Connect with us

Dacian Cioloș

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președintele grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a transmis miercuri, în timp ce președinții Statelor Unite și Rusiei participă la un summit la Geneva, că interferența constantă a lui Vladimir Putin în democrații trebuie să fie descurajată.

Președintele Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre Uniunea Europeană și Statele Unite și la disponibilitatea noastră de a impune costuri regimului său pentru a ne apăra cetățenii și valorile. Interferența sa constantă în democrații și încălcările îngrozitoare ale drepturilor omului trebuie să fie descurajate“, a scris Cioloș, pe Twitter.

Încărcat cu reconfirmarea unității transatlantice și cu deciziile și angajamentele democrațiilor occidentale și liberale de la summit-urile G7, NATO și Uniunea Europeană, inclusiv cu privire la acțiunile agresive ale Rusiei, președintele american Joe Biden va încheia primul său turneu politic internațional ca președinte al SUA cu o întâlnire crucială pentru relațiile dintre SUA și Rusia, aflate la cel mai scăzut nivel de la finalul Războiului Rece.

Joe Biden și Vladimir Putin, au început miercuri la Geneva, primul lor summit bilateral, pe fondul celor mai scăzut nivel al relațiilor dintre Washington și Moscova după încheierea Războiului Rece, strângându-și mâna și intrând în sala discuțiilor alături de șefii diplomațiilor, Antony Blinken și Serghei Lavrov.

Cred că este întotdeauna mai bine să ne întâlnim față în față”, a declarat Joe Biden, în timp ce Vladimir Putin a declarat că speră că “întâlnirea lor va fi productivă”, informează BBC.

În continuare, Joe Biden a declarat că dorește relații “previzibile” cu Moscova și să coopereze acolo unde cele două mari puteri au “interese comune”, consemnează și The Guardian.

Remarcile președintelui american Joe Biden la începutul summitului său cu Vladimir Putin au inclus descrierea SUA și a Rusiei ca fiind “două mari puteri”, o ridicare notabilă a statutului Moscovei, în timp ce liderul de la Casa Albă lucrează pentru a crea o relație mai stabilă.

În trecut, SUA au încercat să minimalizeze rolul global al Moscovei. Fostul președinte Obama a descris Rusia ca fiind o “putere regională” după ce a invadat Ucraina.

Putin i-a mulțumit omologului său american pentru “inițiativa de a se întâlni”.

“Știu că ați făcut o călătorie lungă și că aveți mult de lucru. În continuare, relațiile dintre SUA și Rusia și SUA au multe probleme acumulate care necesită o întâlnire la cel mai înalt nivel și sper că întâlnirea noastră va fi productivă”, a adăugat el, conform CNN.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Desființarea Secției Speciale este un element cheie pentru prezența USR PLUS la guvernare. Sper ca până la toamnă să găsim formula

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Copreşedintele USR PLUS Dacian Cioloş a declarat, vineri, la Teleorman, că speră ca până la toamnă să se găsească în Coaliţie formula de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), subliniind că desființarea SIIJ reprezintă un element important în ceea ce privește participarea USR PLUS la coaliția de guvernare.

“Legat de Secţia Specială, dincolo că pentru noi, pentru USR PLUS, într-adevăr e un element cheie legat de prezenţa noastră la guvernare, dar dincolo de asta, desfiinţarea Secţiei Speciale e parte a programului de guvernare şi ea trebuie desfiinţată nu doar cu numele, adică să desfiinţăm existenţa SIIJ-ului ca nume şi să o mutăm în altă parte dar exact cu acelaşi mod de funcţionare, ci trebuie cu adevărat desfiinţată şi instituţiile de prelucrare a dosarelor, care au responsabilităţi pe diferite categorii de dosare, trebuie să îşi facă treaba aşa cum îşi făceau treaba înainte. Înainte de înfiinţarea SIIJ-ului”, a spus Cioloş, potrivit Agerpres.

Copreşedintele USR PLUS şi preşedinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloş, a susţinut vineri o conferinţă de presă, în Teleorman, cu prilejul inaugurării unui birou de europarlamentar în Roşiorii de Vede.

Acesta a adăugat că în Coaliţie se poartă discuţii pe această temă, în special cu UDMR.

“Cred că nu există în Coaliţie în momentul de faţă semne de întrebare legate de necesitatea desfiinţării SIIJ-ului. Discuţiile pe care le avem sunt legate de modalitatea în care facem lucrul acesta şi modul în care sunt atribuite şi prelucrate dosarele, după ce se desfiinţează SIIJ-ul. Aici avem discuţia, mai ales cu colegii de la UDMR. Ştiţi că domnul ministru Stelian Ion a făcut deja câteva propuneri de soluţii pentru a găsi o formulă care să convină tuturor partidelor din Coaliţie, pentru că doar aşa putem să facem acest pas şi vom continua să lucrăm în direcţia asta. Sper eu ca până la toamnă să găsim formula”, a afirmat Cioloş.

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este o structură operativă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei activitate a devenit operațională din 23 octombrie 2018. SIIJ are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Activitatea SIIJ a fost criticată atât de Comisia Europeană, cât și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În raportul anual privind statul de drept în Uniunea Europeană, Comisia Europeană a criticat România după decizia Curții Constituționale din 8 iunie, prin care a confirmat legalitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în contradicție cu ce stabilise Curtea de Justiție a Uniunii Europene

De asemenea, la data de 5 iulie, Comisia de la Veneția a recomandat, printr-o opinie solicitată de Ministerul Justiției, desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

Într-o hotărâre preliminară din 18 mai 2021, Curtea de Justiție a UE a examinat mai multe aspecte ale acestor reforme și a confirmat aceste preocupări, în special în ceea ce privește Secția de Investigare a Infracțiunilor din Cadrul Sistemului Judiciar (SIIJ). Un proiect de lege pentru desființarea acestei secții este în curs de examinare în Parlament.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș salută nominalizarea lui Mark Gitenstein ca ambasador al SUA la UE: În calitate de ambasador în România, a avut o contribuție inestimabilă la consolidarea democrației

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a salutat joi nominalizarea lui Mark Gitenstein ca ambasador al SUA la Uniunea Europeană.

În calitate de ambasador în România, Mark a avut o contribuție inestimabilă la consolidarea democrației și a statului de drept. Este timpul să repunem democrația în centrul agendei noastre comune și să o promovăm în interiorul și în afara granițelor noastre“, a scris Cioloș, pe Twitter.

Preşedintele SUA Joe Biden l-a nominalizat marţi pe Mark Gitenstein, un colaborator de lungă durată, în funcţia de ambasador la Uniunea Europeană, în timp ce administraţia sa încearcă să consolideze legăturile cu aliații europeni.

Anunțul nominalizării lui Gitenstein a fost publicat marți pe site-ul Casei Albe, alături de alte nominalizări pentru opt posturi cheie.

Mark H. Gitenstein a fost ambasador al Statelor Unite ale Americii în România din 2009 până în data de 14 decembrie 2012. A fost nominalizat de președintele Barack Obama pe 11 iunie 2009 și a fost confirmat de Senatul SUA pe 8 iulie 2009. Și-a încheiat mandatul în decembrie 2012. În perioada mandatului său, Joe Biden a efectuat o vizită la București în calitate de vicepreședinte al SUA, în anul 2009.

Mark Gitenstein are origini românești. Bunicii săi au emigrat din Botoșani, România, în secolul al XIX-lea. În perioada mandatului său de ambasador, el și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței și consolidarea statului de drept.

Anul trecut, după ce Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale în SUA, Mark Gitenstein a afirmat că noul președinte al SUA are o legătură strânsă cu România și că relațiile SUA-România se vor consolida în mandatul său la Casa Albă.

Și AFP notează că, în timpul administraţiei lui Barack Obama, Mark Gitenstein a fost deja ambasador într-o ţară membră a UE, România, de unde provin unii dintre strămoşii săi. El a încercat în special să lupte împotriva abuzului de putere şi în favoarea privatizării economiei în această tânără democraţie, citează Agerpres.

Joe Biden a promis că va consolida relaţiile cu aliaţii Statelor Unite şi a fost întotdeauna un susţinător entuziast al Uniunii Europene, spre deosebire de predecesorul său Donald Trump, sceptic faţă de instituţiile internaţionale şi care a salutat Brexitul.

Avocat de profesie, Mark Gitenstein a fost timp de 17 ani consilierul democrat al Comisiei judiciare a Senatului, unde a devenit un apropiat al lui Joe Biden, care conducea această instanţă.

El a lucrat în special cu viitorul preşedinte al SUA într-un moment cheie al carierei sale – respingerea de către Senat a lui Robert Bork, candidat ultraconservator la Curtea Supremă.

Mark Gitenstein urmează să fie confirmat de Senat, unde democraţii deţin majoritatea, dar unde republicanul Ted Cruz a întârziat nominalizările din cauza obiecţiilor faţă de poziţia lui Joe Biden cu privire la gazoductul Nord Stream 2.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, după includerea Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO: Este victoria tuturor celor care au salvat una dintre cele mai de preț comori ale istoriei vechi a românilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Fostul premier Dacian Cioloș, actualul lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European, a salutat marți decizia Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO de a include peisajul cultural minier de la Roșia Montană în patrimoniul umanității.

“Roșia Montană a intrat, astăzi, în Patrimoniul Mondial UNESCO. Este o veste mare și nici că putea să existe un cadou mai nimerit de care să mă bucur de ziua mea. Comunitatea din Roșia Montană, pe care o cunosc, merita această șansă de multă vreme, pentru că oamenii de acolo, dar și alte organizații civice din țară s-au bătut ani în șir pentru această recunoaștere”, a scris Cioloș, pe pagina sa de Facebook.

Dosarul Roșia Montană, pregătit de fostul ministru al culturii, Corina Șuteu, a fost depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș. 

“E o șansă unică la dezvoltare durabilă, o șansă pe care sper să putem să o exploatăm din plin. Este victoria tuturor celor care, prin implicarea lor civică, au salvat una dintre cele mai de preț comori ale istoriei vechi a românilor. Însă dincolo de prestigiul de a fi parte a Patrimoniului UNESCO, este vorba în primul rând de găsirea unor soluții economice și sociale viabile și durabile, de dezvoltare turistică. Toate acestea, gândite pe profilul zonei, vor aduce bunăstare pentru oamenii din regiune. Felicitări tuturor celor care au crezut în această șansă și care au făcut posibil momentul de azi!”, a continuat europarlamentarul.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis includerea localității Roșia Montană în Patrimoniul Comun al Umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, informează Digi24.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a admis, marți, candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie. Decizia a fost luată fără obiecții și fără amendamente.

Lista Patrimoniului Mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată cu o serie de situri culturale: sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mănăstirea Hurezi (1993), Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999). Un alt sit natural înscris în lista UNESCO – Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei.

Pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii se află Ritualul Căluşului, Doina, Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul Fecioresc, Mărţişorul, Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova. 

În septembrie 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO. Dosarul Roșia Montană, pregătit de fostul ministru al culturii, Corina Șuteu, a fost depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș. Doi ani mai târziu, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea guvernului condus de Viorica Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.

La începutul anului trecut, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a examinat marţi candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie, alături de candidaturile Uruguayului, Braziliei şi Peru. Discutarea dosarului Roşia Montană figura iniţial pe agenda de duminică, potrivit site-ului UNESCO.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu7 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.7 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL9 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

NATO10 hours ago

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

U.E.10 hours ago

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

ROMÂNIA11 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

ROMÂNIA1 day ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending