Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul Parteneriatului Estic la final: Comunicarea strategică și combaterea dezinformării, printre cele 20 de rezultate ambițioase pentru anul 2020 cuprinse în declarația finală

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro – Teodora Ion

Liderii țărilor Uniunii Europene și cei ai statelor membre ale Parteneriatului Estic au adoptat, vineri, la Bruxelles un plan ambițios de acțiune – ”20 de rezultate pentru 2020”, care să producă beneficii pentru cetățeni, dezvoltare economică și care să determine o consolidare a instituțiilor și a bunei guvernanțe, se arată în textul declarației semnate de Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni pe de o parte și de liderii partenerilor: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Summitul a reprezentat un moment de bilanț al rezultatelor concrete ale cooperării Uniunii Europene cu partenerii estici de la summitul precedent, de la Riga, dar și prilejul ca statele membre și cei șase parteneri să își asume ambițiosul plan de acțiune care își propune să aducă o nouă dinamică Parteneriatului Estic, al cărui viitor summit va avea loc în anul 2019.

FOTO: Administrația Prezidențială

Comerț, stat de drept și comunicare strategică

Planul de acțiune convenit de liderii prezenți la Bruxelles cuprinde referiri la viitorul relațiilor comerciale cu țările partene din est, mecanismele de salvgardare a statului drept, dar și consolidarea comunicării strategice în vederea combaterii dezinformării.

Dimensiunea comercială a parteneriatului va continua să se dezvolte prin comerțul liber aprofundat și cuprinzător instituit în raport cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina și prin abordări diferențiate care vor fi discutate cu ceilalți trei parteneri – Armenia, Azerbaidjan și Belarus, mai arată textul declarației comune.

Între cele 20 de rezultate propuse pentru anul 2020 se remarcă intenția de consolidare a mecanismelor anti-corupție și privind statul de drept în țările partenere, incluzând aici aplicarea recomandărilor internaționale privind finanțarea partidelor, independența justiției și dezvoltarea pârghiilor legale pentru recuperarea bunurilor și prejudiciilor.

O mare importanță în rândul celor 20 de rezultate pentru următorii ani este acordată consolidării și adaptării comunicării strategice pentru a determina vizibilitatea beneficiilor aduse de Parteneriatul Estic cetățenilor țărilor partenere. De asemenea, în această privință UE și țările PaE au convenit că sprijinul acordat pluralității și independenței media trebuie dezvoltat pentru a îmbunătăți rezistența acestora, mai ales în contextul dezinformărilor și propagandei.

Declarația finală a summitului este disponibilă aici.

Viziunea României, expusă de președintele Klaus Iohannis

La summitul Parteneriatului Estic, România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, care a evidențiat progresele înregistrate de partenerii estici de la Summitul din 2015, a salutat faptul că Republica Moldova, Ucraina și Georgia continuă să își urmeze aspirațiile europene și a încurajat continuarea unei politici solide și angajante a Uniunii Europene în vecinătatea sa estică, care trebuie să devină, prin progrese ireversibile, un spațiu predictibil, stabil și prosper, atașat valorilor și principiilor europene. 

FOTO: Administrația Prezidențială

În viziunea României, liniile prioritare de acțiune, în măsură să translateze la nivelul cetățeanului din statele Uniunii și din statele partenere beneficiile cooperării în cadrul Parteneriatului Estic, se referă la întărirea instituțiilor și la buna guvernare în statele partenere; consolidarea rezilienței acestora, care trebuie completată de un proces riguros de reforme, mai ales în domeniile care vizează combaterea corupției; statul de drept; respectul pentru drepturile  fundamentale, respectiv creșterea implicării partenerilor în Politica de Securitate și Apărare Comună, inclusiv în misiunile și operațiile UE și, nu în ultimul rând, schimbul de bune practici”, informează un comunicat remis CaleaEuropeana.ro

Mesajul principal al președintelui Klaus Iohannis a vizat mobilizarea de rezultate concrete care trebuie atinse, în beneficiul direct al cetățenilor care, în opinia României, trebuie să fie principalii beneficiari ai Parteneriatului Estic, până la orizontul anului 2020. Președintele României a subliniat, în acest sens, importanța implementării complete a Planului de acțiune „20 de rezultate pentru 2020”, discutat în cadrul Summitului, care este cel mai important rezultat al acestuia. 

Totodată, șeful statului a susținut necesitatea ca Uniunea Europeană să continue să sprijine consecvent eforturile de modernizare și reformă ale celor șase state din Parteneriatul Estic, subliniind că nu este suficient ca UE să solicite partenerilor să implementeze reforme, fără ca Uniunea, la rândul său, să acorde tot sprijinul necesar în acest scop. 

De asemenea, președintele a evocat, cu prilejul discuțiilor, liniile prioritare de acțiune, în măsură să genereze recunoașterea, la nivelul cetățeanului, a beneficiilor cooperării în cadrul Parteneriatului Estic și să răspundă liniilor strategice de consolidare a acestuia: de la bună guvernare, reforma justiției și combaterea corupției, până la interconectivități sporite, îmbunătățirea infrastructurii transfrontaliere, securitatea energetică și armonizarea reglementărilor în domeniul serviciilor. 

Următorul summit al Parteneriatului Estic va avea loc în anul 2019.

Despre Parteneriatul Estic

Parteneriatul Estic, o inițiativă polono-suedeză a fost lansat în anul 2009, a fost considerat pentru o bună perioadă un instrument de succes al politicii europene de vecinătate. Eșecul major al summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, atunci când Ucraina condusă de Viktor Ianukovici a decis să nu semneze Acordul de Asociere cu UE și criza de securitate și de instabilitate din regiune ce au decurs de la acel moment, a pus acest instrument de succes într-un con de umbră.

Cu toate acestea, în baza Acordurilor de Asociere și a înțelegerilor cu UE, trei țări ale Parteneriatului Estic – Georgia, R. Moldova și Ucraina – beneficiază de liberalizarea regimului de vize în raport cu UE, dar și de asistență macro-financiară.

Primul summit al Parteneriatului Estic a avut loc la Praga în 2009. Summitul de la Varșovia din 2011 a consolidat în continuare cooperarea sectorială cu partenerii. Summitul de la Vilnius din 2013 a inițiat o abordare diferențiată a partenerilor. La ultimul summit, cel de la Riga din anul 2015, țările UE a reconfirmat importanța strategică a acestui parteneriat.

 

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, primit de președintele Turciei: Charles Michel salută ”limbajul constructiv” al declarației Erdogan-Putin cu privire la Libia

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat într-o vizită la Istanbul, a salutat ”limbajul constructiv” al declarației adoptate de președinții turc și rus privind înceterea focului și susținerea procesului de la Berlin referitor la situația din Libia, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În Turcia, Charles Michel a avut o întrevedere cu Recep Tayyip Erdoğan, subiectele principale ale întrevederii axându-se pe cooperarea UE-Turcia pentru descaladarea situațiilor din Orientul Mijlociu și din Libia, precum și pe relațiile UE-Turcia.

”În ceea ce privește Libia, președintele Michel a salutat limbajul constructiv al declarației comune a președintelui Erdoğan cu președintele Putin cu privire la încetarea focului și susținerea procesului de la Berlin”, arată sursa citată, precizându-se că este nevoie de negocierea unor ”soluții politice”.

Miniștrii de externe ai Rusiei și Turciei au dat publicității miercuri o declarație comună prin care solicită încetarea focului în Libia, după ce președinții Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdoğan au discutat pe marginea acestui subiect în contextul inaugurării, la Istanbul, a conductei TurkStream.

The New York Times notează că nu este încă clar cum pot Rusia și Turcia să influențeze situația din Libia, în contextul în care cele două țări susțin părți diferite din conflict. Mercenarii ruși, despre care președintele Putin spune că nu acționează în numele guvernului rus, îl susțin pe generalul Khalifa Hifter, care încearcă să preia controlul asupra capitalei libiene, Tripoli. Pe de altă parte, Turcia susține forțele care sunt loiale prim-ministrului Fayez al-Sarraj, al cărui guvern este susținut de Națiunile Unite. În context, Turcia a anunțat că va desfășura trupe pentru coordonarea și instruirea forțelor libiene.

În ce privește poziția Uniunii Europene, miniștrii de externe din țările membre au decis vineri ca UE să se implice puternic pentru ca ”actuala criză să nu scape de sub control” și i-au oferit ”un mandat Înaltului Reprezentant Josep Borrell pentru a se angaja în discuții cu toți actori cu obiectivul identificării unei soluții politice” având la bază cadrul procesului de la Berlin și eforturile de mediere din partea ONU. 

Procesul de la Berlin, asumat în baza unei reuniuni din octombrie anul trecut, prevede ca procesul de pace din Libia să se producă prin înceterea focului și prin negocieri precedate retragerea forțelor Armatei Naționale Libiene conduse de generalul Khalifa Hifter. De asemenea, la momentul respectiv, s-a solicitat ca procesul de pace să se realizeze fără intervenția forțelor străine.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, discuție telefonică cu președintele Iranului. Charles Michel i-a cerut lui Hassan Rouhani să evite ”acte ireversibile” și să respecte acordul nuclear

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel a avut o convorbire telefonică cu președintele Iranului, Hassan Rouhani, după ce președintele american Donald Trump a anunțat miercuri într-un mesaj public că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului ca urmare a atacurilor cu rachete aeriene efectuate de Teheran, ce au vizat baze militare din Irak unde se aflau militari americani, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

În acest context, Charles Michel și-a exprimat speranța că ”nu vor mai exista încercări de a crește tensiunile în regiune, ducând astfel la o dezescaladare a situației în Orientul Mijlociu”, potrivit unui comunicat al Consiliului European remis CaleaEuropeană.ro.

La rândul său, președintele iranian Hassan Rouhani, a menționat că ”Uniunea Europeană a avut mereu un rol stabilizator și responsabil în regiune și că Iranul este pregătit să continue o cooperare strânsă cu UE.”

Acordul nuclear internațional (JCPOA) ”reprezintă o importantă realizare după zece ani de intense negocieri și rămâne un instrument important pentru stabilitatea regională”, mai este precizat în comunicat, președintele Consiliului European cerându-i președintelui Iranului să evite ”acte ireversibile”. 

Charles Michel a subliniat că Uniunea Europeană ”își va consolida rolul său la nivel internațional, în strânsă cooperare cu statele membre”, în contextul în care ”UE are propriile interese și viziune”, mai este spus în sursa amintită mai sus.

Discuția telefonică dintre cei doi, prima între un lider european și un oficial iranian după escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu vine după ce președintele american, Donald Trump a anunțat miercuri seara într-o declarație publică după ce Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, că impune sancțiuni economice împotriva Teheranului și a făcut apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru duminică seara, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

Miniștrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene se vor reuni vineri la Bruxelles, la solicitarea ministrului german de Externe, Heiko Maas, pentru a discuta despre criza din Orientul Mijlociu.

Criza iraniană va fi abordată și în cadrul întrevederii pe care cancelarul german Angela Merkel o va avea sâmbătă la Moscova cu președintel rus Vladimir Putin.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul Ludovic Orban, la întâlnirea cu președintele Consiliului European: România sprijină deplin promovarea Agendei Strategice a UE

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

Premierul Ludovic Orban l-a asigurat marți, la Bruxelles, pe președintele Consiliului European Charles Michel de sprijinul deplin al României în promovarea Agendei Strategice a Uniunii Europene, în cadrul unei întrevederi pe care cei doi lideri au avut-o în debutul vizitei de trei zile a șefului guvernului de la București la instituțiile UE și la NATO.

O foarte bună întâlnire cu Charles Michel la prima mea vizită la Bruxelles. L-am asigurat de sprijinul deplin al României în promovarea Agendei Strategice și a obiectivelor sale cheie. Provocările la adresa Uniunii Europene trebuie abordate cu soluții echilibrate și luând în considerare interesele cetățenilor”, a scris Orban, pe Twitter.

Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024 a fost adoptată la summitul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, iar prin aceasta Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Agenda Strategică a Liderilor pentru perioada 2019-2024 are ca moment predecesor Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, când șefii de stat sau de guvern din UE și-au luat angajamentul de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

Prim-ministrul Ludovic Orban se află, de marţi până joi, în vizită de lucru la Bruxelles, la instituțiile Uniunii Europene și ale NATO, unde se va întâlni cu președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European, cât și cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Astfel, în prima zi a vizitei sale la Bruxellespremierul Ludovic Orban a avut o întrevedere bilaterală cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, urmată de o serie de întâlniri cu oficiali ai Comisiei Europene, respectiv cu: negociatorul-şef al Uniunii pentru retragerea Regatului Unit din UE, Michel Barnier, comisarul european pentru vecinătate şi extindere Oliver Varhelyi, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene Frans Timmermans şi cu Johannes Hann, comisarul european pentru buget şi resurse umane.

La întâlnirea cu negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, premierul Ludovic Orban a discutat cu oficialul european despre importanța ca ”viitorul parteneriat dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie să fie unul ambițios și echilibrat” și despre ”protejarea drepturilor cetățenilor” europeni și, implicit, români.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending