Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul NATO: România va găzdui o brigadă multinațională pe teritoriul său după reuniunea de la Varșovia. Ce vor decide liderii euro-atlantici la summitul din Polonia

Published

on

Cele 28 de state membre ale NATO urmează să aprobe la summitul de la Varșovia de vineri și sâmbătă prezențe militare fără precedent în flancul estic al Alianței, zona euro-atlantică cea mai influențată de agresivitatea regională a Rusiei, iar România va beneficia de pe urma acestor decizii importante: o brigadă multinațională va fi constituită pe teritoriul său.

Pre-summit press conferenceNATO își va asuma decizii importante pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței pentru a proiecta stabilitate dincolo de granițele aliate, a prefațat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, reuniunea de la finalul săptămânii. De la ultimul summit, cel din Țara Galilor în 2014, NATO a implementat cea mai mare repozițizionare a apărării sale colective de la sfârșitul Războiului Rece.

”Am furnizat o Alianță mai rapidă, mai puternică și mai pregătită. Acum trebuie să adoptăm următorii pași. La summitul de la Varșovia vom decide intensificarea prezenței noastre militare în flancul estic al Alianței”, a declarat Jens Stoltenberg

Concret, România va fi gazda unei componente terestre aliate formată dintr-o brigadă multinațională. Acest efort de apărare colectivă va urma să consolideze poziția de descurajare și apărare a Alianței printr-o prezență adaptată la zona de sud-est a flancului estic. Este de așteptat ca în componența acestei brigăzi să se afle în jur de 1000 de militari străini, pe principiu rotațional.

Cum va funcționa brigada NATO găzduită de România

Această brigadă, subordonată Comandamentului Multinațional de Divizie al NATO pentru Sud-Est de la București (MND-SE), va oferi un cadru prin care statele aliate vor putea afilia sau trimite forțe în România pentru a se antrena în scopul creșterii interoperabilității. Astfel, brigada va facilita activitățile de instruire ale NATO în zona de sud-est a Alianței prin intermediul unui program susținut de exerciții și instruire.

mnd-se shapeRomânia dorește ca această brigadă să fie o contribuție concretă atât la întărirea posturii de descurajare și apărare a Alianței, cât și la securitatea și stabilitatea regională.

Pe de altă parte, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București urmează să ia în subordine cele două comandamente tip NFIU (NATO Force Integration Unit) de la București și de la Sofia, el fiind subordonat Comandamentului NATO de la Napoli (Italia).

Patru batalioane în Polonia și Țările Baltice

Parafarea consolidării flancului estic se va realiza și prin  amplasarea a patru batalioane multinaționale robuste, pe principiu rotațional, în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia.

Trimiterea acestor batalioane, formate de un nmăr aproximativ de 4.000 de militari, în Polonia și Țările Baltice presupune și că NATO și-a îndeplinit măsurile asumate conform Planului de Acțiune Rapidă convenit în Țara Galilor.

NATO se pregătește de o decizie istorică la Varșovia: Atacurile cibernetice ar putea declanșa articolul V pentru apărare colectivă

La summitul de la Varșovia urmează a fi luate hotărâri care să îmbunătățească capacitatea de apărare cibernetică a Alianței, pregătire a civililor și definirea unei abilități de apărare împotriva atacurilor cu rachete balistice.

Un subiect deopotrivă delicat și sensibil – spațiul cibernetic – ar urma să fie recunoscut drept un domeniu operațional la summitul NATO de la Varșovia.

cyber-defences-securityTransformarea spațiului cibernetic într-un domeniu operațional presupune includerea alături de celelalte spații în care NATO activează: terestru, maritim și aerian.

”Considerând spațiul cibernetic drept un domeniu operațional ne va da posibilitatea de a ne proteja mai bine misiunile și operațiunile”, a declarat Jens Stoltenberg la finalul reuniunii miniștrilor Apărării de la mijlocul lunii iunie, admițând, astfel, că apărarea cibernetică ar putea fi luată în calcul pentru aplicabilitatea articolului V al NATO – cel care prevede principiul apărării colective: un atac împotriva unui membru este un atac împotriva tuturor membrilor.

Raport NATO: Cât alocă europenii și americanii pentru apărarea NATO?

Premergător summitului de la Varșovia, NATO a oferit publicității un raport al cheltuielilor statelor membre în domeniul Apărării, fapt care arată că trendul declinist a fost stopat.

Estimările NATO arată că alocările bugetare în domeniul Apărării ale aliaților europeni și Canadai sunt așteptate să crească cu 3% sau cu 8 miliarde de dolari în acest an, a spus secretarul general NATO, ale cărei precizări survin în contextul în care raportul arată că SUA, cel mai mare contributor la bugetul Alianței, alocă de 2 ori mai mulți bani pentru domeniul Apărării decât toți ceilalți 27 de aliați (26 europeni + Canada).

Lupta împotriva grupării Stat Islamic

Şefii de stat şi de guverne ai statelor membre NATO vor mai aproba la Summitul de la Varşovia ca aeronave aliate AWACS să ajute coaliţia antijihadistă condusă de Statele Unite în lupta împotriva Statului Islamic

Secretarul general Jens Stoltenberg a adăugat că se aşteaptă ca Alianţă să convină, în cadrul reuniunii din Polonia, asupra unui nou rol al NATO în estul Mării Mediterane, unde Uniunea Europeană a trimis nave pentru a opri traficul cu migranţi.

Afganistan va rămâne cea mai mare operațiune a NATO. Președintele Ashraf Ghani și șeful executivului, Abdullah Abdullah vor participa la summit. ”Suntem hotărâți să asistăm forțele afgane în activitatea lor de asigurare a securității țării lor și să ne asigurăm că Afganistan nu va redeveni un paradis pentru terorismul internațional. Vom continua misiunea Resolute Support dincolo de 2016. Și vom continua cu contribuția noastră de finanțare a forțelor afgane până în 2020”, a completat Stoltenberg.

 

russia-natoRelația cu Federația Rusă: o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia după summitul de la Varșovia

NATO și Federația Rusă ar urma să organizeze, la puțin timp după summitul Alianței care va avea loc vineri și sâmbătă la Varșovia, o nouă reuniune menită să îmbunătățească dialogul lor și să evite incidentele militare, a anunțat luni secretarul general, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă de dinaintea summitului aliat din capitala Poloniei.

”Rămânem deschiși dialogului cu Rusia. Consiliul NATO-Rusia poate juca un rol important în calitate de forum de dialog și schimb de informații pentru a reduce tensiunile și a spori previzibilitatea”, a declarat Stoltenberg. Ulterior, acesta a confirmat că prima reuniune NATO-Rusia va avea loc pe 13 iulie.

”Discuția noastră se va concentra pe criza din și în jurul Ucrainei și necesitatea de implementare completă a Acordurilor de la Minsk. Vom aborda și chestiunea activităților militare, cu o atenție particulară pentru transparență și reducerea riscurilor, precum și situația de securitate din Afganistan”, a spus liderul Alianței.

Jens Stoltenberg a vorbit de asemenea şi despre sprijinul politic şi practic pe care Alianţa va continua să-l acorde Ucraina, Georgiei și Republicii Moldova, ţări despre care a spus că sunt supuse „unor presiuni mari din afară”.

Summitul NATO de la Varșovia debutează vineri și va reprezenta reuniunea ce va parafa consolidarea poziției NATO, proces demarat în 2014 în fața unei Rusii considerate “mai agresive” după anexarea Crimeei și destabilizarea Ucrainei. Această consolidare este una fără precedent de la sfârșitul Războiului Rece.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Sondaj: 77% dintre suedezi consideră că securitatea țării lor ”este întărită” prin aderarea la NATO

Published

on

© NATO

Majoritatea suedezelor consideră că securitatea țării lor va fi întărită prin aderarea la NATO, fiind de acord, în egală măsură, că Suedia a făcut ”prea multe sacrificii” pentru a deveni membră a Alianței, arată un sondaj publicat vineri, conform AFP, citat de Agerpres.

Conform unui sondaj realizat de institutul Indikator pentru postul de radio suedez SR, 55% dintre suedezi cred că ţara lor ”a făcut prea multe sacrificii pentru a adera la NATO”, în timp ce 77% dintre respondenţi consideră că ”securitatea Suediei este întărită” prin această aderare.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 4-26 februarie, pe un eşantion de 2.413 de persoane.

Suedia și Finlanda au renunțat în luna iulie 2022 la politica de neutralitate, în contextul declanșării războiului din Ucraina de către Rusia, și au semnat  protocoalele de aderare la NATO .

Cele două țări ar fi trebuit să adere împreună la Alianță, dar opoziția manifestată de Turcia a împiedicat acest lucru, astfel că în luna aprilie 2023 doar Finlanda a devenit membră a NATO.

Pentru a răspunde cererilor Turciei și a ridica blocada, Stockholmul şi-a reformat Constituţia şi a adoptat o nouă lege împotriva terorismului.

Astfel că, șa finalul lunii ianuarie, Parlamentul Turciei a ratificat aderarea Suediei la NATO, urmat de cel al Ungariei, care a adoptat o decizie identică la 26 februarie

Odată parcurși acești pași, următoarele etape sunt doar procedurale pentru desăvârșirea unei Alianțe Nord-Atlantice cu 32 de membri.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

32 de ani de la războiul de pe Nistru. Maia Sandu și UE ”condamnă agresiunile armate” și transmit un mesaj ”forțelor care încearcă să sădească neîncredere și discordie” în R. Moldova: Nu vor reuși

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat sâmbătă la comemorarea eroilor căzuți în timpul luptelor de apărare a suveranității și independenței țării din 1992.

”De Ziua Memoriei și Recunoștinței, avem obligația să ne cinstim veteranii și să-i comemorăm pe cei căzuți în timpul luptelor de apărare a suveranității și independenței Republicii Moldova. Păstrând memoria luptelor de la Nistru din anul 1992, ne asumăm solemn să păstrăm în continuare pacea și libertatea. Și chiar dacă mai există forțe care încearcă să sădească neîncredere și discordie între noi, o spun clar și răspicat: nu vor reuși – nici acum, nici pe viitor”, a menționat aceasta într-un mesaj pe Facebook.

Ea a mulțumit tuturor celor care se asigură că azi, în țara noastră, este ordine și liniște.

”Suntem recunoscători fiecărui polițist, carabinier, salvator, pompier, fiecărui militar – general, colonel, maior, căpitan, locotenent, plutonier, sergent, caporal sau soldat, pentru dragostea de neam, pentru sacrificii și pentru că veghează la siguranța noastră, a tuturor. De când războiul bântuie țara vecină Ucraina, chiar la granița noastră, efortul vostru este cu atât mai prețios”, a evidențiat președinta Republicii Moldova.

Din punctul său de vedere, ”grija față de veteranii noștri rămâne o datorie sfântă, iar instituțiile responsabile vor fi aproape de toți cei care au avut de suferit de pe urma tragediei care ne-a lovit la început de primăvară, acum 32 de ani”.

Un mesaj în acest sens a transmis și Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

”Gândurile noastre sunt astăzi alături de cei care au luptat în 1992 în conflictul armat de pe Nistru. Se împlinesc 32 de ani de la acele evenimente și venim cu un omagiu plin de recunoștință pentru curajul și sacrificiul lor și păstrăm vie memoria celor căzuți în luptă. UE condamnă agresiunile armate și susține rezolvarea conflictelor pe cale amiabilă. Pacea și democrația sunt esențiale pentru dezvoltarea unui stat prosper”, a menționat instituția printr-un mesaj publicat pe aceeași rețea de socializare.

Mesajul este cu atât mai important în contextul recentelor tentative de destabilizare a Republicii Moldova.

Congresul aşa-zişilor deputaţi ”de toate nivelurile” din regiunea transnistreană au adoptat miercuri o rezoluție prin care cer, printre altele ”protecţia” Moscovei în faţa ”presiunii sporite” din partea Republicii Moldova.

Reacția Chișinăului nu a întârziat să apară, Guvernul de peste Prut respingând ”declaraţiile propagandistice” ale Tiraspolului, în vreme ce Statele Unite au reafirmat susținerea “fermă” pentru “suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”.

Continue Reading

RUSIA

Ambasadorul UE în Rusia i-a adus un omagiu lui Aleksei Navalnîi: Rușii care au venit să-și ia rămas-bun scandau ”Rusia va fi liberă”. Fie ca acest lucru să devină realitate

Published

on

© European Union in Russia/ Facebook

Șeful Delegației UE în Rusia, Roland Galharague, și colegii săi din mai multe țări occidentale s-au alăturat miilor de ruși prezenți la procesiunea de înmormântare a disidentului rus Aleksei Navalnîi pentru a-i aduce un omagiu.

”Un val nesfârșit de oameni vine să-și ia rămas-bun de la politician. Gândurile noastre sunt alături de familia sa și de poporul rus. În această după-amiază, ei scandau <<Rusia va fi liberă>>. Fie ca acest lucru să devină realitate”, și-a exprimat speranța șeful Delegației UE într-un mesaj publicat pe Facebook de Delegația Uniunii Europene în Rusia.

”O mulțime impresionantă s-a adunat astăzi la Moscova pentru a-și lua la revedere de la Aleksei Navalnîi. Cozile lungi în fața bisericii și a cimitirului au reflectat pierderea resimțită, îngrijorarea pentru viitor. M-am simțit onorat să aduc un omagiu acestui rus curajos și familiei sale în numele Olandei”, a scris pe platforma X ambasadorul olandez în Rusia.

Mesaje similare au curs și din partea ambasadorilor SUA, Franței, Poloniei sau Canadei la Moscova, prezenți, de asemenea, la ceremonia de înmormântare.

Opozantul rus Aleksei Navalnîi a încetat din viață în închisoarea arctică unde executa o pedeapsă de 19 ani de închisoare. Moartea acestei voci vocale împotriva abuzurilor regimului Putin a venit cu câteva zile înainte de marcarea a doi ani de când Rusia a declanșat un război ilegal și neprovocat contra Ucrainei, dar și cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din Rusia.

Moartea sa nu a rămas fără răspuns în rândul țărilor occidentale. Marea Britanie a sancționat șase persoane din conducerea coloniei penitenciare din Arctica unde a murit Aleksei Navalnîi. Statele Unite au impus, la rândul lor, măsuri punitive.

Cu o zi înainte de funeraliile lui Navalnîi, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a cerut ca Vladimir Putin să fie tras la răspundere pentru uciderea disidentului rus și mai mult sprijin pentru opoziția democratică a Rusiei.

În acest sens, opt țări europene, printre care și România, au propuss un nou regim de sancțiuni contra celor din ”aparatul represiv al Rusiei” care înăbușă opoziția democratică.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

NATO11 hours ago

Sondaj: 77% dintre suedezi consideră că securitatea țării lor ”este întărită” prin aderarea la NATO

S&D13 hours ago

Vicepreședinele PES Victor Negrescu: Susținem integrarea completă a României în Schengen și dezvoltarea măsurilor pentru creșterea nivelului de trai în toate statele UE

U.E.14 hours ago

Focurile armatei israeliene au ucis civili palestinieni în timpul operațiunilor de distribuire a ajutoarelor în Gaza, acuză Josep Borrell, care cere o anchetă internațională

COMUNICATE DE PRESĂ14 hours ago

A murit scriitorul Dinu Săraru, membru fondator al Academiei Oamenilor de Știință din România, care lasă în urmă o moștenire de neegalat în literatură, teatru și gazetărie

ROMÂNIA15 hours ago

Cătălin Predoiu, după întâlnirea cu ministrul italian de Interne: Am convenit să dezvoltăm cooperarea polițienească pentru combaterea crimei organizate, a traficului de droguri și a traficului de ființe umane

ROMÂNIA16 hours ago

Sebastian Burduja vine cu ”noutăți importante” în domeniul energiei: România își consolidează poziția geostrategică pentru întreaga regiune

ROMÂNIA17 hours ago

La Forumul Diplomatic de la Antalya, Luminița Odobescu a subliniat importanța consolidării posturii NATO de apărare și descurajare în regiunea Mării Negre, în paralel cu dezvoltarea economică

S&D1 day ago

Nicolas Schmit, ales candidat comun al PES pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Partidul Socialiștilor Europeni a adoptat programul electoral pentru alegerile europarlamentare din iunie

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

32 de ani de la războiul de pe Nistru. Maia Sandu și UE ”condamnă agresiunile armate” și transmit un mesaj ”forțelor care încearcă să sădească neîncredere și discordie” în R. Moldova: Nu vor reuși

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu a stabilit cu Pedro Sanchez ”ultimele detalii privind acordarea dublei cetățenii pentru românii care trăiesc în Spania”: În curând, această dorință a românilor din Spania o să devină realitate

ROMÂNIA3 days ago

Bogdan Ivan, la Gala Cercetării Românești 2024: Inovarea trebuie să iasă din laboratoare și să fie pusă în valoare

RUSIA5 days ago

Din PE, Iulia Navalnaia transmite Occidentului: Dacă vreți să-l învingeți pe Putin, trebuie să deveniți inovatori. Încetați să mai fiți plictisitori

ROMÂNIA5 days ago

Au fost semnate contractele de execuție pentru construcția spitalelor regionale de urgență din Iași și Cluj. Marcel Ciolacu: Îndeplinim o promisiune făcută românilor de clasa politică de mai bine de 15 ani

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă susține o coaliție transpartinică pentru promovarea egalității de gen: Există o legătură directă între o democrație solidă și respectarea drepturilor femeilor

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO1 week ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.1 week ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA2 weeks ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

Trending