4 ani în țara de destinație.  

Recomandarea Comisiei va fi discutată acum în cadrul Consiliului. În cazul în care Consiliul va fi de acord, Comisia va fi autorizată să lanseze negocieri cu Regatul Unit cu privire la mobilitatea tinerilor.

De la retragerea Regatului Unit din UE, mobilitatea între UE și Regatul Unit este reglementată de normele interne (privind imigrația) ale UE și ale statelor sale membre și ale Regatului Unit. Acest lucru a dus la scăderea numărului de persoane care profită de mobilitate între UE și Regatul Unit. Propunerea Comisiei privind un acord UE-Regatul Unit privind mobilitatea tinerilor ar putea fi sprijinită în mod util de o discuție paralelă privind posibila asociere a Regatului Unit la Erasmus+.

Continue Reading

NATO

Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu

Published

on

© NATO Allied Air Command

Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole au trimis cinci aeronave Eurofighter, 57 de membri ai Escadrilei 14 și doi membri ai Centrului Logistic de Armament și Experimentare (CLAEX) la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (România), unde operează până la data 19 aprilie, ca o demonstrație a angajamentului Spaniei față de securitatea colectivă a țărilor NATO, informează Ambasada Spaniei la București într-un comunicat.

Noua desfășurare face parte din operațiunile Alianței Atlantice care vizează consolidarea disuasiunii și apărării pe flancul său estic, ca răspuns la tensiunile și provocările de securitate din ce în ce mai mari din regiune.

Prin urmare, NATO și-a sporit prezența în Europa de Est, subliniind importanța unei supravegheri aeriene continue pentru a proteja spațiul aerian aliat, unul dintre cele mai aglomerate din lume.

 

Sarcina “Detașamentului Paznic” este de a desfășura misiuni care variază de la supravegherea aeriană la exerciții de antrenament cu țările aliate, demonstrând interoperabilitatea și coeziunea între forțele aeriene ale Alianței.

Misiunea subliniază capacitatea de reacție rapidă a membrilor NATO la amenințările la adresa integrității lor teritoriale și a păcii regionale, demonstrată cu această ocazie de către Escadrila a 14-a și de forțele aeriene și spațiale prin pregătire și instruire continuă.

Această operațiune face parte din conceptul de scut aerian al NATO (Air Shielding), conceput pentru a se adapta în mod dinamic la nevoile de securitate și pentru a oferi o acoperire aeriană sporită în zonele critice. “Detașamentul Paznic” reafirmă angajamentul Spaniei față de principiile apărării colective.

Această nouă desfășurare este susținută de ‘Detașamentul Tigru’, care continuă să opereze din octombrie 2022 în România cu misiunea de supraveghere a spațiului aerian.

În plus, ca parte a misiunii NATO de poliție aeriană în zona baltică, ‘Detașamentul Vilkas’ este desfășurat în prezent în Lituania, fiind format din 150 de militari și opt F-18 din cadrul a 12-a și a 15-a escadrile aeriene și spațiale, care vor fi operaționale până la 31 iulie.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA DIGITALĂ9 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

SUA14 hours ago

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

U.E.15 hours ago

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

ROMÂNIA15 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

ROMÂNIA16 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

MAREA BRITANIE17 hours ago

Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii

NATO18 hours ago

Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu

G718 hours ago

Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului

ROMÂNIA16 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending