Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul Parteneriatului Estic la final: Comunicarea strategică și combaterea dezinformării, printre cele 20 de rezultate ambițioase pentru anul 2020 cuprinse în declarația finală

Published

on

Corespondență CaleaEuropeana.ro – Teodora Ion

Liderii țărilor Uniunii Europene și cei ai statelor membre ale Parteneriatului Estic au adoptat, vineri, la Bruxelles un plan ambițios de acțiune – ”20 de rezultate pentru 2020”, care să producă beneficii pentru cetățeni, dezvoltare economică și care să determine o consolidare a instituțiilor și a bunei guvernanțe, se arată în textul declarației semnate de Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni pe de o parte și de liderii partenerilor: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Summitul a reprezentat un moment de bilanț al rezultatelor concrete ale cooperării Uniunii Europene cu partenerii estici de la summitul precedent, de la Riga, dar și prilejul ca statele membre și cei șase parteneri să își asume ambițiosul plan de acțiune care își propune să aducă o nouă dinamică Parteneriatului Estic, al cărui viitor summit va avea loc în anul 2019.

FOTO: Administrația Prezidențială

Comerț, stat de drept și comunicare strategică

Planul de acțiune convenit de liderii prezenți la Bruxelles cuprinde referiri la viitorul relațiilor comerciale cu țările partene din est, mecanismele de salvgardare a statului drept, dar și consolidarea comunicării strategice în vederea combaterii dezinformării.

Dimensiunea comercială a parteneriatului va continua să se dezvolte prin comerțul liber aprofundat și cuprinzător instituit în raport cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina și prin abordări diferențiate care vor fi discutate cu ceilalți trei parteneri – Armenia, Azerbaidjan și Belarus, mai arată textul declarației comune.

Între cele 20 de rezultate propuse pentru anul 2020 se remarcă intenția de consolidare a mecanismelor anti-corupție și privind statul de drept în țările partenere, incluzând aici aplicarea recomandărilor internaționale privind finanțarea partidelor, independența justiției și dezvoltarea pârghiilor legale pentru recuperarea bunurilor și prejudiciilor.

O mare importanță în rândul celor 20 de rezultate pentru următorii ani este acordată consolidării și adaptării comunicării strategice pentru a determina vizibilitatea beneficiilor aduse de Parteneriatul Estic cetățenilor țărilor partenere. De asemenea, în această privință UE și țările PaE au convenit că sprijinul acordat pluralității și independenței media trebuie dezvoltat pentru a îmbunătăți rezistența acestora, mai ales în contextul dezinformărilor și propagandei.

Declarația finală a summitului este disponibilă aici.

Viziunea României, expusă de președintele Klaus Iohannis

La summitul Parteneriatului Estic, România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, care a evidențiat progresele înregistrate de partenerii estici de la Summitul din 2015, a salutat faptul că Republica Moldova, Ucraina și Georgia continuă să își urmeze aspirațiile europene și a încurajat continuarea unei politici solide și angajante a Uniunii Europene în vecinătatea sa estică, care trebuie să devină, prin progrese ireversibile, un spațiu predictibil, stabil și prosper, atașat valorilor și principiilor europene. 

FOTO: Administrația Prezidențială

În viziunea României, liniile prioritare de acțiune, în măsură să translateze la nivelul cetățeanului din statele Uniunii și din statele partenere beneficiile cooperării în cadrul Parteneriatului Estic, se referă la întărirea instituțiilor și la buna guvernare în statele partenere; consolidarea rezilienței acestora, care trebuie completată de un proces riguros de reforme, mai ales în domeniile care vizează combaterea corupției; statul de drept; respectul pentru drepturile  fundamentale, respectiv creșterea implicării partenerilor în Politica de Securitate și Apărare Comună, inclusiv în misiunile și operațiile UE și, nu în ultimul rând, schimbul de bune practici”, informează un comunicat remis CaleaEuropeana.ro

Mesajul principal al președintelui Klaus Iohannis a vizat mobilizarea de rezultate concrete care trebuie atinse, în beneficiul direct al cetățenilor care, în opinia României, trebuie să fie principalii beneficiari ai Parteneriatului Estic, până la orizontul anului 2020. Președintele României a subliniat, în acest sens, importanța implementării complete a Planului de acțiune „20 de rezultate pentru 2020”, discutat în cadrul Summitului, care este cel mai important rezultat al acestuia. 

Totodată, șeful statului a susținut necesitatea ca Uniunea Europeană să continue să sprijine consecvent eforturile de modernizare și reformă ale celor șase state din Parteneriatul Estic, subliniind că nu este suficient ca UE să solicite partenerilor să implementeze reforme, fără ca Uniunea, la rândul său, să acorde tot sprijinul necesar în acest scop. 

De asemenea, președintele a evocat, cu prilejul discuțiilor, liniile prioritare de acțiune, în măsură să genereze recunoașterea, la nivelul cetățeanului, a beneficiilor cooperării în cadrul Parteneriatului Estic și să răspundă liniilor strategice de consolidare a acestuia: de la bună guvernare, reforma justiției și combaterea corupției, până la interconectivități sporite, îmbunătățirea infrastructurii transfrontaliere, securitatea energetică și armonizarea reglementărilor în domeniul serviciilor. 

Următorul summit al Parteneriatului Estic va avea loc în anul 2019.

Despre Parteneriatul Estic

Parteneriatul Estic, o inițiativă polono-suedeză a fost lansat în anul 2009, a fost considerat pentru o bună perioadă un instrument de succes al politicii europene de vecinătate. Eșecul major al summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, atunci când Ucraina condusă de Viktor Ianukovici a decis să nu semneze Acordul de Asociere cu UE și criza de securitate și de instabilitate din regiune ce au decurs de la acel moment, a pus acest instrument de succes într-un con de umbră.

Cu toate acestea, în baza Acordurilor de Asociere și a înțelegerilor cu UE, trei țări ale Parteneriatului Estic – Georgia, R. Moldova și Ucraina – beneficiază de liberalizarea regimului de vize în raport cu UE, dar și de asistență macro-financiară.

Primul summit al Parteneriatului Estic a avut loc la Praga în 2009. Summitul de la Varșovia din 2011 a consolidat în continuare cooperarea sectorială cu partenerii. Summitul de la Vilnius din 2013 a inițiat o abordare diferențiată a partenerilor. La ultimul summit, cel de la Riga din anul 2015, țările UE a reconfirmat importanța strategică a acestui parteneriat.

 

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul Poloniei solicită organizarea unui summit extraordinar al UE cu privire la situația din Belarus

Published

on

© premier.gov.pl

 

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, solitică organizarea unui summit extraordinar al Uniunii Europene cu privire la situația din Belarus, mai ales după protestele sângeroase de la Minsk în urma cărora o persoană a murit și mai multe au fost rănite.

„Am solicitat o reuniune extraordinară a Consiliului European și un răspuns ferm al UE la evenimentele din Belarus. Avem datoria de a sprijini și de a fi solidari cu cetățenii Belarusului”,  a scris prim-ministrul polonez pe contul de Twitter.

 

De asemenea, președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European critică autoritățile din Belarus: ”Violența împotriva protestatarilor nu este răspunsul”

Published

on

© European Union 2020

 

Președintele Consiliului European, Charles Michel, critică autoritățile din Belarus pentru violența manifestată împotriva protestarilor care au ieșit în stradă în urma alegerilor prezidențiale, care l-au desemenat pe Aleksandr Lukașenko pentru a șasea oară în funcția de șef al statului.

„Violența împotriva protestatarilor nu este răspunsul. Trebuie să se mențină libertatea de exprimare, libertatea de întrunire, drepturile fundamentale ale omului”, a scris oficialul european într-un mesaj pe contul de Twitter.

Forțele de ordine au intervenit ieri seară în Belarus după ce mai mult proteste au început în urma rezultatului alegerilor prezidențiale, care a prezentat cea de-a șasea victorie pentru Aleksandr Lukaşenko,  obținând un scor copleștior de aproximativ 79,7%.

Forţe de poliţie şi ale Ministerului de Interne au fost desfăşurate duminică în număr mare pe străzile capitalei Minsk, blocând numeroase căi de acces şi clădiri oficiale, în timp ce autorităţile îi invitau pe belaruşi să nu iasă în stradă la manifestaţii.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, la Beirut: Poporul libanez poate conta pe Uniunea Europeană, dar unitatea internă este esențială

Published

on

© European Union 2020

Președintele Consiliului European Charles Michel a transmis sâmbătă solidaritatea Uniunii Europene cu poporul libanez, în cursul unei vizite pe care a efectuat-o la Berlin, fiind al doilea lider internațional care s-a deplasat în capitala Libanului în urma celor două explozii devastatoare din data de 4 august, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

“Sunt atins de vitejia poporului libanez care a fost lovit de această tragedie într-un context deja dificil. UE este un prieten și partener de lungă durată. Suntem în deplină solidaritate cu Libanul mai mult ca niciodată în aceste momente dificile”, a spus Charles Michel, care a vizitat portul Beirut și care s-a întâlnit cu președintele Michel Aoun, președintele Parlamentului Nabih Berri și președintele Consiliului de Miniștri Hassan Diab.

El a solicitat o anchetă independentă pentru a arunca lumină asupra cauzelor acestei catastrofe și a oferit expertiză europeană.

Președintele Michel a repetat disponibilitatea UE de a continua acordarea de asistență urgentă pentru a ajuta oamenii din Liban.

UE și-a activat deja mecanismele de urgență și a mobilizat 33 de milioane de euro pentru nevoile de urgență și peste 250 de salvatori din statele membre europene sunt la fața locului. De asemenea, au fost puse la dispoziție tone de provizii de urgență și vor urma mai multe.

Împreună cu președintele Comisiei Europene, președintele Michel a cerut tuturor statelor membre ale UE să își intensifice sprijinul pentru Liban atât pentru nevoile imediate, cât și pentru reconstrucția pe termen lung. 

În timpul vizitei sale, președintele Consiliului European s-a întâlnit cu președintele Michel Aoun, președintele Parlamentului Nabih Berri și președintele Consiliului de Miniștri Hassan Diab.

Unitatea și stabilitatea Libanului sunt cu atât mai cruciale astăzi, atât pe plan intern, cât și pentru întreaga regiune. De asemenea, președintele Michel a subliniat importanța reformelor structurale în conformitate cu planul de reformă al guvernului și cu angajamentele internaționale ale Libanului și așa cum a cerut poporul libanez. Este necesar urgent un acord cu Fondul Monetar Internațional. Prin urmare, a solicitat măsuri concrete pentru reformarea sistemului financiar și adoptarea de măsuri anticorupție.

“Forțele politice locale ar trebui să profite de oportunitate și să se unească în jurul unui efort național pentru a răspunde nevoilor imediate, dar și provocărilor pe termen lung cu care se confruntă țara. Este important pentru Liban să pună în aplicare reformele structurale fundamentale. Poporul libanez poate conta pe Uniunea Europeană în acest efort – dar unitatea internă este esențială”, a conchis Charles Michel.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending