Connect with us

NATO

Summitul supraviețuirii unității transatlantice: Cea mai delicată temă a summitului NATO este și cartea strategică a României

Published

on

de Robert Lupițu

Apărarea începe de acasă. Aceasta nu este doar ideea desprinsă din articolul 3 al Tratatului NATO, ci și argumentul care ar putea salva ultima redută a unității transatlantice și a cooperării occidentale așa cum o cunoaștem: consensul aliaților nord-atlantici la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie. Diferit față de precedentul summit de la Varșovia, mai ales din perspectiva preferințelor unora dintre interlocutori decizionali euro-atlantici, summitul de săptămâna viitoare întrezărește două opțiuni: fie este transformat într-un teatru de confruntări politice între Donald Trump și o parte din aliații europeni, continuând logica ultimelor reuniuni occidentale care au permis alimentarea dilemei unei rupturi transatlantice, fie va oferi un plus de oxigen relației euro-atlantice și alianței occidentale per ansamblu. Contracțiile politice euro-atlantice sunt și mai îngrijorătoare întrucât următoarea situație nu a putut fi anticipată: Summitul pe a cărui agendă se va afla și cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece drept răspuns la postura agresivă a Rusiei va trebui să gestioneze, cu prioritate, delicatele semnale de dezbinare transatlantice intensificate în ajunul primului summit între actualul președinte al SUA și liderul Rusiei, Vladimir Putin.

FOTO: NATO

Anticipat de unii experți drept un summit al implementărilor, date fiind posturile de descurajare, de creștere a rezilienței sau de recunoaștere a operaționalității spațiului cibernetic fixate la Varșovia, summitul de la Bruxelles se va derula sub ghidajul a cinci mari repere: descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) și împărțirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing).

Nu întâmplător, atât în discursul în care secretarul general al NATO a enunțat aceste teme, cât și în articolul de față, subiectul parjatării echitabile a responsabilităților este lăsat la urmă.

Această temă, a cărei chintesență este redată prin angajamentul țărilor NATO din 2014 de a-și crește bugetele în domeniul Apărării la minim 2% din PIB până în anul 2024, reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump. Subiectul este cu atât mai complex cu cât el va fi supus discuțiilor pe masa unui summit decizional, nu doar sub forma discursului dojenitor al președintelui SUA de anul trecut, în cadrul reuniunii speciale NATO, o întrunire fără caracter decizional, ci preponderent simbolică.

Ritmul animozităților s-a intensificat în ultima lună, iar criza relațiilor între cei doi poli occidentali – cel american și cel european nu ocolește nici arena securității nord-atlantice. În pofida faptului că secretarul general al NATO a făcut un recurs la neînțelegerile istorice între aliați – precum Criza Suezului sau a Războiului din Irak – pe care SUA și Europa le-au depășit, dinspre Washington semnalele s-au întețit. Mai întâi, presa a speculat pe seama faptului că la summitul G7 Donald Trump ar fi comparat NATO cu NAFTA, înțelegerea comercială regională Canada – SUA – Mexic de care liderul american nu este mulțumit. Ulterior, președintele american a transmis scrisori de avertisment către mai multe țări europene, inclusiv Germania, pentru a le solicita să își mărească contribuția financiară, iar linia de comunicare de la Casa Albă a consolidat mesajul, insistând asupra faptului că SUA nu vor mai permite să fie exploatate financiar.

Poziția Washington-ului este receptată diferit în Europa. La Berlin, destinația majorității nemulțumirilor lui Donald Trump în raport cu Europa, există semnale că bugetul Apărării va crește anul viitor cu 4 miliarde de euro, însă ministrul Apărării continuă să reitereze faptul că Germania își îndeplinește angajamentele în raport cu NATO și că alocările militare vor ajunge la 1.5% din PIB în 2024, cu 0.5% sub ținta NATO.

La nivelul Alianței Nord-Atlantice, estimările pe care liderii euro-atlantici le vor avea pe masa summitului sunt cele prezentate în dese rânduri de secretarul general Jens Stoltenberg: 1) în 2014, doar trei țări aliate alocau minim 2% din pentru cheltuieli militare, iar în 2018, opt state membre sunt așteptate să facă acest lucru; 2) 2018 este al patrulea an consecutiv în care aliații europeni și Canada și-au sporit cheltuielile pentru apărare, generând o contribuție adițională de 46 de miliarde de dolari; 3) până în 2024, este de așteptat ca 15 țări NATO să aloce 2% din PIB pentru Apărare și 22 de state membre să investească minim 20% din bugetele apărării pentru dezvoltarea capabilităților.

Alocarea unui procent de 2% din PIB pentru bugetele Apărării este, însă, doar o componentă a tematicii partajării echitabile a responsabilităților, asupra căreia președintele american insistă constant. Burden sharing-ul la nivel aliat este însă o temă mai complexă, îmbrăcată de NATO sub forma celor “3C”: cash, capabilități și contribuții. Cu alte cuvinte, un buget al Apărării de 2% din Produsul Intern Brut al unei țări membre reclamă investirea acestor bani în dezvoltare de capabilități (spending better, not just more), în vreme ce responsabilitățile aliaților sunt cuantificate și prin intermediul contribuțiilor pe care acestea le aduc la Alianță, de pildă disponibilitatea Germaniei de a găzdui o nouă structură de comandă aliată sau decizia României de a-și spori efectivele militare participante la misiunea NATO din Afganistan.

FOTO: Ministerul Apărării Naționale

Cea mai delicată temă a summitului este deopotrivă și cartea strategică a României. Delegația condusă de președintele Klaus Iohannis va merge la summit reprezentând unul dintre cele șase state membre care au alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017, dar și țara aliată care deține primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, conform raportului anual al secretarului general al NATO, analizat de CaleaEuropeana.ro la momentul publicării. 

În același context, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro, secretarul general al NATO a remarcat eforturile și angajamentele României în materie de securitate euro-atlantică(Urmăriți aici interviul)

Raportul anual al NATO plasează România drept a șasea națiune aliată în rândul țărilor care au alocat 2% din PIB pentru Apărare, după SUA (3.5%), Grecia (2.3%), Marea Britanie (2.15%), Estonia (2.1%) și Polonia (2%). România este, potrivit raportului NATO, statul aliat care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar în anul 2017 pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, cu 13 procente peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Cu cei 33% din buget alocați dezvoltării militare, România este la egalitate cu Luxemburg (33%), devansând Lutiania (31%), Turcia (30.5%), Bulgaria (29.5%) și SUA (28%). Printre țările NATO care mai respectă acest criteriu se numără Norvegia, Franța, Polonia, Marea Britanie, Italia și Cehia. Evoluția României este cu atât mai semnificativă cu cât în anul 2014, la capitolul cheltuieli destinate echipamentelor militare, România se afla la jumătatea clasamentului (14 din 28) cu un procent de 14% dintr-o orientare NATO de minim 20%.

De asemenea, România bifează și cea de-a treia dimensiune a responsabilităților în cadrul NATO – cea privind contribuțiile la operațiuni. La ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării în care Bucureștiul și-a fixat obiectivele pentru summitul NATO, între care figurează și unitatea transatlantică, CSAT-ul a decis creșterea efectivelor militare participante la misiuni și operații internaționale cu 11%, context în care ministrul Apărării anunțase că România își va suplimenta numărul de soldați prezenți în Afganistan de la 700 la 900.

Disputa în care Occidentul s-a angrenat cu sinele anticipează un summit în care riscul unei scindări transatlantice este mai ridicat ca oricând. Pe linia extrem de fină a acestui risc trebuie să navigheze România pentru a-și atinge obiectivele de securitate enunțate care, dincolo de unitate transatlantică, se axează pe apărare și descurajare în dimenisunea flancului estic, cu o notă particulară în înlăturarea unei abordări diferențiate între nordul și sudul flancului, și pe stabilitate în regiunea Mării Negre.

Altminteri, măsurile preconizate a fi adoptate la acest summit arată o Alianță viguroasă și capabilă să se adapteze provocărilor emergente de securitate: de la transformarea structurii de comandă aliată la un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare și până la sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Dacă summitul de la Varșovia a fost despre revenirea NATO la descurajare și apărare, misiunea sa fondatoarea, summitul de la Bruxelles va fi mai întâi despre supraviețuirea unității transatlantice între America și Europa și, mai apoi, despre lansarea unor noi măsuri de consolidare a apărării colective pe teritoriul euro-atlantic.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Germania se distanțează de criticile lui Emmanuel Macron privind NATO: ”Francezii caută o cooperare europeană puternică pentru a înlocui NATO”

Published

on

© Bundeswehr

Ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, s-a distanțat de criticile recente ale lui Emmanuel Macron cu privire la NATO, precizând că în timp ce președintele francez vrea să înlocuiască alianța militară, Germania dorește să întărească NATO.

Într-un interviu acordat duminică pentru Welt, Kramp-Karrenbauer a spus că Germania este de acord cu nevoia unei cooperări europene mai puternice în politica de securitate, dar că Parisul are o perspectivă diferită față de Berlin, notează Politico Europe.

Când Franța vorbește despre mai multă cooperare europeană în domeniul apărării, vorbește despre autonomie strategică. Francezii caută o cooperare europeană puternică pentru a înlocui NATO”, a spus Kramp-Karrenbauer, adăugând că ea, pe de altă parte, este mai preocupată de ”capacitate de a acționa”.

Ideea mea este că orice consolidare a apărării europene întărește și pilonul european al NATO”, a completat ministrul german al Apărării.

Reamintim că Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Annegret Kramp-Karrenbauer, liderul creștinilor-democrați din Germania (CDU) și o pretendentă pentru a-i succeda Angelei Merkel la funcția de cancelar, a adăugat că ”Franța are o cultură militară diferită de Germania”.

”Acest lucru se reflectă în ultimele propuneri ale președintelui său. Dar și Germania are interesele sale”, a spus ea, subliniind importanța ambelor parteneriate ale Berlinului, atât cu Franța, cât și în privința NATO.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.

Rusia a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron, în timp ce lideri precum cancelarul german Angela Merkel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, președintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen sau premierul polonez Mateusz Morawiecki au criticat poziția radicală a președintelui francez și au reacționat în sprijinul NATO.

 

Continue Reading

NATO

Președintele american Donald Trump va participa la summitul NATO de Londra, organizat la începutul lunii decembrie. Liderul de la Casa Albă va saluta ” progresele fără precedent realizate de Alianţă pentru o mai bună împărţire a poverii financiare”

Published

on

Președintele american Donald Trump se va deplasa la începutul lunii decembrie la Londra pentru a participa la summitul NATO, ocazie cu care va fi primit de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii la Palatul Buckingham, a anunțat vineri Casa Albă, anunță AFP și Reuters, citat de Agerpres.

Summitul NATO, găzduit de Regatul Unit în perioada 3-4 decembrie cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la crearea Alianței, va avea loc într-un luxos centru de golf de lângă Londra.

Donald Trump se va afla în Marea Britanie în ultimele zile ale campaniei pentru alegerile legislative din 12 decembrie, considerate cruciale în problema Brexit. El nu îşi ascunde sprijinul pentru premierul conservator Boris Johnson, căruia i-a promis un acord comercial ”magnific” după ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, chiar dacă recent s-a arătat mai rezervat în legătură cu acordul de separare negociat de “prietenul” său cu Bruxelles-ul.

Să nu uităm că la începutul lunii iunie, liderul de la Casa Albă a efectuat o vizită la Londra în timpul unui moment crucial pentru scena politică britanică, chiar înainte de demisia Theresei May din funcția de premier.

De altfel, înainte de această vizită, Donald Trump a declarat că Boris Johnson, pe atunci pretendent la funcția de prim-ministru britanic, actualmente șef al Guvernului de la Londra, ar fi un ”excelent” premier pentru a-i succeda Theresei May.

Trump a criticat-o pe May pentru modul în care a gestionat dosarul Brexit-ului, spunând că aceasta le-a lăsat europenilor ”toate cărțile” și că aceștia ”nu aveau nimic de pierdut”.

”I-am spus Theresei May că trebuia mai întâi să-şi pregătească muniţia. Cred că Regatul Unit a lăsat Uniunii Europene toate cărţile în mână. Este foarte dificil să joci când o parte are toate avantajele”, a spus Trump.

La summitul NATO, preşedintele american urmează, potrivit Casei Albe, să salute ”progresele fără precedent realizate de Alianţă pentru o mai bună împărţire a poverii financiare, în special cu peste o sută de miliarde de dolari de cheltuieli noi pentru apărare din 2016”.

”La 70 de ani de la creare, NATO rămâne alianţa cu cel mai mare număr de succese la activ în istorie, garantând securitatea, prosperitatea şi libertatea membrilor săi”, a subliniat preşedinţia americană într-un comunicat, în vreme ce atașamentul lui Donald Trump față de această organizație a părut deseori fragil.

Cu doar câteva zile înainte de a-și prelua mandatul de președinte al SUA, Donald Trump a calificat din nou Alianța ca fiind foarte învechită și reproșând statelor membre că nu-și achită contribuția la apărarea comună.

O reacție dură a venit, de asemenea, și din partea președintelui francez, Emmanuel Macron, care a declarat într-un interviu acordat săptămânarului The Economist la 21 octombrie că septuagenara Alianță se se află ”în moarte cerebrală”, explicându-și poziția prin dezangajarea Statelor Unite și comportamentul Turciei.

Afirmațiile liderului francez a provocat un val de nemulțumiri și dezaprobare din partea mai multor lideri, inclusiv cei europeni.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat drept ”inacceptabile” declarațiile omologului francez, Emmanuel Macron.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat comentariile critice ale președintelui francez Emmanuel Macron la adresa NATO, pe care le-a calificat ”periculoase”.

Eu cred că dubiile preşedintelui Macron despre angajamentul NATO faţă de apărarea colectivă îi pot face pe ceilalţi aliaţi să se întreba dacă nu cumva însăşi Franţa este cea care este îngrijorată de respectarea angajamentelor sale. Sper că noi încă putem conta pe Franţa în îndeplinirea obligaţiilor sale”, a afirmat şeful executivului polonez.

”Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim. Şi nu este vorba despre lipsa de angajament a SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă despre lipsa de reciprocitate din partea unor aliaţi europeni”, a continuat Morawiecki.

Cancelarul german Angela Merkel și-a arătat opoziția față de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind NATO, considerând că acesta a folosit ”termeni radicali” când a susţinut că “suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”.

La rândul său, secretarul general al NATO a respins declaraţiile lui Macron. Jens Stoltenberg a accentuat că NATO rămâne ”puternică”, iar SUA şi Europa ”lucrează împreună mai mult decât am făcut-o de decenii”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, aflat în capitala Germaniei la 8 noiembrie pentru comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a calificat drept simplă ”agitație” afirmațiile liderului francez.

Și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o reacție în acest sens.

“În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit tot la Berlin.

“Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

De cealaltă parte, Moscova a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Continue Reading

NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la Paris: Am discutat cu oficialii francezi despre calea spre și dincolo de reuniunea liderilor NATO de la Londra

Published

on

© Mircea Geoana/ Twitter

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană,  a discutat joi, la Paris, cu ministrul francez al Apărării, Florence Parly, și cu oficiali din cadrul administrației președintelui Emmanuel Macron despre valorificarea capacității militare și strategice a Franței și despre pregătirea reuniunii șefilor de stat și guvern din NATO de la Londra, care va avea loc pe 3-4 decembrie cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Doar ce am încheiat prima mea vizită bilaterală în calitate de secretar general adjunct al NATO, la Paris. Întâlniri de substanță și profund la Ministerul francez al Apărării, la Ministerul de Externe francez și la Elysee. Pe agendă s-au aflat: valorificarea capacității militare și strategice a Franței, cooperarea UE-NATO și calea spre și dincolo de reuniunea liderilor NATO”, a scris Geoană, pe Twitter.

Geoană s-a întâlnit și cu Florence Parly, ministrul francez al forțelor armate, în marja participării sale la Summitul GovTech de la Paris, precizând că a avut ”un constructiv schimb de opinii” înaintea reuniunii liderilor NATO de la Londra.

 

Vizita lui Geoană la Paris este prima a unui înalt oficial aliat după afirmațiile lui Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO” pe fondul dezangajării Statelor Unite și a comportamentului Turciei.

Mai mult, cu o zi înaintea deplasării în capitala Franței a secretarului general adjunct al NATO, ministrul francez al Apărării, Florence Parly, a reluat teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra.

Vizita lui Geoană a Paris avut loc și în contextul în care Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței, s-a aflat la Washington, unde s-a întâlnit cu Donald Trump și de unde a respins temerile referitoare la viitorul şi unitatea Alianţei Nord-Atlantice, exprimate în urmă cu o săptămână de către preşedintele francez Emmanuel Macron.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending