Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul SUA-Rusia a început. Joe Biden și Vladimir Putin și-au dat mâna: “Este întotdeauna mai bine să ne întâlnim față în față”

Published

on

© CNN Screenshot/ Twitter

Președinții Statelor Unite și Rusiei, Joe Biden și Vladimir Putin, au început miercuri, la Geneva, primul lor summit bilateral, pe fondul celui mai scăzut nivel al relațiilor dintre Washington și Moscova după încheierea Războiului Rece, strângându-și mâna și intrând în sala discuțiilor alături de șefii diplomațiilor, Antony Blinken și Serghei Lavrov.

Cred că este întotdeauna mai bine să ne întâlnim față în față”, a declarat Joe Biden, în timp ce Vladimir Putin a declarat că speră că “întâlnirea lor va fi productivă”, informează BBC.

În continuare, Joe Biden a declarat că dorește relații “previzibile” cu Moscova și să coopereze acolo unde cele două mari puteri au “interese comune”, consemnează și The Guardian.

Pentru Biden, întâlnirea cu Putin urmează summit-urilor G7, NATO și UE-SUA, în timp ce pentru președintele Rusiei este prima vizită în străinătate de la debutul pandemiei de COVID-19.

Remarcile președintelui american Joe Biden la începutul summitului său cu Vladimir Putin au inclus descrierea SUA și a Rusiei ca fiind “două mari puteri”, o ridicare notabilă a statutului Moscovei, în timp ce liderul de la Casa Albă lucrează pentru a crea o relație mai stabilă.

În trecut, SUA au încercat să minimalizeze rolul global al Moscovei. Fostul președinte Obama a descris Rusia ca fiind o “putere regională” după ce a invadat Ucraina.

Putin i-a mulțumit omologului său american pentru “inițiativa de a se întâlni”.

“Știu că ați făcut o călătorie lungă și că aveți mult de lucru. În continuare, relațiile dintre SUA și Rusia și SUA au multe probleme acumulate care necesită o întâlnire la cel mai înalt nivel și sper că întâlnirea noastră va fi productivă”, a adăugat el, conform CNN.

Președinții Statelor Unite și Rusiei, Joe Biden și Vladimir Putin, se întâlnesc miercuri la Geneva, în Elveția, pentru prima oară de când liderul de la Casa Albă și-a început mandatul. Cei doi au fost întâmpinați de președintele Elveției, Guy Parmelin.

Încărcat cu reconfirmarea unității transatlantice și cu deciziile și angajamentele democrațiilor occidentale și liberale de la summit-urile G7, NATO și Uniunea Europeană, inclusiv cu privire la acțiunile agresive ale Rusiei, Joe Biden va încheia primul său turneu politic internațional ca președinte al SUA cu o întâlnire crucială pentru relațiile dintre SUA și Rusia, aflate la cel mai scăzut nivel de la finalul Războiului Rece.

Reuniunea Biden – Putin, prima după zece ani, când cei doi erau vicepreședinte al SUA, respectiv prim-ministru al Rusiei, are loc în același oraș în care liderii american și sovietic, Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, dădeau în 1985 startul summiturilor care au contribuit la căderea Cortinei de Fier în Europa.

Summitul de la Villa La Grange, un conac din secolul al XVIII-lea. Discuțiile sunt așteptate să dureze între patru și cinci ore, iar după acestea, cei doi lideri vor avea apariții separate în fața presei – programate în jurul orei 18:00 (ora 19:00 în România).

Potrivit The Guardian, printre subiectele de pe agenda summitului se numără stabilitatea strategică, securitatea cibernetică, schimbările climatice, pandemia de coronavirus și Arctica. De asemenea, Putin și Biden sunt așteptați să abordeze crizele regionale din Ucraina, Siria și Libia, precum și programul nuclear iranian și Afganistanul. Tratamentul aplicat lui Alexei Navalny va fi, de asemenea, cu siguranță menționat.

De altfel, singurul dosar pe care SUA și Rusia au progresat în ultimii ani este prelungirea Tratatului New START pentru încă cinci ani, ultimul mare acord strategic în vigoare între Moscova și Washington, după încetarea Tratatului INF, SUA acuzând Rusia că dezvoltă noi rachete, imposibil de detectat.

Joe Biden: Nu căutăm un conflict cu Rusia, dar SUA vor răspunde activităților nocive

La sosirea în Europa, pentru summit-urile cu aliații și partenerii din G7, NATO și UE, Joe Biden l-a avertizat pe Vladimir Putin că Rusia se va confruntă cu consecinţe “puternice şi semnificative” dacă se angajează în activităţi nocive. Liderul american i-a transmis omologului rus, Vladimir Putin, un mesaj de la distanță: “Nu căutăm un conflict cu Rusia”.

“Vrem o relaţie stabilă şi predictibilă … dar vreau să fiu limpede: Statele Unite vor răspunde într-un mod puternic şi semnificativ dacă guvernul rus se angajează în activităţi nocive”, a mai precizat președintele SUA, într-un discurs în fața militarilor americani de la o bază din Marea Britanie.

La finalul summitului NATO de la Bruxelles, Joe Biden a reconfirmat angajamentul SUA față de articolul V din Tratatul Atlanticului de Nord, avertizând că atât Rusia, cât și China încearcă să creeze o breșă în solidaritatea transatlantică. El a promis să îi spună omologului său rus, Vladimir Putin, care sunt “liniile sale roşii”, cu ocazia întâlnirii bilaterale.

Comunicatele finale ale summit-urilor G7, NATO și UE – SUA evocă amenințarea Rusiei și condamnă acțiunile sale agresive și malițioase, în timp ce liderii Statelor Unite și Uniunii Europene au convenit să înceapă negocierile pentru a institui un dialog strategic privind Federația Rusă.

Vladimir Putin anunță posibilitatea unui schimb de prizonieri între Rusia și SUA

La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a acordat un interviu pentru NBC News înaintea întâlnirii cu Biden, afirmând că  este “grotesc” să se afirme că Moscova duce un război cibernetic împotriva SUA, însă a vorbit și despre un posibil schimb de prizonieri între Rusia şi SUA, arătându-se deschis faţă de o astfel de posibilitate.

Joe Biden ester cel de-al cincilea președinte american cu care Vladimir Putin se întâlnește, după Bill Clinton, George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump. Cu cel din urmă, a avut un singur summit, în 2018, la Helsinki.

Președintele SUA este cel care a propus acest summit. El a admis apoi că președintele rus este un “criminal”

La momentul anunțării acestei întâlniri, Casa Albă sublinia faptul că întrevederea se va desfășura pentru a restabili predictibilitatea și stabilitatea relațiilor dintre Washington și Moscova, puternic afectate de tensiunile ultimului deceniu. Discuțiile vor  viza Ucraina, Belarusul, soarta opozantului rus încarcerat Aleksei Navalnîi, atacurile cibernetice și hibride din partea Rusiei, precum și stabilitatea strategică dintre cele două mari superputeri. De altfel, singurul dosar pe care SUA și Rusia au progresat în ultimii ani este prelungirea Tratatului New START pentru încă cinci ani, ultimul mare acord strategic în vigoare între Moscova și Washington, după încetarea Tratatului INF, SUA acuzând Rusia că dezvoltă noi rachete, imposibil de detectat.

Propunerea întâlnirii i-a aparținut preşedintelui SUA. La acel moment, Biden a apreciat că “a sosit” “momentul dezescaladării” cu Rusia.

Anterior, Biden a avut o convorbire telefonică cu Putin, propunându-i acestuia organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”.

Discuția respectivă a fost prima prima după ce Biden a răspuns afirmativ la o întrebare dacă Vladimir Putin este un criminal, a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană și a adăugat că prețul plătit va fi anunțat curând

Ea a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds.

Deși aceasta va fi prima întrevedere bilaterală între Biden și Putin, actualul locatar de la Casa Albă s-a întâlnit cu liderul de la Kremlin în perioada în care Biden era vicepreședinte al SUA, iar Putin prim-ministru al Rusiei. Referitor la acea întâlnire, Biden a rememorat că s-a uitat în ochii lui Putin și a declarat – “Nu cred că ai suflet” -, în timp ce liderul rus iar fi răspuns: “Ne înțelegem unul pe celălalt”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

Published

on

© US Embassy Zagreb/ Facebook

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat luni seară nominalizarea Croației în programul Visa Waiver, una dintre ultimele patru țări din Uniunea Europeană, între care și România, care nu fac parte din programul american de exceptare a vizelor pentru a călători pe teritoriul Statelor Unite.

Astăzi (n.r. – luni, 2 august) am nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Acest pas către călătorii fără vize recunoaște progresele extraordinare înregistrate de Croația în vederea îndeplinirii standardelor riguroase pentru țările participante. Așteptăm cu nerăbdare o relație și mai puternică între SUA și Croația“, a scris Blinken, pe contul său de Twitter.

Croaţia a făcut în luna octombrie a anului trecut un nou pas către intrarea în programul Visa Waiver după ce a semnat un acord de cooperare cu SUA privind comunicarea datelor pasagerilor. O potențială includere a Croației în acest program urmează unei decizii din 2019, când Polonia a fost primită în cadrul Visa Waiver.

Croaţia, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză. Acest acord între Zagreb și Washington era anunțat în contextul unei rezoluții pe care votate de Parlamentul European, care a interpelat Comisia Europeană cu privire la motivele pentru care nu a propus reintroducerea obligativității vizei pentru cetățenii americani, având în vedere faptul că SUA continuă să ceară ca resortisanții din Bulgaria, Croația, Cipru și România să dețină viză pentru a intra pe teritoriul său.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE, din anul 2013.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite

Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Apoi, Statele Unite și Uniunea Europeană au salutat progresele înregistrate de cele patru state membre ale UE – România, Bulgaria, Cipru și Croația – care nu au fost incluse încă în programul Visa Waiver, într-o declarație comună adoptată de SUA și UE la finalul unei reuniuni la nivelul miniștrilor afacerilor interne.

În ceea ce privește România, ministrul de externe Bogdan Aurescu și omologul american, Antony Blinken, au convenit în luna martie să lucreze împreună pentru includerea României în programul Visa Waiver, după ce o înțelegere similară fusese agreată și cu predecesorul lui Blinken, fostul de secretar de stat Mike Pompeo.

Potrivit legislației SUA privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, însă la începutul anului 2020 aceasta era de 10.44%.

Amintim că președintele Parlamentului European, David Sassoli, a aprobat pe 3 martie recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiunea obligativității vizelor pentru SUA care încă revin unor state membre ale UE, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Într-o rezoluție adoptată în luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

Rezoluția, adoptată cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri, îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Statele Unite ale Americii au transmis condoleanțe familiilor victimelor și condamnă cu fermitate atacul cu drone asupra petrolierului „Mercer Street”, care tranzita pașnic Marea Arabiei de Nord, a transmis Secretarul de Stat, Antony Blinken, informează Ambasada Statelor Unite la București.  

„Ne alăturăm partenerilor și aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului împotriva navei „Mercer Street”, o navă comercială care tranzita apele internaționale în nordul Mării Arabiei”, a punctat Secretarul de Stat.

 

Potrivit comunicatului oficial, în urma analizării informațiilor disponibile, SUA sunt sigure că Iranul a comis atacul, folosind UAV explozibil, o capacitate letală ce se utilizează din ce în ce mai mult în întreaga regiune.

„Nu există nicio justificare pentru acest atac, care urmează un model de atacuri și alte comportamente beligerante. Aceste acțiuni amenință libertatea de navigație pe această cale crucială, transportul maritim și comerțul internațional, precum și viețile celor de pe navele implicate”, a adăugat Antony Blinken. 

În urma atacului, un cetățean omân și unul britanic și-au pierdut viața. Portavionul USS Ronald Reagan, distrugătorul USS Mitscher și Grupul de Luptă 5 (Carrier Strike Group – CGS) au răspuns apelului de urgență al petrolierului și l-au escortat către o zonă sigură. 

Mai mult, Alianța Nord-Atlantică a transmis marți un mesaj de condoleanțe față de România și Regatul Unit după atacul cu comis asupra vasului “Mercer Street”.

„Aliații rămân îngrijorați de acțiunile destabilizatoare ale Iranului în regiune și fac apel la Teheran să își respecte obligațiile internaționale”, a transmis NATO.

Având în vedere elementele prezentate de partenerii internaționali ai României cu privire la faptul că atacul a avut caracter deliberat și, respectiv, a fost coordonat de Iran, România a solicitat prezentarea de explicații de către autoritățile iraniene, fără întârziere, și își rezervă dreptul de a acționa în consecință, alături de partenerii săi internaționali, pentru un răspuns adecvat. În acest scop, ambasadorul Republicii Islamice Iran la București a fost convocat de urgență la MAE român.

Gestul a fost replicat și de regimul de la Teheran, care, la rândul său, i-a chemat la sediul Ministerului de Externe iranian pe reprezentanții diplomatici ai României și Regatului Unit.

Incidentul care a avut loc în strâmtoarea Ormuz a provocat reacția aliaților României și Regatului Unit, precum și cele ale Bucureștiului și Londrei.

Mai întâi, SUA și Israel au convenit să colaboreze cu România, Regatul Unit și alți parteneri internaționali pentru a investiga tragedia de pe nava „Mercer Street”.

Ulterior, miniștrii de externe ai României și Regatului Unit au avut convorbire telefonică în urma căreia au solicitat în comun elucidarea ”cât mai rapidă” a incidentului de pe nava ”Mercer Street”. O discuție similară a avut loc și ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și omologul său israelian.

Continue Reading

NATO

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

Published

on

© NATO

Alianța Nord-Atlantică a transmis marți un mesaj de condoleanțe față de România și Regatul Unit după atacul cu dronă comis asupra vasului “Mercer Street” pe largul coastelor Omanului, care s-a soldat cu pierderea vieții unor navigatori român și britanic.

“Ne alăturăm aliaților în condamnarea fermă a recentului atac fatal asupra navei MV Mercer Street în largul coastelor Omanului și ne exprimăm condoleanțele față de România și Regatul Unit pentru pierderile suferite. Libertatea de navigație este vitală pentru toți aliații NATO și trebuie să fie menținută în conformitate cu dreptul internațional”, a transmis NATO, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Alianța Nord-Atlantică arată că trei state aliate – Regatul Unit, Statele Unite și România – au ajuns la concluzia că este foarte probabil ca Iranul să fie responsabil pentru acest incident.

“Aliații rămân îngrijorați de acțiunile destabilizatoare ale Iranului în regiune și fac apel la Teheran să își respecte obligațiile internaționale”, a conchis NATO.

Mesajul aliat a fost dublat și de un alt mesaj de condoleanțe din partea secretarului de stat al SUA, Antony Blinken.

“Nu există nicio justificare pentru acest atac, care urmează un model de atacuri și alte comportamente beligerante”, a subliniat șeful diplomației americane, arătând că Statele Unite oferă condoleanțe familiilor victimelor și condamnă cu fermitate atacul cu drone asupra petrolierului „Mercer Street”, care tranzita pașnic Marea Arabiei de Nord.

Departamentul de Stat al SUA mai arată că portavionul USS Ronald Reagan, distrugătorul USS Mitscher și Grupul de Luptă 5 (Carrier Strike Group – CGS) au răspuns apelului de urgență al petrolierului și l-au escortat către o zonă sigură.

Incidentul care a avut loc în strâmtoarea Ormuz a provocat reacția aliaților României și Regatului Unit, precum și cele ale Bucureștiului și Londrei.

Mai întâi, SUA și Israel au convenit să colaboreze cu România, Regatul Unit și alți parteneri internaționali pentru a investiga tragedia de pe nava „Mercer Street”.

Ulterior, miniștrii de externe ai României și Regatului Unit au avut o convorbire telefonică în urma căreia au solicitat în comun elucidarea ”cât mai rapidă” a incidentului de pe nava ”Mercer Street”. O discuție similară a avut loc și ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și omologul său israelian.

Situația s-a intensificat din punct de vedere diplomatic după ce România și Marea Britanie i-au convocat pe ambasadorii Iranului în cele două capitale aliate pentru explicații, gestul fiind replicat și de regimul de la Teheran, care, la rândul său, i-a chemat la sediul Ministerului de Externe iranian pe reprezentanții diplomatici ai României și Regatului Unit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu5 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.5 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA7 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL7 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

NATO8 hours ago

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

U.E.8 hours ago

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

ROMÂNIA9 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

ROMÂNIA1 day ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending