Connect with us

NATO

Summitul supraviețuirii unității transatlantice: Cea mai delicată temă a summitului NATO este și cartea strategică a României

Published

on

de Robert Lupițu

Apărarea începe de acasă. Aceasta nu este doar ideea desprinsă din articolul 3 al Tratatului NATO, ci și argumentul care ar putea salva ultima redută a unității transatlantice și a cooperării occidentale așa cum o cunoaștem: consensul aliaților nord-atlantici la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie. Diferit față de precedentul summit de la Varșovia, mai ales din perspectiva preferințelor unora dintre interlocutori decizionali euro-atlantici, summitul de săptămâna viitoare întrezărește două opțiuni: fie este transformat într-un teatru de confruntări politice între Donald Trump și o parte din aliații europeni, continuând logica ultimelor reuniuni occidentale care au permis alimentarea dilemei unei rupturi transatlantice, fie va oferi un plus de oxigen relației euro-atlantice și alianței occidentale per ansamblu. Contracțiile politice euro-atlantice sunt și mai îngrijorătoare întrucât următoarea situație nu a putut fi anticipată: Summitul pe a cărui agendă se va afla și cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece drept răspuns la postura agresivă a Rusiei va trebui să gestioneze, cu prioritate, delicatele semnale de dezbinare transatlantice intensificate în ajunul primului summit între actualul președinte al SUA și liderul Rusiei, Vladimir Putin.

FOTO: NATO

Anticipat de unii experți drept un summit al implementărilor, date fiind posturile de descurajare, de creștere a rezilienței sau de recunoaștere a operaționalității spațiului cibernetic fixate la Varșovia, summitul de la Bruxelles se va derula sub ghidajul a cinci mari repere: descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) și împărțirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing).

Nu întâmplător, atât în discursul în care secretarul general al NATO a enunțat aceste teme, cât și în articolul de față, subiectul parjatării echitabile a responsabilităților este lăsat la urmă.

Această temă, a cărei chintesență este redată prin angajamentul țărilor NATO din 2014 de a-și crește bugetele în domeniul Apărării la minim 2% din PIB până în anul 2024, reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump. Subiectul este cu atât mai complex cu cât el va fi supus discuțiilor pe masa unui summit decizional, nu doar sub forma discursului dojenitor al președintelui SUA de anul trecut, în cadrul reuniunii speciale NATO, o întrunire fără caracter decizional, ci preponderent simbolică.

Ritmul animozităților s-a intensificat în ultima lună, iar criza relațiilor între cei doi poli occidentali – cel american și cel european nu ocolește nici arena securității nord-atlantice. În pofida faptului că secretarul general al NATO a făcut un recurs la neînțelegerile istorice între aliați – precum Criza Suezului sau a Războiului din Irak – pe care SUA și Europa le-au depășit, dinspre Washington semnalele s-au întețit. Mai întâi, presa a speculat pe seama faptului că la summitul G7 Donald Trump ar fi comparat NATO cu NAFTA, înțelegerea comercială regională Canada – SUA – Mexic de care liderul american nu este mulțumit. Ulterior, președintele american a transmis scrisori de avertisment către mai multe țări europene, inclusiv Germania, pentru a le solicita să își mărească contribuția financiară, iar linia de comunicare de la Casa Albă a consolidat mesajul, insistând asupra faptului că SUA nu vor mai permite să fie exploatate financiar.

Poziția Washington-ului este receptată diferit în Europa. La Berlin, destinația majorității nemulțumirilor lui Donald Trump în raport cu Europa, există semnale că bugetul Apărării va crește anul viitor cu 4 miliarde de euro, însă ministrul Apărării continuă să reitereze faptul că Germania își îndeplinește angajamentele în raport cu NATO și că alocările militare vor ajunge la 1.5% din PIB în 2024, cu 0.5% sub ținta NATO.

La nivelul Alianței Nord-Atlantice, estimările pe care liderii euro-atlantici le vor avea pe masa summitului sunt cele prezentate în dese rânduri de secretarul general Jens Stoltenberg: 1) în 2014, doar trei țări aliate alocau minim 2% din pentru cheltuieli militare, iar în 2018, opt state membre sunt așteptate să facă acest lucru; 2) 2018 este al patrulea an consecutiv în care aliații europeni și Canada și-au sporit cheltuielile pentru apărare, generând o contribuție adițională de 46 de miliarde de dolari; 3) până în 2024, este de așteptat ca 15 țări NATO să aloce 2% din PIB pentru Apărare și 22 de state membre să investească minim 20% din bugetele apărării pentru dezvoltarea capabilităților.

Alocarea unui procent de 2% din PIB pentru bugetele Apărării este, însă, doar o componentă a tematicii partajării echitabile a responsabilităților, asupra căreia președintele american insistă constant. Burden sharing-ul la nivel aliat este însă o temă mai complexă, îmbrăcată de NATO sub forma celor “3C”: cash, capabilități și contribuții. Cu alte cuvinte, un buget al Apărării de 2% din Produsul Intern Brut al unei țări membre reclamă investirea acestor bani în dezvoltare de capabilități (spending better, not just more), în vreme ce responsabilitățile aliaților sunt cuantificate și prin intermediul contribuțiilor pe care acestea le aduc la Alianță, de pildă disponibilitatea Germaniei de a găzdui o nouă structură de comandă aliată sau decizia României de a-și spori efectivele militare participante la misiunea NATO din Afganistan.

FOTO: Ministerul Apărării Naționale

Cea mai delicată temă a summitului este deopotrivă și cartea strategică a României. Delegația condusă de președintele Klaus Iohannis va merge la summit reprezentând unul dintre cele șase state membre care au alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017, dar și țara aliată care deține primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, conform raportului anual al secretarului general al NATO, analizat de CaleaEuropeana.ro la momentul publicării. 

În același context, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro, secretarul general al NATO a remarcat eforturile și angajamentele României în materie de securitate euro-atlantică(Urmăriți aici interviul)

Raportul anual al NATO plasează România drept a șasea națiune aliată în rândul țărilor care au alocat 2% din PIB pentru Apărare, după SUA (3.5%), Grecia (2.3%), Marea Britanie (2.15%), Estonia (2.1%) și Polonia (2%). România este, potrivit raportului NATO, statul aliat care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar în anul 2017 pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, cu 13 procente peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Cu cei 33% din buget alocați dezvoltării militare, România este la egalitate cu Luxemburg (33%), devansând Lutiania (31%), Turcia (30.5%), Bulgaria (29.5%) și SUA (28%). Printre țările NATO care mai respectă acest criteriu se numără Norvegia, Franța, Polonia, Marea Britanie, Italia și Cehia. Evoluția României este cu atât mai semnificativă cu cât în anul 2014, la capitolul cheltuieli destinate echipamentelor militare, România se afla la jumătatea clasamentului (14 din 28) cu un procent de 14% dintr-o orientare NATO de minim 20%.

De asemenea, România bifează și cea de-a treia dimensiune a responsabilităților în cadrul NATO – cea privind contribuțiile la operațiuni. La ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării în care Bucureștiul și-a fixat obiectivele pentru summitul NATO, între care figurează și unitatea transatlantică, CSAT-ul a decis creșterea efectivelor militare participante la misiuni și operații internaționale cu 11%, context în care ministrul Apărării anunțase că România își va suplimenta numărul de soldați prezenți în Afganistan de la 700 la 900.

Disputa în care Occidentul s-a angrenat cu sinele anticipează un summit în care riscul unei scindări transatlantice este mai ridicat ca oricând. Pe linia extrem de fină a acestui risc trebuie să navigheze România pentru a-și atinge obiectivele de securitate enunțate care, dincolo de unitate transatlantică, se axează pe apărare și descurajare în dimenisunea flancului estic, cu o notă particulară în înlăturarea unei abordări diferențiate între nordul și sudul flancului, și pe stabilitate în regiunea Mării Negre.

Altminteri, măsurile preconizate a fi adoptate la acest summit arată o Alianță viguroasă și capabilă să se adapteze provocărilor emergente de securitate: de la transformarea structurii de comandă aliată la un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare și până la sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Dacă summitul de la Varșovia a fost despre revenirea NATO la descurajare și apărare, misiunea sa fondatoarea, summitul de la Bruxelles va fi mai întâi despre supraviețuirea unității transatlantice între America și Europa și, mai apoi, despre lansarea unor noi măsuri de consolidare a apărării colective pe teritoriul euro-atlantic.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis continuă ”era predictibilității” în primul său discurs de politică externă de la preluarea noului mandat: Uniunea Europeană, NATO și SUA rămân pilonii de bază ai politicii noastre externe

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis i-a asigurat, joi, pe ambasadorii străini acreditaţi la București, în cadrul întâlnirii lor anuale, că va urmări ca România să rămână pe plan extern un vector de stabilitate şi un promotor ferm al democraţiei, acesta fiind primul discurs de politică externă al șefului statului de la preluarea celui de-al doilea și ultim mandat de președinte al țării.

”Vă asigur, cu toată responsabilitatea, că voi urmări și în continuare ca România să rămână, pe plan extern, un vector de stabilitate și un promotor ferm al democrației”, a spus Iohannis, în debutul discursului său, în care a evocat principalele rezultate ale lui 2019, precum președinția română a Consiliului UE și Summitul de la Sibiu, vizita Papei Francisc în România și comemorarea a 30 de ani de la Revoluția Română din decembrie 2019.

Politica noastră externă se va situa, ca și până acum, sub semnul continuității și predictibilității, însă se vor schimba, în mod firesc, unele accente și nuanțe, menite să confere mai multă coerență și consistență. Apartenența noastră la Uniunea Europeană și NATO, împreună cu parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americii, rămân pilonii de bază ai politicii noastre externe sau, cum le-am numit anul trecut, triada conceptuală strategică a politicii externe a României”, a mai spus președintele.


Discursul integral aici.


Element de noutate în discursul său anual de politică externă. Klaus Iohannis anunță că Bucureștiul lucrează la modernizarea parteneriatului strategic dintre România și Marea Britanie

România lucrează în prezent la modernizarea Parteneriatului Strategic bilateral cu Marea Britanie, a afirmat joi președintele Klaus Iohannis, în discursul său anual de politică externă susținut în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București, în ceea ce reprezintă un element de noutate din prisma poziționării României pe scena internațională și în contextul unui iminent Brexit la 31 ianuarie 2020.

”Peste puțin timp va avea loc retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Este un moment pe care noi nu l-am dorit, dar vom acționa pentru ca prietenia și alianța care ne-au legat până acum să rămână puternice între Regatul Unit și Uniunea Europeană. În egală măsură, urmărim modernizarea parteneriatului nostru strategic dintre România și Regatul Unit, la care lucrăm în prezent”, a afirmat președintele Klaus Iohannis.

De pildă, în discursul său de anul trecut, Iohannis s-a referit la relația cu Marea Britanie din perspectiva unității UE-27, în contextul asigurării de către România a președinției Consiliului UE, dar și a respingerii succesive de către Parlamentul britanic a acordului negociat atunci de fostul premier Theresa May cu Uniunea Europeană.

Reamintim că cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

România și Marea Britanie au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, în iunie 2003, prin adoptarea unui document intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii, informează MAE.

Pe plan militar și de securitate, România și Regatul Unit au cooperat intens în ultimii ani în cadrul NATO, avioanele britanice de luptă de tip Typhoon Eurofighter desfășurând succesive misiuni de poliție aeriană la Marea Neagră și fiind staționate la Baza Mihail Kogălniceanu.

Klaus Iohannis: Vom continua să acționăm pentru aderarea la Schengen și la Zona Euro

În egală măsură, pe plan european, șeful statului a spus se va acţiona în continuare în vederea aderării României la spaţiul Schengen şi la zona euro, dar și în susținerea proiectelor de viitor ale Uniunii Europene.

Ne dorim să capitalizăm experiența acumulată pe durata Președinției noastre de anul trecut. Am demonstrat că suntem un membru matur și responsabil al Uniunii, capabil de implicare și asumare a unor obiective complexe în consolidarea proiectului european. Ca susținător constant al ideii unei Europe mai puternice, vom contribui la consolidarea proiectului european pe baza unui parteneriat onest și deschis cu toate statele membre și cu instituțiile europene. Vom acționa pentru a avea o Uniune mai puternică, mai unită, mai competitivă și mai incluzivă, mai sigură și pe înțelesul tuturor cetățenilor săi. Acestea au fost, de altfel, și mesajele principale ale Declarației de la Sibiu. De aceea, ne propunem să ne implicăm activ în Conferința privind Viitorul Europei. Avem nevoie de o abordare comună pe toate temele majore la nivel european, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, agenda digitală, creșterea economică sau aprofundarea pieței interne, migrația și azilul, agrearea unui buget ambițios al Uniunii, politica de extindere, promovarea valorilor europene și consolidarea acțiunii externe a Uniunii Europene. Stimularea unei convergențe sporite la nivelul întregii Uniuni rămâne un obiectiv prioritar, ca bază pentru avansarea echilibrată a tuturor politicilor europene. O Uniune puternică, capabilă să reducă discrepanțele existente în cadrul ei și totodată să răspundă noilor provocări, nu poate fi construită decât pe un buget adecvat, pe măsura ambițiilor sale. România va sprijini în continuare politica de extindere a Uniunii, îndeosebi pentru deschiderea cât mai curând posibil a negocierilor de aderare cu cele două state candidate – Macedonia de Nord și Albania. Discuția despre eficientizarea metodologiei de extindere nu trebuie în niciun caz să blocheze sau să întârzie acest proces. Totodată, vom continua să acționăm pentru aderarea la Spațiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întregul spațiu de liberă circulație din Uniune și, de asemenea, pentru aderarea la Zona Euro, atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite”, a detaliat președintele.

Klaus Iohannis: ”NATO este o alianță militară de succes. (…) Fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susține o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu”

La nivel aliat, șeful statului a afirmat că NATO este “o alianţă militară de succes” și că România va lucra pentru ca Organizaţia să fie “şi mai puternică”.

”În actualul context internațional confruntat cu riscuri, provocări și amenințări mai vechi și mai noi, nevoia unei Alianțe Nord Atlantice puternice, unite și eficiente este mai mare decât oricând. NATO este o alianță militară de succes și vom continua să lucrăm foarte strâns, împreună cu ceilalți Aliați, pentru ca ea să fie și mai puternică. Acesta este și mesajul principal al Summitului aniversar de la Londra din decembrie 2019 și pe această direcție România se va concentra cu eforturi reînnoite, ca aliat important situat pe Flancul Estic al NATO. Suntem hotărâți să ne respectăm în continuare angajamentele asumate vizând alocarea procentului de 2% din PIB pentru apărare și vom continua să acționăm pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței, mai ales pe Flancul său Estic. În același timp, fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susține o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu și în combaterea terorismului”, a spus președintele.

Parteneriatul Strategic cu SUA rămâne o constantă a politicii externe a României

În ce privește Parteneriatul Strategic cu SUA, Iohannis a precizat că acesta rămâne ”o constantă” a politicii externe românești, precizând că România contează pe SUA inclusiv pentru dezvoltarea Inițiativei celor Trei Mări și a Formatului București 9.

”Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne o constantă a politicii noastre și în contextul mai larg al interesului nostru consecvent pentru consolidarea relațiilor transatlantice. Vom continua să aprofundăm relația bilaterală, pornind de la prioritățile strategice stabilite prin Declarația comună pe care am adoptat-o cu ocazia întrevederii cu Președintele Trump din august 2019. Dincolo de excelenta colaborare în domeniul apărării, vom urmări extinderea cooperării bilaterale printr-o definire mai cuprinzătoare a securității. Mă refer aici la domenii precum securitatea cibernetică și a telecomunicațiilor sau securitatea energetică. Promovarea schimburilor comerciale și creșterea investițiilor, consolidarea relațiilor în domeniul educației și al cercetării, realizarea de progrese în privința ridicării vizelor pentru cetățenii români constituie la rândul lor obiective importante pentru perioada următoare. Un demers regional în care contăm în continuare pe sprijinul Statelor Unite este Inițiativa celor Trei Mări, în perioada următoare prioritatea fiind implementarea proiectelor concrete de interconectare, pe linia deciziilor adoptate la Summitul de la București, din septembrie 2018. De asemenea, vom continua să sprijinim Formatul București 9, de care și Statele Unite sunt interesate. Acest format continuă să fie foarte util pentru coordonarea aliaților de pe Flancul Estic”, a mai precizat Iohannis.

România va relua cooperarea deplină cu Republica Moldova când vor exista acțiuni pentru continuarea parcursului european

Nu în ultimul rând, președintele a spus România va relua cooperarea deplină cu Republica Moldova când va constata că la nivel guvernamental vor avea loc acţiuni pentru continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiţia, administraţia şi combaterea corupţiei.

“Reiterez poziția României: parcursul european este singura și cea mai sigură cale către reformarea profundă a instituțiilor, de natură să aducă beneficii palpabile cetățenilor săi. Din păcate, așa cum am mai spus, nu suntem deloc convinși că actualul guvern de la Chișinău își propune acest obiectiv. De aceea, vom continua doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor, proiectele cu impact la nivel local și proiectele de interconectare strategică. Vom relua cooperarea deplină doar atunci când vom vedea la nivel guvernamental acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiția, administrația și combaterea corupției, de natură să asigure un parcurs democratic și predictibilitate în plan intern și extern”, a mai spus șeful statului.

Noile parteneriate ale României pe scena globală. Klaus Iohannis: Sperăm ca parteneriatul strategic cu Japonia să se materializeze anul viitor

În plan mai larg, Iohannis mai afirimat că prioritățile de politică externă ale României vizează consolidarea relațiilor, inclusiv a celor economice, cu alte state și zone de interes din lume, între care se înscriu Japonia, Coreea de Sud, China, India, precum și state din Asia, Africa, America Latină și Caraibi.

”Ne dorim un parteneriat strategic relevant cu Japonia, care să consolideze rezultatele vizitei istorice a Premierului Shinzō Abe de la București, din 2018, și sperăm ca acest obiectiv să se materializeze în anul viitor, la aniversarea centenarului relațiilor politico-diplomatice”, a mai spus șeful statului

Citiți și 
2019 VIDEO Președintele Klaus Iohannis, discurs în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București: ”Triada conceptuală strategică a politicii externe a României se va menţine neatinsă”
2018 VIDEO Klaus Iohannis, la reuniunea anuală cu ambasadorii străini: Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea de a participa alături de ”nucleul dur” al UE la consolidarea sa
2017 VIDEO&TEXT Klaus Iohannis a prezentat șefilor de misiuni diplomatice direcțiile de politică externă ale României: Pilonii fundamentali rămân aceiaşi – aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO

Continue Reading

NATO

Un ofiţer suedez a reușit să lucreze în cadrul unor structuri ale NATO după ce și-a falsificat CV-ul

Published

on

© Oana Lungescu/ Twitter

Un ofiţer suedez care şi-a falsificat CV-ul a reuşit să ajungă reprezentant al ţării sale într-o structură a Alianţei Nord-Atlantice, informaţie dezvăluită miercuri de presa suedeză, informează Agerpres, citând AFP și France24.

Conform cotidianului Dagens Nyheter, respectivul militar a minţit în CV cu privire la experienţa sa şi şi-a falsificat o diplomă de absolvire a unei şcoli de ofiţeri.

El a ocupat timp de zece ani în armata suedeză mai multe posturi de înaltă securitate, reuşind să devină inclusiv ofiţer de stat major în cadrul NATO la cartierul general al forţelor aliate, SHAPE.

Armata suedeză a recunoscut că acesta a fost ”angajat din greşeală”, dar nu i-a dezvăluit identitatea. El „a lucrat ca ofiţer suedez de legătură şi cu un sistem informatic folosit în cadrul operaţiunilor militare pentru care forţele armate suedeze dispun de personal”, au mai menţionat într-un comunicat autorităţile de la Stockholm, precizând de asemenea că NATO a fost informată luni cu privire la acest caz.

Potrivit relatării cotidianului Dagens Nyheter, acel ofiţer, care a obţinut gradul de maior fără să fi avut pregătirea necesară, a fost angajat pentru a se ocupa în anii 2012-2013 de sistemul informatic AMN (Afghanistan Mission Network) al NATO, un sistem utilizat de 48 de state pentru transmiterea reciprocă de informaţii cu caracter militar şi care astăzi nu mai este în folosinţă. Mai mult, anul trecut el a fost selectat pentru a participa la misiunea ONU în Mali, Minusma.

Suedia nu este membră a NATO, dar participă la Parteneriatul pentru Pace şi în ultimii ani şi-a intensificat colaborarea cu Alianţa, mai ales după anexarea Crimeei de către Rusia, responsabilii suedezi temându-se că în eventualitatea unui conflict deschis ţara lor ar putea deveni ţinta unei agresiuni pentru tăierea legăturii maritime a NATO către statele baltice.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană s-a întâlnit cu șeful Statului Major al Apărării: România rămâne un contributor important de securitate pentru NATO, inclusiv în Orientul Mijlociu

Published

on

© Mircea Geoană/ Facebook

România rămâne un contributor important de securitate, inclusiv prin participarea la misiuni și operații în Orientul Mijlociu, a afirmat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, în urma unei întrevederi pe care a avut-o marți, la sediul Alianței Nord-Atlantice, cu Șeful Statului Major al Apărării din România, generalul-locotenent Daniel Petrescu.

Petrescu s-a aflat la Bruxelles pentru a participa la întâlnirea şefilor de state majore reunite de la nivelul NATO.

România rămâne un contributor important de securitate, inclusiv prin participarea la misiuni și operații în Orientul Mijlociu. Și, mai mult, militarii români sunt extrem de respectaţi, sunt oameni super profesionişti și parteneri de încredere pentru colegii lor din statele aliate”, a spus Geoană, după întâlnirea pe care a descris-o drept ”constructivă”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending