Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Summitul social tripartit: Liderii instituțiilor UE subliniază importanța partenerilor sociali în redresarea ”comună, incluzivă, bazată pe coeziune”

Published

on

©European Union, 2021

Partenerii sociali joacă un rol central în punerea în aplicare, cu succes, a planurilor naționale de redresare și reziliență și în redresarea care nu lasă pe nimeni în urmă, a fost mesajul transmis de liderii instituțiilor UE în care summitului social tripartit, a cărui temă principală a fost ”Transformarea redresării Europei într-o creștere durabilă pe termen lung, favorabilă unor locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate”, potrivit unui comunicat al Consiliului European remis CaleaEuropeană.ro.

Discuțiile din cadrul reuniunii s-au concentrat în jurul a trei întrebări:

  • cum se poate realiza o redresare reușită, de durată și echitabilă din punct de vedere social și care este rolul partenerilor sociali în planurile naționale de redresare și reziliență?
  • cum să reușească dubla tranziție climatică și digitală, în condițiile menținerii prosperității, competitivității și echității sociale?
  • cum se poate asigura munca durabilă (incluzându-se competențele, politicile active în domeniul pieței forței de muncă, sistemele de securitate socială)?

”Pe măsură ce ne continuăm redresarea, trebuie să rămânem concentrați asupra tipului de viitor pe care ni-l dorim – pentru oamenii noștri, pentru economiile noastre și pentru societățile noastre. Pentru o creștere durabilă pe termen lung, care să creeze locuri de muncă mai multe și mai bune, trebuie să investim în competențe și să punem în aplicare politici active pe piața muncii. Așadar, modul în care ne vom reveni va depinde de modul în care investițiile și reformele vor contribui la o tranziție competitivă și echitabilă din punct de vedere social. Ne dorim o redresare comună, incluzivă, bazată pe coeziune. Partenerii sociali au un rol crucial în această privință. Contribuția lor a fost – și va continua să fie – esențială pentru eforturile noastre de redresare. Pachetul nostru masiv de redresare, aprobat de Consiliul European în iulie 2020, va impulsiona aceste eforturi”, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel.

La rândul său, președinta Comisiei Europene a subliniat că Uniunea Europeană se află acum ”într-un moment decisiv.”

”Oamenii au nevoie de competențele adecvate pentru a se adapta la schimbarea parcursului profesional și pentru a găsi noi locuri de muncă pe o piață a muncii în continuă evoluție. Acest lucru este cu atât mai important dacă dorim să realizăm o tranziție echitabilă, durabilă și favorabilă incluziunii către o economie ecologică și digitală. Ne aflăm acum într-un moment decisiv: datorită NextGenerationEU, vom avea parte de reforme cruciale și de investiții fără precedent în educație, formare, ocuparea forței de muncă și măsuri de protecție socială. Acum, mai mult ca oricând, partenerii sociali au un rol central de jucat pentru o punere în aplicare cu succes a planurilor naționale și pentru o redresare care să nu lase pe nimeni în urmă”, a explicat aceasta.

”Acest summit confirmă principiul european conform căruia dialogul social este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene și ale statelor membre”, a subliniat, de asemenea, premierul Sloveniei, Janez Jansa, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Acesta a amintit de Pilonul european al drepturilor sociale, un element important pentru ”consolidarea dimensiunii sociale a UE”.

”Cel de-al doilea obiectiv principal al UE, conform căruia cel puțin 60 % dintre adulți ar trebui să participe la programe de formare profesională în fiecare an, este deosebit de important. Învățarea pe tot parcursul vieții este ceea ce poate garanta că, în calitate de indivizi și de europeni, avem competențele și cunoștințele necesare pentru a ne asigura că atât tranziția verde, cât și cea digitală, chiar și în timpul redresării post-pandemice, au loc într-o societate capabilă să facă față provocărilor viitorului într-un mod durabil. În toate aceste eforturi de redresare, instituțiile UE trebuie să aibă în vedere faptul că nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă. Fie ca toate eforturile noastre viitoare să meargă în această direcție”, a mai spus Jansa.

Summitul social tripartit este un forum de dialog între instituțiile UE, la nivel de președinte, și partenerii sociali europeni, la cel mai înalt nivel de conducere. Summitul este coprezidat de președintele Consiliului European, de președintele Comisiei Europene și de șeful de stat sau de guvern al statului membru care asigură președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene.

Printre partenerii sociali de la nivel european participanți la summit se numără:

  • BusinessEurope;
  • Confederația Europeană a Sindicatelor (CES);
  •  Asociația întreprinderilor cu servicii de interes general (SGI Europe);
  •  Asociația meșteșugarilor și a IMM-urilor din Europa  (SMEunited).

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Eurobarometru: 74% dintre europeni consideră că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă acestea ar acționa pe cont propriu

Published

on

© European Union, 2024/ Source: EC - Audiovisual Service

Șase din zece europeni consideră că beneficiază de pe urma comerțului internațional, relevă cel mai recent Eurobarometru în domeniu, care evidențiază p creștere față de ultimul sondaj de acest fel din 2019.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, europenii apreciază beneficiile aduse de comerțul internațional, cum ar fi o gamă mai largă de opțiuni pentru consumatori și produse mai accesibile.

În plus, există un sprijin puternic pentru rolul UE în comerțul mondial, un interes deosebit pentru valorificarea politicii comerciale în vederea obținerii unor beneficii societale mai ample și o conștientizare critică a imperativelor strategice generate de tensiunile geopolitice.

”Acționăm întotdeauna în interesul cetățenilor UE și mă bucur să constat că acest lucru se reflectă în opiniile pozitive ale majorității europenilor, care consideră că beneficiază de pe urma comerțului internațional. Auzim tare și clar mesajul că UE trebuie să apere cetățenii de comerțul neloial și că politica comercială a UE trebuie să fie mai mult decât importuri și exporturi. Comerțul are un rol de jucat în protejarea consumatorilor, producătorilor și fermierilor europeni, precum și în creșterea competitivității UE și a securității sale economice. Sunt, de asemenea, foarte mândru de nivelul ridicat de încredere acordat UE pentru a-și conduce politica comercială într-un mod deschis și transparent. Cu toate acestea, știm că trebuie să facem încă mult mai mult pentru a explica mai bine europenilor valoarea adăugată a comerțului și pentru a risipi concepțiile greșite”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie care funcționează pentru oameni.

Sprijinul pentru rolul central al UE în negocierea și apărarea intereselor statelor membre rămâne puternic: 74% dintre europeni sunt de acord că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă țările membre ar acționa pe cont propriu.

În plus, 82% dintre cetățenii UE cred că avem nevoie de norme comerciale internaționale pentru a menține condiții de concurență echitabilă.

Încrederea în capacitatea UE de a-și desfășura politica comercială în mod transparent și deschis a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă, ceea ce sugerează o încredere tot mai mare în capacitatea UE de a naviga în mod responsabil prin peisajul comercial global tot mai complex.

La întrebarea privind cel mai important motiv pentru care UE ar trebui să utilizeze politica comercială, altul decât promovarea comerțului UE cu țările din afara UE, sănătatea și siguranța consumatorilor sunt considerate o prioritate absolută.

De fapt, cetățenii se așteaptă, de asemenea, ca politica comercială a UE să protejeze sănătatea (35%), securitatea națională (27%) și tehnologiile sensibile (18%).

Această tendință indică o conștientizare a importanței comerțului pentru o securitate economică mai largă, precum și sprijinul pentru afirmare ca obiectiv-cheie al politicii comerciale a UE.

Rezultatele acestui Eurobarometru vor sta la baza discuțiilor privind viitorul politicii comerciale a UE în cadrul noii Comisii.

Eurobarometrul special 544, intitulat Atitudinea europenilor față de comerț și politica comercială a UE, este al treilea sondaj de acest tip care acoperă comerțul, cele două precedente datând din 2019 și 2010.

Sondajul a fost realizat în perioada 12 ianuarie – 4 februarie 2024 pe un eșantion de peste 26 000 de respondenți din diverse grupuri sociale și demografice din toate statele membre ale UE.

Metodologia utilizată a fost cea a sondajelor Eurobarometru standard, cu interviuri față în față în limba locală pe un eșantion aleatoriu reprezentativ.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează prima academie care contribuie la obiectivul privind o industrie cu zero emisii nete. Vor fi pregătiți 100.000 de lucrători din lanțul valoric al energiei solare fotovoltaice din UE

Published

on

© European Union, 2010/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat Academia solară europeană, prima dintr-o serie de academii ale UE care urmează să fie înființate în temeiul Legii privind industria cu zero emisii nete (Net-Zero Industry Act – NZIA) pentru a asigura competențele necesare de-a lungul lanțului valoric al tehnologiilor cu emisii nete zero.

Conform unui comunicat, rolul academiilor NZIA este de a dezvolta conținuturi și programe de învățare împreună cu industria, pentru a se asigura că există suficiente competențe și forță de muncă în lanțul valoric.

”Stimularea producției de energie solară fotovoltaică în Europa este vitală pentru securitatea, competitivitatea și rezistența noastră energetică. Lansarea de astăzi a Academiei solare dovedește că Comisia este hotărâtă să reducă emisiile, creând în același timp locuri de muncă de calitate în UE. Lansarea Academiei chiar înainte de intrarea în vigoare a Legii privind industria netă zero va contribui la remedierea deficitului urgent de competențe din sectorul fotovoltaic solar din Europa – aproximativ 66 000 de lucrători numai pentru producție – și la formarea unei noi generații de lucrători pentru industria noastră solară, în conformitate cu obiectivul nostru de a produce până în 2030 cel puțin 40 % din necesarul nostru de tehnologie netă zero”, a declarat Thierry Breton, comisarul pentru piața internă.

La rândul său, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a amintit că ”energia solară se află în centrul tranziției noastre energetice în Europa, având potențialul de a crea mii de locuri de muncă pe întreg continentul nostru, în toate etapele lanțului de aprovizionare industrială, de la proiectare până la producție, instalare și întreținere”.

”Academia pentru industria cu zero emisii nete creată de Comisie îi va ajuta pe lucrătorii noștri europeni să profite de această oportunitate interesantă și le va oferi un sprijin suplimentar pentru a ne atinge obiectivele ambițioase ale REPowerEU”, a mai spus aceasta.

Se estimează că numai în sectorul de producție a energiei solare fotovoltaice (PV) vor fi necesari aproximativ 66 000 de lucrători calificați până în 2030 pentru ca UE să își atingă obiectivele ambițioase în materie de energie regenerabilă, asigurând în același timp competitivitatea industrială.

Academia solară își propune să formeze 100 000 de lucrători în lanțul valoric al energiei solare fotovoltaice în următorii trei ani pentru a remedia deficitul actual de forță de muncă și de competențe din acest sector.

Urmând modelul de succes al Academiei Europene a Bateriilor, lansată în 2022 pentru lanțul valoric al bateriilor, Academia Solară va concepe conținutul de învățare, împreună cu industria și părțile relevante din lanțul valoric al energiei solare fotovoltaice. 

De asemenea, Academia Solară va dezvolta acreditări de învățare, care vor certifica competențele pe care oamenii le-au dobândit în cadrul cursurilor sale de formare, stimulând astfel și mobilitatea forței de muncă pe piața unică.

Implementarea programelor se face prin intermediul partenerilor locali. Aceștia pot fi furnizori de formare profesională și educațională (VET), întreprinderi, universități sau alți furnizori de educație și formare cu care Academia semnează un contract pentru a livra programele sale.

Comisia sprijină lansarea Academiei solare europene cu 9 milioane de euro din cadrul Programului privind piața unică. Proiectul va fi pus în aplicare de Institutul European pentru Inovare și Tehnologie (EIT) prin intermediul comunității sale de cunoaștere și inovare, EIT Innoenergy.

Această academie este cea mai recentă inițiativă a Comisiei care sprijină eforturile UE de a-și atinge obiectivele ambițioase în Pactului verde european și al planului REPowerEU, asigurând în același timp rezistența și competitivitatea industriei pe plan mondial.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE propune un buget al UE de 199,7 mld. de euro în 2025. Puțin peste jumătate din sumă este alocată pentru agricultură și coeziune

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus miercuri, 19 iunie, un buget anual al UE de 199,7 miliarde de euro pentru 2025. Bugetul va fi completat de plăți estimate la 72 miliarde de euro în cadrul NextGenerationEU. Acest pachet financiar substanțial va sprijini UE în îndeplinirea priorităților sale politice, integrând în același timp modificările convenite în cadrul revizuirii intermediare a cadrului financiar multianual (CFM) în februarie 2024.

Proiectul de buget pentru 2025 direcționează fondurile acolo unde pot face cea mai mare diferență, în cooperare și în conformitate cu nevoile statelor membre ale UE și ale partenerilor săi din întreaga lume, pentru a face Europa mai rezilientă și mai pregătită pentru viitor, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor din UE. Acest lucru se va realiza prin încurajarea tranziției ecologice și digitale, prin crearea de locuri de muncă, consolidând în același timp autonomia strategică și rolul global al Europei. Aceasta va permite acordarea de sprijin pentru tehnologiile critice esențiale prin intermediul Platformei tehnologiilor strategice pentru Europa (STEP).

Proiectul de buget pentru 2025 va prevedea, de asemenea, – în conformitate cu revizuirea intermediară a CFM – un sprijin continuu pentru refugiații sirieni din Turcia și din regiunea extinsă, pentru vecinătatea sudică, inclusiv pentru dimensiunea externă a migrației, precum și pentru Balcanii de Vest. În mod esențial, va oferi un sprijin stabil și previzibil Ucrainei.

Comisia propune alocarea următoarelor sume pentru diferitele priorități ale UE (în angajamente):

  • 53,8 miliarde de euro pentru politica agricolă comună și 0,9 miliarde de euro pentru Fondul European pentru Pescuit, Afaceri Maritime și Acvacultură, pentru fermierii și pescarii europeni, dar și pentru a consolida reziliența sectoarelor agroalimentar și al pescuitului și pentru a asigura marja de manevră necesară pentru gestionarea crizelor.
  • 49,2 miliarde de euro pentru dezvoltare regională și coeziune, pentru a sprijini coeziunea economică, socială și teritorială, precum și infrastructura care sprijină tranziția ecologică și proiectele prioritare ale Uniunii.
  • 16,3 miliarde de euro pentru a sprijini partenerii și interesele noastre în lume, din care, printre altele, 10,9 miliarde de euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională – Europa Globală (NDICI – Europa Globală), 2,2 miliarde de euro pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) și 0,5 miliarde de euro pentru Facilitatea de creștere pentru Balcanii de Vest, precum și 1,9 miliarde de euro pentru ajutor umanitar (HUMA).
  • Alte 4,3 miliarde de euro vor fi disponibile sub formă de granturi în cadrul Mecanismului pentru Ucraina, completate de împrumuturi în valoare de 10,9 miliarde de euro.
  • 13,5 miliarde de euro pentru cercetare și inovare, din care 12,7 miliarde de euro în principal pentru Orizont Europa, programul emblematic de cercetare al Uniunii. Proiectul de buget include, de asemenea, finanțarea Legii europene privind cipurile în cadrul programului Orizont Europa și prin redistribuirea de la alte programe.
  • 4,6 miliarde de euro pentru investiții strategice europene, din care, de exemplu, 2,8 miliarde de euro pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei, destinat îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere, 1,1 miliarde de euro pentru Programul Europa Digitală, care vizează configurarea viitorului digital al Uniunii, și 378 de milioane de euro pentru InvestEU pentru prioritățile-cheie (cercetare și inovare, tranziție dublă, ecologică și digitală, sectorul sănătății și tehnologii strategice).
  • 2,1 miliarde de euro pentru cheltuielile dedicate spațiului, în principal pentru Programul spațial european, care va reuni acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic.
  • 11,8 miliarde de euro pentru reziliență și valori, din care, printre altele, 5,2 miliarde de euro pentru costurile de împrumut în creștere pentru NGEU, 4 miliarde de euro pentru Erasmus+ pentru a crea oportunități de educație și mobilitate pentru oameni, 352 de milioane de euro pentru a sprijini artiștii și creatorii din întreaga Europă și 235 de milioane de euro pentru promovarea justiției, a drepturilor și a valorilor.
  • 2,4 miliarde de euro pentru mediu și acțiuni privind clima, din care în principal 771 milioane de euro pentru programul LIFE, pentru a sprijini atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, și 1,5 miliarde de euro pentru Fondul pentru o tranziție echitabilă, pentru a se asigura că tranziția ecologică funcționează pentru toți.
  • 2,7 miliarde de euro pentru protejarea frontierelor noastre, din care 1,4 miliarde de euro în principal pentru Fondul pentru gestionarea integrată a frontierelor (IBMF) și 997 milioane de euro (contribuția totală a UE) pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex).
  • 2,1 miliarde de euro pentru cheltuieli legate de migrație în cadrul UE, din care în principal 1,9 miliarde de euro pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil, în conformitate cu valorile și prioritățile noastre.
  • 1,8 miliarde de euro pentru a face față provocărilor din domeniul apărării, din care, în principal, 1,4 miliarde de euro pentru a sprijini dezvoltarea capacităților și cercetarea în cadrul Fondului european de apărare (FED) și 244,5 milioane de euro pentru a sprijini mobilitatea militară.
  • 977 milioane de euro pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 613 milioane de euro pentru Programul privind piața unică și 205 milioane de euro pentru activități în domeniul antifraudă, fiscalitate și vamă.
  • 583 milioane EUR pentru EU4Health, pentru a asigura un răspuns cuprinzător în domeniul sănătății la nevoile populației, precum și 203 milioane de euro pentru Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii (rescEU), pentru a putea desfășura rapid asistență operațională în caz de criză.
  • 784 milioane de euro pentru securitate, din care, în special, 334 milioane de euro pentru Fondul de securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică.
  • 196 milioane de euro pentru conexiuni securizate prin satelit în cadrul noului program al Uniunii pentru Conectivitate Sigură.

Proiectul de buget pentru 2025 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat la sfârșitul anului 2020 și modificat în februarie 2024, inclusiv ajustările tehnice ulterioare, și urmărește să transforme prioritățile sale în rezultate anuale concrete.

Bugetul anual pentru 2025 va trebui să fie adoptat în mod oficial de către autoritatea bugetară înainte de sfârșitul anului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 mins ago

Eurodeputații Daniel Buda și Dan Motreanu cer Ursulei von der Leyen să nu transforme politica de coeziune într-un instrument financiar strict care ar fragmenta UE

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Premierul Dorin Recean conduce delegația R. Moldova la prima Conferință Interguvernamentală cu UE, unde vor fi lansate negocierile de aderare

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Eurobarometru: 74% dintre europeni consideră că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă acestea ar acționa pe cont propriu

ROMÂNIA5 hours ago

România primește peste 1 miliard de euro prin Fondul de Modernizare al UE pentru producția de energie electrică din surse regenerabile

U.E.6 hours ago

Alegeri Franța: Liderul extremei-drepte, Jordan Bardella, promite că va menține sprijinul pentru Ucraina și consideră “Rusia o amenințare pentru Franța și Europa”

CONSILIUL UE7 hours ago

Șase persoane au fost adăugate pe lista de sancțiuni a UE pentru activități cibernetice malițioase împotriva statelor membre și a Ucrainei

U.E.7 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

U.E.7 hours ago

Reglementările Apple privind App Store încalcă Regulamentul privind piețele digitale, este concluzia preliminară a Comisiei Europene, care deschide o nouă anchetă de neconformitate împotriva companiei

U.E.9 hours ago

UE trage un nou semnal de alarmă privind situația umanitară critică din Gaza și cere „măsuri urgente” pentru a evita prăbușirea operațiunilor de furnizare a asistenței

CONSILIUL UE9 hours ago

UE dă o nouă lovitură regimului lui Putin și adoptă un nou pachet de sancțiuni care vizează sectoare importante pentru economia rusă. Alte 116 persoane și entități au fost incluse pe lista măsurilor punitive

U.E.7 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

NATO3 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO3 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA6 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA1 week ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G71 week ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

Trending