Connect with us

NATO

Summitul supraviețuirii unității transatlantice: Cea mai delicată temă a summitului NATO este și cartea strategică a României

Published

on

de Robert Lupițu

Apărarea începe de acasă. Aceasta nu este doar ideea desprinsă din articolul 3 al Tratatului NATO, ci și argumentul care ar putea salva ultima redută a unității transatlantice și a cooperării occidentale așa cum o cunoaștem: consensul aliaților nord-atlantici la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie. Diferit față de precedentul summit de la Varșovia, mai ales din perspectiva preferințelor unora dintre interlocutori decizionali euro-atlantici, summitul de săptămâna viitoare întrezărește două opțiuni: fie este transformat într-un teatru de confruntări politice între Donald Trump și o parte din aliații europeni, continuând logica ultimelor reuniuni occidentale care au permis alimentarea dilemei unei rupturi transatlantice, fie va oferi un plus de oxigen relației euro-atlantice și alianței occidentale per ansamblu. Contracțiile politice euro-atlantice sunt și mai îngrijorătoare întrucât următoarea situație nu a putut fi anticipată: Summitul pe a cărui agendă se va afla și cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece drept răspuns la postura agresivă a Rusiei va trebui să gestioneze, cu prioritate, delicatele semnale de dezbinare transatlantice intensificate în ajunul primului summit între actualul președinte al SUA și liderul Rusiei, Vladimir Putin.

FOTO: NATO

Anticipat de unii experți drept un summit al implementărilor, date fiind posturile de descurajare, de creștere a rezilienței sau de recunoaștere a operaționalității spațiului cibernetic fixate la Varșovia, summitul de la Bruxelles se va derula sub ghidajul a cinci mari repere: descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) și împărțirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing).

Nu întâmplător, atât în discursul în care secretarul general al NATO a enunțat aceste teme, cât și în articolul de față, subiectul parjatării echitabile a responsabilităților este lăsat la urmă.

Această temă, a cărei chintesență este redată prin angajamentul țărilor NATO din 2014 de a-și crește bugetele în domeniul Apărării la minim 2% din PIB până în anul 2024, reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump. Subiectul este cu atât mai complex cu cât el va fi supus discuțiilor pe masa unui summit decizional, nu doar sub forma discursului dojenitor al președintelui SUA de anul trecut, în cadrul reuniunii speciale NATO, o întrunire fără caracter decizional, ci preponderent simbolică.

Ritmul animozităților s-a intensificat în ultima lună, iar criza relațiilor între cei doi poli occidentali – cel american și cel european nu ocolește nici arena securității nord-atlantice. În pofida faptului că secretarul general al NATO a făcut un recurs la neînțelegerile istorice între aliați – precum Criza Suezului sau a Războiului din Irak – pe care SUA și Europa le-au depășit, dinspre Washington semnalele s-au întețit. Mai întâi, presa a speculat pe seama faptului că la summitul G7 Donald Trump ar fi comparat NATO cu NAFTA, înțelegerea comercială regională Canada – SUA – Mexic de care liderul american nu este mulțumit. Ulterior, președintele american a transmis scrisori de avertisment către mai multe țări europene, inclusiv Germania, pentru a le solicita să își mărească contribuția financiară, iar linia de comunicare de la Casa Albă a consolidat mesajul, insistând asupra faptului că SUA nu vor mai permite să fie exploatate financiar.

Poziția Washington-ului este receptată diferit în Europa. La Berlin, destinația majorității nemulțumirilor lui Donald Trump în raport cu Europa, există semnale că bugetul Apărării va crește anul viitor cu 4 miliarde de euro, însă ministrul Apărării continuă să reitereze faptul că Germania își îndeplinește angajamentele în raport cu NATO și că alocările militare vor ajunge la 1.5% din PIB în 2024, cu 0.5% sub ținta NATO.

La nivelul Alianței Nord-Atlantice, estimările pe care liderii euro-atlantici le vor avea pe masa summitului sunt cele prezentate în dese rânduri de secretarul general Jens Stoltenberg: 1) în 2014, doar trei țări aliate alocau minim 2% din pentru cheltuieli militare, iar în 2018, opt state membre sunt așteptate să facă acest lucru; 2) 2018 este al patrulea an consecutiv în care aliații europeni și Canada și-au sporit cheltuielile pentru apărare, generând o contribuție adițională de 46 de miliarde de dolari; 3) până în 2024, este de așteptat ca 15 țări NATO să aloce 2% din PIB pentru Apărare și 22 de state membre să investească minim 20% din bugetele apărării pentru dezvoltarea capabilităților.

Alocarea unui procent de 2% din PIB pentru bugetele Apărării este, însă, doar o componentă a tematicii partajării echitabile a responsabilităților, asupra căreia președintele american insistă constant. Burden sharing-ul la nivel aliat este însă o temă mai complexă, îmbrăcată de NATO sub forma celor “3C”: cash, capabilități și contribuții. Cu alte cuvinte, un buget al Apărării de 2% din Produsul Intern Brut al unei țări membre reclamă investirea acestor bani în dezvoltare de capabilități (spending better, not just more), în vreme ce responsabilitățile aliaților sunt cuantificate și prin intermediul contribuțiilor pe care acestea le aduc la Alianță, de pildă disponibilitatea Germaniei de a găzdui o nouă structură de comandă aliată sau decizia României de a-și spori efectivele militare participante la misiunea NATO din Afganistan.

FOTO: Ministerul Apărării Naționale

Cea mai delicată temă a summitului este deopotrivă și cartea strategică a României. Delegația condusă de președintele Klaus Iohannis va merge la summit reprezentând unul dintre cele șase state membre care au alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017, dar și țara aliată care deține primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, conform raportului anual al secretarului general al NATO, analizat de CaleaEuropeana.ro la momentul publicării. 

În același context, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro, secretarul general al NATO a remarcat eforturile și angajamentele României în materie de securitate euro-atlantică(Urmăriți aici interviul)

Raportul anual al NATO plasează România drept a șasea națiune aliată în rândul țărilor care au alocat 2% din PIB pentru Apărare, după SUA (3.5%), Grecia (2.3%), Marea Britanie (2.15%), Estonia (2.1%) și Polonia (2%). România este, potrivit raportului NATO, statul aliat care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar în anul 2017 pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, cu 13 procente peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Cu cei 33% din buget alocați dezvoltării militare, România este la egalitate cu Luxemburg (33%), devansând Lutiania (31%), Turcia (30.5%), Bulgaria (29.5%) și SUA (28%). Printre țările NATO care mai respectă acest criteriu se numără Norvegia, Franța, Polonia, Marea Britanie, Italia și Cehia. Evoluția României este cu atât mai semnificativă cu cât în anul 2014, la capitolul cheltuieli destinate echipamentelor militare, România se afla la jumătatea clasamentului (14 din 28) cu un procent de 14% dintr-o orientare NATO de minim 20%.

De asemenea, România bifează și cea de-a treia dimensiune a responsabilităților în cadrul NATO – cea privind contribuțiile la operațiuni. La ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării în care Bucureștiul și-a fixat obiectivele pentru summitul NATO, între care figurează și unitatea transatlantică, CSAT-ul a decis creșterea efectivelor militare participante la misiuni și operații internaționale cu 11%, context în care ministrul Apărării anunțase că România își va suplimenta numărul de soldați prezenți în Afganistan de la 700 la 900.

Disputa în care Occidentul s-a angrenat cu sinele anticipează un summit în care riscul unei scindări transatlantice este mai ridicat ca oricând. Pe linia extrem de fină a acestui risc trebuie să navigheze România pentru a-și atinge obiectivele de securitate enunțate care, dincolo de unitate transatlantică, se axează pe apărare și descurajare în dimenisunea flancului estic, cu o notă particulară în înlăturarea unei abordări diferențiate între nordul și sudul flancului, și pe stabilitate în regiunea Mării Negre.

Altminteri, măsurile preconizate a fi adoptate la acest summit arată o Alianță viguroasă și capabilă să se adapteze provocărilor emergente de securitate: de la transformarea structurii de comandă aliată la un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare și până la sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Dacă summitul de la Varșovia a fost despre revenirea NATO la descurajare și apărare, misiunea sa fondatoarea, summitul de la Bruxelles va fi mai întâi despre supraviețuirea unității transatlantice între America și Europa și, mai apoi, despre lansarea unor noi măsuri de consolidare a apărării colective pe teritoriul euro-atlantic.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ungaria achiziționează un sistem de apărare antiaeriană din SUA în valoare de un miliard de dolari

Published

on

© US Embassy Budapest

Ungaria va cumpăra din Statele Unite componente ale sistemului de apărare antiaeriană Advanced Medium-Range Air-to-Air Missiles (AMRAAM), conform unei declaraţii de intenţie semnate miercuri la Budapesta de ministrul ungar al apărării Tibor Benko şi ambasadorul SUA în Ungaria, David Cornstein, informează MTI şi Ambasada SUA la Budapesta, potrivit Agerpres.

Achiziţia în valoare de 1 miliard de dolari se înscrie în programul SUA pentru Vânzări militare în străinătate (Foreign Arms Sales), tranzacţia urmând să fie finalizată până la 30 septembrie a.c..

Ministrul ungar al apărării a precizat că sistemul va fi folosit în principal cu rol de descurajare, dar şi pentru creşterea securităţii şi pentru antrenament. Sistemul este produs de compania Raytheon Technologies.

Ambasadorul american a subliniat la rândul său că este vorba de cea mai mare achiziţie de armament din istoria cooperării militare dintre Ungaria şi Statele Unite şi a asigurat că acest sistem de apărare antiaeriană, folosit deja în mai multe ţări, este compatibil cu standardele NATO, adăugând că speră ca Ungaria să nu fie nevoită niciodată să-l folosească.

Ungaria, membră a NATO, şi-a intensificat eforturile de apărare sub mandatul premierului Viktor Orban, crescând bugetul alocat apărării de la 0,95% din PIB în 2013 la 1,21% în 2019, a mai consemnat AFP.

Continue Reading

NATO

Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Published

on

© US Department of Defense

România va juca un rol activ în arhitectura de securitate din regiunea Mării Negre în contextul relocării forțelor militare americane din Germania și repoziționări unei părți a acestora pe flancul estic al NATO, a afirmat generalul John E. Hyten, locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA.

Hyten, cel care a efectuat o vizită la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu în luna ianuarie și a prezentat alături de secretarul american al Apărării conceptul relocării forțelor SUA din Germania, a vorbit despre rolul României în această ecuație strategică într-un interviu pentru Hudson Institute.

“Veți vedea că Polonia va fi un partener mai activ, veți vedea că România va fi un partener mai activ, veți vedea zona Mării Negre mai activă, întrucât acolo vom îmbunătăți descurajarea față de Rusia, care este prioritatea numărul unu”, a precizat Hyten.

Oficialul militar american a reluat, totodată, teza susținută în cadrul anunțului Pentagonului privind relocarea trupelor din Germania, anume că partea estică a Alianței Nord-Atlantice s-a schimbat în ultimii 70 de ani datorită procesului de extindere a Alianței Nord-Atlantice.

Astfel, acesta a subliniat că flancul estic al Alianței Nord-Atlantice este reprezentat de statele aliate riverane Mării Baltice și Mării Negre.

“Una dintre misiunile noastre principale este să prevenim un nou război între marile puteri și să menținem pacea între marile puteri”, a precizat generalul Hyten, în urmă cu două săptămâni, când a fost anunțată repoziționarea trupelor americane.

Potrivit comunicatului Pentagonului din data de 29 iulie, acest plan de reducere a prezenței militare americane în Germania presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referă explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus, atunci, Esper.

Secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

În ce-l privește pe generalul John E. Hyten,  acesta este cel de-al doilea ofițer militar de rang înalt al SUA, fiind locțiitorul generalului Mark Milley, președintele Șefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, și asemenea lui Milley raportează direct secretarului american al Apărării și președintelui SUA.

Aflat în luna ianuarie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, Hyten a discutat cu ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, despre procesul de modernizare și extindere a bazei.

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron anunță creșterea prezenței militare a Franței în Mediterana de Est și cere Turciei să pună capăt explorărilor de gaze și petrol în zonă

Published

on

© European Union, 2020

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat miercuri că Franţa îşi va creşte prezenţa militară în Mediterana de Est şi a solicitat Turciei să pună capăt explorărilor de gaze şi petrol din apele acestei zone, care au dus la tensionarea relaţiilor cu Grecia, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul francez şi-a exprimat îngrijorarea faţă de explorarea “unilaterală” a Turciei într-o convorbire telefonică cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, conform unui comunicat al preşedinţiei franceze. În cadrul discuţiei telefonice, preşedintele Macron a adăugat că prospectarea ar trebui să “înceteze pentru a permite un dialog paşnic” între cei doi vecini, membri ai NATO.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Franţa îşi va “consolida temporar” prezenţa militară, conform declaraţiei preşedintelui Macron, pentru a “monitoriza situaţia din regiune şi a marca determinarea sa de a apăra dreptul internaţional”.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

Emmanuel Macron a cerut luna trecută sancţiuni UE împotriva Turciei pentru ceea ce a catalogat a fi drept “încălcări” ale suveranităţii greceşti şi cipriote asupra apelor lor teritoriale.

Parisul şi Ankara s-au confruntat şi pe un alt dosar de politică externă, şi anume conflictul din Libia. De altfel, comportamentul Turciei se numără printre setul de motive care l-au determinat pe liderul de la Elysee să rostească anul trecut celebra frază privind “moartea cerebrală a NATO”.

Mai mult, în urmă cu o lună, Ministerul francez al apărării a anunţat retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

În ce privește tensiunile dintre Turcia și Grecia, miniștrii de externe din țările UE vor avea vineri o reuniune de urgență în format videoconferință, o întrunire solicitată de către Atena în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. 

Continue Reading

Trending