Connect with us

INTERNAȚIONAL

Summitul SUA-Rusia și elefantul din încăpere numit “China”. Joe Biden: Ultimul lucru pe care Putin îl dorește este un Război Rece cu SUA. Are o graniță de mii de kilometri cu China, care vrea să devină cea mai mare putere

Published

on

© Kremlin

Președintele american Joe Biden a declarat miercuri seară, la Geneva, după primul său summit bilateral cu președintele rus Vladimir Putin, că nu este în interesul SUA și nici al Rusiei să se afle într-un nou Război Rece, făcând trimitere la ascensiunea Chinei care amenință stabilitatea mondială. Liderul de la Casa Albă a subliniat că relaţia dintre Statele Unite ale Americii şi Rusia trebuie să fie una stabilă şi predictibilă, în timp ce președintele rus a afirmat că este “greu de spus” dacă relaţiile cu SUA se vor îmbunătăţi, dar există o “licărire de speranţă” în ce priveşte încrederea reciprocă.

Biden și Putin s-au reunit miercuri pentru prima oară într-un summit SUA – Rusia. Discuţiile desfăşurate miercuri la vila La Grange, o clădire de secol XVIII de pe malul lacului din Geneva, au durat aproximativ trei ore, mai puţin decât au anticipat oficialii celor două delegații, care anunțau tratative de patru-cinci ore. Reuniunea în format restrâns dintre cei doi președinți, în compania șefilor diplomațiilor Antony Blinken și Serghei Lavrov, a durat o oră și jumătate, fiind urmată de consultări în format extins, care s-au desfășurat puțin peste o oră.

Într-un amplu material publicat post-summit, Reuters notează concordanțe în tonul discuțiilor, Putin l-a numit pe Biden un partener constructiv, un om de stat cu experienţă, şi a spus că au vorbit “aceeaşi limbă”, precizând totodată că nu e vorba de nicio prietenie, ci mai degrabă de un dialog pragmatic despre interesele celor două ţări. La rândul său, Biden a declarat că i-a comunicat lui Putin următoarele:”avem nevoie de nişte reguli de bază pe care să le putem respecta cu toţii”, adăugând pragmatic:”am făcut ceea ce am venit să fac”.

Rezultatele concrete ale summitului: SUA și Rusia vor lansa dialoguri privind stabilitatea strategică și consultări în materie de securitate cibernetică

Ca parte a rezultatelor summit-ului, Joe Biden și Vladimir Putin au convenit în cadrul primului lor summit desfăşurat miercuri la Geneva ca ambasadorii celor două ţări să revină la post, după ce au fost retraşi mai devreme în acest an și să lanseze un proces de consultări privind securitatea cibernetică, având în vedere criticile din partea SUA față de activitățile malițioase ale Rusiei.

De asemenea, potrivit Casei Albe, președinții SUA și Rusiei, au adoptat o declarație comună privind stabilitatea strategică, în care au reafirmat “principiul conform căruia un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată” și au anunțat că “Statele Unite și Rusia vor demara împreună, în viitorul apropiat, un dialog bilateral integrat privind stabilitatea strategică”.

“Prin acest dialog, încercăm să punem bazele unor viitoare măsuri de control al armamentului și de reducere a riscurilor”, au transmis, în această declarație, Biden și Putin, având în vedere recenta prelungire a Tratatului New START.

În conferinţa sa de presă de după summitul cu Biden, Putin a subliniat de asemenea că Rusia şi SUA au o responsabilitate comună faţă de stabilitatea nucleară şi vor purta discuţii asupra unor posibile modificări ale Noului Tratat Start, recent înnoit, informează Agerpres.

Liderul rus a afirmat în acelaşi timp că a convenit cu omologul său american ca Rusia şi SUA să poarte “consultări în materie de securitate informatică”, adăugând că “numeroase atacuri informatice de pe plan mondial provin din spaţiul american” şi criticând lipsa de cooperare în materie din partea Washingtonului.

De cealaltă parte, președintele SUA s-a arătat bucuros după dialogul privind stabilitatea strategică, însă în privința atacurilor cibernetice, Biden a adoptat o poziție dură.

“Am fost de acord să lansăm un dialog bilateral de stabilitate strategică – în termeni diplomatici, pentru a spune că experții noștri militari și diplomații noștri trebuie să lucreze împreună la un mecanism care să ducă la controlul armelor noi, periculoase și sofisticate care intră acum în scenă, care reduc timpul de reacție și cresc perspectivele unui război accidental”, a arătat Biden.

“Am vorbit despre propunerea conform căreia anumite infrastructuri critice ar trebui să nu poată fi atacate – punct – prin mijloace cibernetice sau prin orice alte mijloace. Le-am dat o listă, dacă nu mă înșel – nu o am în fața mea – de 16 entități specifice; 16 entități definite ca fiind infrastructuri critice în cadrul politicii americane, de la sectorul energetic la sistemele noastre de apă”, a spus liderul SUA.

Cum a fost abordat elefantul din încăpere: China

Preşedintele american a afirmat în conferinţa de presă de după summit că tonalitatea întâlnirii cu Putin a fost ”pozitivă” şi că i-a spus omologului său rus că pot colabora în ”domenii de stabilitate strategică”. Potrivit lui Biden, ultimul lucru pe care Putin îl doreşte acum este un Război Rece.

Cred că ultimul lucru pe care și-l dorește acum este un Război Rece. Fără să-l citez – ceea ce nu cred că este potrivit – permiteți-mi să vă pun o întrebare retorică: Aveți o graniță de mai multe mii de kilometri cu China. China avansează (…) căutând să devină cea mai puternică economie din lume și cea mai mare și cea mai puternică armată din lume. Sunteți într-o situație în care economia dvs. se confruntă cu provocări. Nu cred că el caută un Război Rece cu Statele Unite“, a spus Biden, a cărui preocupare centrală în materie de politică externe este bătălia dintre democrații și autocrații, având în vedere ascensiunea Chinei.

Liderul de la Casa Albă a evidențiat că este “clar că nu este în interesul nimănui – nici al țării tale, nici al meu – să ne aflăm într-o situație în care să fim într-un nou Război Rece.

Biden a mai afirmat că Putin este îngrijorat de faptul că este “încercuit”.

“Încă este îngrijorat că noi, de fapt, căutăm să îl doborâm, etc. Încă mai are aceste îngrijorări, dar nu cred că ele reprezintă forța motrice în ceea ce privește tipul de relație pe care o caută cu Statele Unite”, a mai spus el.

Deși ambii președinți au adoptat poziții pozitive după summitul lor de la Geneva, Joe Biden a exprimat ferm că agenda sa nu este împotriva Rusiei, ci este ”pentru poporul american”, dar ”drepturile omului sunt şi vor fi întotdeauna pe masă”, iar Statele Unite vor continua să ridice problemele legate de drepturile fundamentale ale omului.

Printre subiectele care au fost abordate succint se numără situația din Ucraina și din Belarus, însă liderul SUA a afirmat că i-a transmis liderului rus sprijinul său pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Încărcat cu reconfirmarea unității transatlantice și cu deciziile și angajamentele democrațiilor occidentale și liberale de la summit-urile G7, NATO și Uniunea Europeană, inclusiv cu privire la acțiunile agresive ale Rusiei, Joe Biden a încheiat primul său turneu politic internațional ca președinte al SUA cu o întâlnire crucială pentru relațiile dintre SUA și Rusia, aflate la cel mai scăzut nivel de la finalul Războiului Rece.

Reuniunea Biden – Putin, prima după zece ani, când cei doi erau vicepreședinte al SUA, respectiv prim-ministru al Rusiei, a avut loc în același oraș în care liderii american și sovietic, Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, dădeau în 1985 startul summiturilor care au contribuit la căderea Cortinei de Fier în Europa.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INDIA

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

Published

on

©President Joe Biden/ Facebook

Liderii Statelor Unite, Japoniei, Indiei și Australiei s-au angajat vineri ”să promoveze o ordine liberă, deschisă, bazată pe reguli, bazată pe dreptul internațional, fără a fi intimidată de presiuni, pentru a consolida securitatea și prosperitatea” în regiunea indo-pacifică.

În cadrul primului summit desfășurat cu prezență fizică la Casa Albă, liderii celor patru țări membre ale Dialogului Cvadrilateral de Securitate (Quad) care au dat dovadă de unitate în fața îngrijorărilor comune generate de China, au subliniat că susțin ”statul de drept, libertatea de navigație și survolare, dar și soluționarea pașnică a diferendelor, valorile democratice și integritatea teritorială a statelor.”

”Viitorul nostru comun va fi scris în Indo-Pacific și ne vom dubla eforturile pentru a ne asigura că Quad-ul este o forță pentru pacea, stabilitatea, securitatea și prosperitatea regionale”, consideră președintele SUA și cei trei premieri. 

Declarația comună adoptată la finalul acestei întrevederi face frecvente trimiteri la nevoia unui comportament bazat pe reguli într-o regiune în care China a încercat să-și încordeze mușchii și au salutat, de asemenea, noua strategie a UE pentru cooperarea în regiunea indo-pacifică.

Cei patru lideri și-au asumat, de asemenea, mai multe acorduri, inclusiv unul pentru a consolida securitatea lanțului de aprovizionare pentru semiconductori, pentru a combate pescuitul ilegal și pentru a stimula cunoașterea domeniului maritim.

”Cartografiem lanțul de aprovizionare cu tehnologii și materiale critice, inclusiv semiconductori, și ne afirmăm angajamentul pozitiv față de lanțurile de aprovizionare reziliente, diverse și sigure ale tehnologiilor critice, recunoscând importanța măsurilor și politicilor de sprijin guvernamental care sunt transparente și orientate către piață. Monitorizăm tendințele în domeniul tehnologiilor critice și emergente ale viitorului, începând cu biotehnologia, și identificăm oportunitățile de cooperare aferente. De asemenea, lansăm principiile Quad privind proiectarea, dezvoltarea, guvernanța și utilizarea tehnologiei, care sperăm că vor ghida nu numai regiunea, ci și lumea spre o inovare responsabilă, deschisă și de înaltă calitate”, mai este menționat în declarația finală.

Aceasta anunță, în egală măsură, și lansarea unui nou ”parteneriat pentru infrastructura Quad”, care îi va aduce periodic împreună pe cei patru lideri ”pentru a ne coordona eforturile, pentru a cartografia nevoile de infrastructură ale regiunii și pentru a ne coordona cu privire la nevoile și oportunitățile regionale.”

”Vom coopera pentru a oferi asistență tehnică, asigurându-le partenerilor regionali instrumente de evaluare, și vom promova dezvoltarea durabilă a infrastructurii. Susținem eforturile G7 în materie de infrastructură și așteptăm cu interes să cooperăm cu parteneri care împărtășesc aceleași idei, inclusiv cu UE. Reconfirmăm principiile G20 privind investițiile în infrastructuri de calitate și ne vom revigora eforturile de a furniza infrastructuri de înaltă calitate în Indo-Pacific. Ne reafirmăm interesul de a ne continua angajamentul față de Rețeaua Blue Dot. Subliniem importanța sprijinirii unor practici de creditare deschise, echitabile și transparente, în conformitate cu normele și standardele internaționale pentru principalele țări creditoare, inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei și responsabilitatea, și solicităm tuturor creditorilor să adere la aceste norme și standarde”, mai este specificat în declarația comună.

Aceasta cuprinde și lansarea unui parteneriat privind tehnologia 5G.

”În parteneriat cu industria, promovăm implementarea rețelelor 5G sigure, deschise și transparente și colaborăm cu o serie de parteneri pentru a încuraja inovarea și a promova furnizorii și abordările de încredere, cum ar fi Open-RAN.  Recunoscând rolul guvernelor în promovarea unui mediu favorabil pentru diversificarea 5G, vom colabora pentru a facilita cooperarea între sectorul public și cel privat și vom demonstra în 2022 capacitatea de adaptare și securitatea cibernetică a tehnologiei deschise, bazate pe standarde”, își asumă liderii SUA, Japonia, India și Australia.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

Published

on

© UK Embassy Bucharest/ Facebook

Cetățenii europeni nerezidenți (care nu sunt protejați de Programul de Înregistrare a Cetățenilor UE – EU Settlement Scheme) pot intra în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord exclusiv în baza pașaportului valabil (simplu electronic sau simplu temporar) începând cu data de 1 octombrie.

Astfel, începând cu această dată, cetățenii români nerezidenți nu mai pot intra în Regatul Unit în baza cărții de identitate.

Conform informaţiilor comunicate de autorităţile britanice, cetăţenilor europeni (inclusiv cetăţenilor români) nerezidenţi în Regatul Unit care nu vor respecta regulile li se va interzice accesul pe teritoriul britanic, arată MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Începând cu data de 1 ianuarie 2021, cetățenii români nerezidenți pot călători spre/ tranzita prin Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în scop turistic/ vizită, pentru șederi de scurtă durată, pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a necesita o viză de intrare.

Totodată, cetățenii români nerezidenți care doresc să se deplaseze pe teritoriul Regatului Unit pentru o perioadă mai mare de șase luni (pentru activități de muncă, pentru studii etc.) au nevoie, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de o viză de intrare eliberată de autoritățile britanice, în conformitate cu sistemul de imigrație bazat pe puncte.

Pentru a verifica dacă scopul șederii necesită o viză sau dacă sunt îndeplinite condițiile necesare pentru obținerea acesteia, poate fi consultată următoarea pagină de internet în limba engleză, pusă la dispoziție de către autoritățile britanice: https://www.gov.uk/check-uk-visa.

Autoritățile britanice recomandă persoanelor care au mențiuni înscrise în cazierul judiciar, precum și persoanelor cărora le-a fost refuzată în trecut intrarea pe teritoriul Regatului Unit, depunerea unei cereri pentru obținerea vizei și pentru deplasările de scurtă durată (sub 6 luni), potrivit informațiilor comunicate prin intermediul portalului https://www.gov.uk/browse/visas-immigration.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

Published

on

© European Union, 2021

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a criticat de la tribuna Națiunilor Unite ceea ce a calificat a fi ”un act de război împotriva mediului înconjurător” care a dus la schimbările climatice și a făcut apel la un ”tratat de pace cu planeta noastră”, potrivit Politico Europe

”Suntem implicați într-un război global, care nu are tabere, nici armată și niciun teritoriu nu este cucerit sau pierdut. Cu toate acestea, acest război distruge vieți. Îngenunchează țări și provoacă suferințe inimaginabile familiilor. Mă refer la războiul pe care oamenii îl poartă împotriva naturii. Ne-am torturat planeta, am abuzat de resursele naturale, am comis acte de război împotriva mediului înconjurător. Iar acum natura ripostează, readucându-ne la realitate. Nimeni nu poate spune <<nu am știut>>. Timp de decenii, oamenii de știință au tras un semnal de alarmă, dar avertismentele lor s-au pierdut în urechi surde. Ne-am întors cu spatele, ca să nu vedem”, a deplâns președintele Consiliului European situația în discursul susținut în cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Pentru a combate schimbările climatice, Charles Michel consideră că este nevoie ca ”oamenii să semneze un armistițiu cu natura, un tratat de pace cu planeta noastră” pentru ”generațiile viitoare”.

În egală măsură, oficialul european a făcut apel la ”cooperare mai degrabă decât la confruntare, la solidaritate mai degrabă decât la izolare, la transparență mai degrabă decât la secretomanie și dorim loialitate, respectându-ne cuvântul dat.”

Referirile lui Michel la transparență și loialitate reprezintă un ecou al criticilor puternice pe care le-a formulat la începutul acestei săptămâni la adresa SUA în legătură cu o nouă legătură strategică pe care Washingtonul a convenit-o cu Regatul Unit și Australia în zona Indo-Pacific.

Președintele american Joe Biden a încercat să liniștească apele, recunoscând după o convorbire telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron că Washingtonul ar fi trebuit să consulte Parisul cu privire la acest pact, care a afectat o înțelegere pe care Parisul a stabilit-o în 2016 cu Canberra.

În discursul său Charles Michel a menționat că UE este principalul investitor în regiunea Indo-Pacific și un partener comercial important în această zonă.

În discursul său Charles Michel a menționat că UE este principalul investitor în regiunea Indo-Pacific și un partener comercial important în această zonă.

De altfel, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare comună privind Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică. Comunicarea comună conține acțiuni concrete de consolidare a angajamentului strategic în această regiune, în conformitate cu sarcinile încredințate de Consiliu la 19 aprilie 2021.

Punerea în aplicare a strategiei UE va include în special următoarele acțiuni:

  • Finalizarea negocierilor comerciale ale UE cu Australia, Indonezia și Noua Zeelandă; reluarea negocierilor comerciale și începerea negocierilor privind investițiile cu India; încheierea unui acord de parteneriat economic cu Comunitatea Africii Orientale; evaluarea posibilei reluări a negocierilor comerciale cu Malaysia, Filipine și Thailanda și eventuala negociere a unui acord comercial interregional cu ASEAN.
  • Încheierea de acorduri de parteneriat și cooperare (APC) cu Malaysia și Thailanda; începerea negocierilor APC cu Maldive și concretizarea deplină a viitorului nou acord de parteneriat al UE cu statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP).
  • Încheierea de alianțe și parteneriate verzi cu parteneri voluntari și ambițioși din regiunea indo-pacifică pentru combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului. Prima alianță de acest fel a fost convenită cu Japonia în mai 2021.
  • Consolidarea guvernanței oceanelor în regiune, inclusiv sporirea sprijinului UE pentru sistemele de gestionare și control în domeniul pescuitului din țările situate în regiunea indo-pacifică, combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil.
  • Extinderea rețelei de parteneriate digitale cu partenerii din regiunea indo-pacifică, precum și explorarea posibilității unor noi acorduri de parteneriat digital cu Japonia, Republica Coreea și Singapore.
  • Accelerarea punerii în aplicare a parteneriatelor pentru conectivitate cu Japonia și India; sprijinirea partenerilor în crearea unui mediu de reglementare adecvat și facilitarea mobilizării finanțării necesare pentru îmbunătățirea conectivității pe teren între Europa și regiunea indo-pacifică.
  • Consolidarea cooperării în domeniul cercetării și inovării în cadrul programului Orizont Europa; analizarea posibilității de asociere la acest program a unor parteneri similari eligibili din regiunea indo-pacifică, cum ar fi Australia, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă și Singapore.
  • Explorarea modalităților de a asigura intensificarea mobilizărilor navale de către statele membre ale UE pentru a contribui la protejarea liniilor maritime de comunicare și a libertății de navigație în regiunea indo-pacifică, consolidând în același timp capacitatea partenerilor din regiune de a asigura securitatea maritimă.
  • Consolidarea sprijinului acordat sistemelor de sănătate și pregătirilor în caz de pandemie în țările cel mai puțin dezvoltate din regiunea indo-pacifică, consolidarea cercetării colaborative privind bolile transmisibile în contextul programului de cercetare Orizont Europa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ6 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA8 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE9 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.9 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș12 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ14 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D15 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL16 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ6 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending