Connect with us

NATO

Summitul supraviețuirii unității transatlantice: Cea mai delicată temă a summitului NATO este și cartea strategică a României

Published

on

de Robert Lupițu

Apărarea începe de acasă. Aceasta nu este doar ideea desprinsă din articolul 3 al Tratatului NATO, ci și argumentul care ar putea salva ultima redută a unității transatlantice și a cooperării occidentale așa cum o cunoaștem: consensul aliaților nord-atlantici la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie. Diferit față de precedentul summit de la Varșovia, mai ales din perspectiva preferințelor unora dintre interlocutori decizionali euro-atlantici, summitul de săptămâna viitoare întrezărește două opțiuni: fie este transformat într-un teatru de confruntări politice între Donald Trump și o parte din aliații europeni, continuând logica ultimelor reuniuni occidentale care au permis alimentarea dilemei unei rupturi transatlantice, fie va oferi un plus de oxigen relației euro-atlantice și alianței occidentale per ansamblu. Contracțiile politice euro-atlantice sunt și mai îngrijorătoare întrucât următoarea situație nu a putut fi anticipată: Summitul pe a cărui agendă se va afla și cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece drept răspuns la postura agresivă a Rusiei va trebui să gestioneze, cu prioritate, delicatele semnale de dezbinare transatlantice intensificate în ajunul primului summit între actualul președinte al SUA și liderul Rusiei, Vladimir Putin.

FOTO: NATO

Anticipat de unii experți drept un summit al implementărilor, date fiind posturile de descurajare, de creștere a rezilienței sau de recunoaștere a operaționalității spațiului cibernetic fixate la Varșovia, summitul de la Bruxelles se va derula sub ghidajul a cinci mari repere: descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) și împărțirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing).

Nu întâmplător, atât în discursul în care secretarul general al NATO a enunțat aceste teme, cât și în articolul de față, subiectul parjatării echitabile a responsabilităților este lăsat la urmă.

Această temă, a cărei chintesență este redată prin angajamentul țărilor NATO din 2014 de a-și crește bugetele în domeniul Apărării la minim 2% din PIB până în anul 2024, reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump. Subiectul este cu atât mai complex cu cât el va fi supus discuțiilor pe masa unui summit decizional, nu doar sub forma discursului dojenitor al președintelui SUA de anul trecut, în cadrul reuniunii speciale NATO, o întrunire fără caracter decizional, ci preponderent simbolică.

Ritmul animozităților s-a intensificat în ultima lună, iar criza relațiilor între cei doi poli occidentali – cel american și cel european nu ocolește nici arena securității nord-atlantice. În pofida faptului că secretarul general al NATO a făcut un recurs la neînțelegerile istorice între aliați – precum Criza Suezului sau a Războiului din Irak – pe care SUA și Europa le-au depășit, dinspre Washington semnalele s-au întețit. Mai întâi, presa a speculat pe seama faptului că la summitul G7 Donald Trump ar fi comparat NATO cu NAFTA, înțelegerea comercială regională Canada – SUA – Mexic de care liderul american nu este mulțumit. Ulterior, președintele american a transmis scrisori de avertisment către mai multe țări europene, inclusiv Germania, pentru a le solicita să își mărească contribuția financiară, iar linia de comunicare de la Casa Albă a consolidat mesajul, insistând asupra faptului că SUA nu vor mai permite să fie exploatate financiar.

Poziția Washington-ului este receptată diferit în Europa. La Berlin, destinația majorității nemulțumirilor lui Donald Trump în raport cu Europa, există semnale că bugetul Apărării va crește anul viitor cu 4 miliarde de euro, însă ministrul Apărării continuă să reitereze faptul că Germania își îndeplinește angajamentele în raport cu NATO și că alocările militare vor ajunge la 1.5% din PIB în 2024, cu 0.5% sub ținta NATO.

La nivelul Alianței Nord-Atlantice, estimările pe care liderii euro-atlantici le vor avea pe masa summitului sunt cele prezentate în dese rânduri de secretarul general Jens Stoltenberg: 1) în 2014, doar trei țări aliate alocau minim 2% din pentru cheltuieli militare, iar în 2018, opt state membre sunt așteptate să facă acest lucru; 2) 2018 este al patrulea an consecutiv în care aliații europeni și Canada și-au sporit cheltuielile pentru apărare, generând o contribuție adițională de 46 de miliarde de dolari; 3) până în 2024, este de așteptat ca 15 țări NATO să aloce 2% din PIB pentru Apărare și 22 de state membre să investească minim 20% din bugetele apărării pentru dezvoltarea capabilităților.

Alocarea unui procent de 2% din PIB pentru bugetele Apărării este, însă, doar o componentă a tematicii partajării echitabile a responsabilităților, asupra căreia președintele american insistă constant. Burden sharing-ul la nivel aliat este însă o temă mai complexă, îmbrăcată de NATO sub forma celor “3C”: cash, capabilități și contribuții. Cu alte cuvinte, un buget al Apărării de 2% din Produsul Intern Brut al unei țări membre reclamă investirea acestor bani în dezvoltare de capabilități (spending better, not just more), în vreme ce responsabilitățile aliaților sunt cuantificate și prin intermediul contribuțiilor pe care acestea le aduc la Alianță, de pildă disponibilitatea Germaniei de a găzdui o nouă structură de comandă aliată sau decizia României de a-și spori efectivele militare participante la misiunea NATO din Afganistan.

FOTO: Ministerul Apărării Naționale

Cea mai delicată temă a summitului este deopotrivă și cartea strategică a României. Delegația condusă de președintele Klaus Iohannis va merge la summit reprezentând unul dintre cele șase state membre care au alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017, dar și țara aliată care deține primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, conform raportului anual al secretarului general al NATO, analizat de CaleaEuropeana.ro la momentul publicării. 

În același context, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro, secretarul general al NATO a remarcat eforturile și angajamentele României în materie de securitate euro-atlantică(Urmăriți aici interviul)

Raportul anual al NATO plasează România drept a șasea națiune aliată în rândul țărilor care au alocat 2% din PIB pentru Apărare, după SUA (3.5%), Grecia (2.3%), Marea Britanie (2.15%), Estonia (2.1%) și Polonia (2%). România este, potrivit raportului NATO, statul aliat care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar în anul 2017 pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, cu 13 procente peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Cu cei 33% din buget alocați dezvoltării militare, România este la egalitate cu Luxemburg (33%), devansând Lutiania (31%), Turcia (30.5%), Bulgaria (29.5%) și SUA (28%). Printre țările NATO care mai respectă acest criteriu se numără Norvegia, Franța, Polonia, Marea Britanie, Italia și Cehia. Evoluția României este cu atât mai semnificativă cu cât în anul 2014, la capitolul cheltuieli destinate echipamentelor militare, România se afla la jumătatea clasamentului (14 din 28) cu un procent de 14% dintr-o orientare NATO de minim 20%.

De asemenea, România bifează și cea de-a treia dimensiune a responsabilităților în cadrul NATO – cea privind contribuțiile la operațiuni. La ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării în care Bucureștiul și-a fixat obiectivele pentru summitul NATO, între care figurează și unitatea transatlantică, CSAT-ul a decis creșterea efectivelor militare participante la misiuni și operații internaționale cu 11%, context în care ministrul Apărării anunțase că România își va suplimenta numărul de soldați prezenți în Afganistan de la 700 la 900.

Disputa în care Occidentul s-a angrenat cu sinele anticipează un summit în care riscul unei scindări transatlantice este mai ridicat ca oricând. Pe linia extrem de fină a acestui risc trebuie să navigheze România pentru a-și atinge obiectivele de securitate enunțate care, dincolo de unitate transatlantică, se axează pe apărare și descurajare în dimenisunea flancului estic, cu o notă particulară în înlăturarea unei abordări diferențiate între nordul și sudul flancului, și pe stabilitate în regiunea Mării Negre.

Altminteri, măsurile preconizate a fi adoptate la acest summit arată o Alianță viguroasă și capabilă să se adapteze provocărilor emergente de securitate: de la transformarea structurii de comandă aliată la un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare și până la sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Dacă summitul de la Varșovia a fost despre revenirea NATO la descurajare și apărare, misiunea sa fondatoarea, summitul de la Bruxelles va fi mai întâi despre supraviețuirea unității transatlantice între America și Europa și, mai apoi, despre lansarea unor noi măsuri de consolidare a apărării colective pe teritoriul euro-atlantic.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Cu o zi înainte de summitul NATO, România a declarat capacitatea operaţională iniţială a Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, a declarat capacitatea operaţională iniţială a Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est, la Ziua Distinşilor Vizitatori a exerciţiului de comandament Defender Europe 21 CAX/CPX.

Anunțul a fost făcut de șeful apărării cu o zi înainte de summitul NATO de la Bruxelles.

“Începând din acest moment, Comandamentul Corpului Multinaţional de Sud-Est a atins nivelul necesar al capacităţii structurale care să-i permită să funcţioneze în rolul de Comandament de Corp în structura de forţe a NATO,” a declarat generalul-locotenent Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Apărării, la Ziua Distinşilor Vizitatori a exerciţiului de comandament Defender Europe 21 CAX/CPX.

 

În perioada 10-14 iunie, aproximativ 400 de militari aparţinând Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est (HQ MNC-SE), Regimentului 46 Sprijin, Corpului Aliat de Reacţie Rapidă (HQ ARRC) din Marea Britanie, Corpului V al Forţelor Terestre ale S.U.A. pentru Europa şi Africa (USAREUR-AF), precum şi din diferite structuri ale Armatei României, participă la activităţile specifice exerciţiului de comandament DEFENDER EUROPE 2021 Computer Assisted Exercise/Command Post Exercise (DE21 CAX/CPX), în România (Bucureşti) şi în Germania, informează MApN.

Amintim că în contextul modificării radicale a mediului internațional de securitate și în baza angajamentelor internaționale asumate de România, țara noastră a prezentat la summitul NATO din 2018 o ofertă de constituire pe teritoriul național a unei capabilități multinaționale de comandă și control în domeniul terestru – HQ MNC-SE, care va fi pusă la dispoziția NATO, ca element integrator al planurilor naționale și aliate de apărare. 

MNC-SE va avea statut de comandament militar internațional, subordonat unui comandament aliat, în afara structurii naționale de comandă și control.

La summitul NATO din iulie 2018 a fost acceptată propunerea României privind o structură de comandă a apărut în contextul în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece.

Ulterior, în decembrie 2018, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat și a aprobat conceptul de constituire pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinaţional de Sud-Est. De asemenea, în 2019, Ministerul Apărării Naționale a lansat o licitație publică referitoare la viitorul Comandament al Corpului Multinațional de Sud-Est, fiind precizată denumirea “Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (Headquarters Multinational Corps South-East/HQ MNC-SE) în cazarma 562 Sibiu“.

Hotărârea pentru înființarea Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est a fost aprobată în iunie 2020.

În prezent, pe linie militară, România găzduiește o Unitate NATO de Integrare a Forțelor (NFIU), Brigada Multinațională de la Craiova și Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București.

Atât NFIU din România, cât și cel din Bulgaria, împreună cu brigada de la Craiova se află sub structura de comandă a Comandamentului Multinațional de la București. Constituirea acestui comandament la nivel de corp de armată – o structură similară există deja în Polonia – ar asigura un lanț de comandă între unitățile aliate pe care România deja le găzduiește și Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli.

Continue Reading

NATO

Joe Biden, mesaj pentru țările aliate în ajunul summitului NATO: Apărarea unui aliat atacat prevăzută la articolul V este “o obligație sacră”

Published

on

© G7/ Flickr

Apărarea unui aliat care este atacat, prevăzută de articolul V al tratatului NATO, este o obligaţie “sacră”, a declarat duminică preşedintele american Joe Biden, într-o conferinţă de presă în finalul summitului G7 din Marea Britanie, urmând ca luni să participe, la Bruxelles, la primul său summit NATO în calitate de președinte al SUA.

“Credem că NATO este vital pentru capacitatea noastră de a menține securitatea americană pentru restul secolului. Și există un entuziasm real. (…) Articolul 5 este: “Un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”. Ei bine, ceea ce americanii fac uneori – nu uitați – amintiți-vă ce s-a întâmplat la 11 septembrie 2001. Am fost atacați. Imediat, NATO ne-a sprijinit. (…)  Noi credem că NATO și articolul 5 sunt o obligație sacră“, a afirmat Biden, în ajunul participării sale la summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles.

Summitul NATO de luni de la Bruxelles, primul cu participarea noului preşedinte american Joe Biden, va prilejui reafirmarea valorii esenţiale a relaţiei transatlantice pentru securitatea euroatlantică.

Calificând reuniunea celor 30 de lideri euro-atlantici drept “un moment crucial pentru Alianța noastră și pentru securitatea noastră colectivă“, secretarul general al NATO a prezentat vineri o serie de domenii cheie de decizie pentru summit, inclusiv consolidarea consultărilor politice pentru ca NATO să rămână unicul forum politic transatlantic, întărirea apărării colective și creșterea rezilienței infrastructurii și a lanțurilor de aprovizionare.

El a anunțat faptul că liderii NATO vor fi de acord cu elaborarea unui nou Concept Strategic care va aborda ascensiunea Chinei și agresivitatea Rusiei, cu implementarea unei politici în materie de apărare cibernetică și cu crearea unui fond pentru inovare în domeniul apărării.

Citiți și Mizele României și ale lui Klaus Iohannis la summitul NATO de la Bruxelles, primul la care va fi prezent președintele SUA Joe Biden

Aliații din NATO vor continua astfel un demers concretizat și în declarația finală a summitului G7 din Marea Britanie, unde cele mai importante democrații ale lumii au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, cerând Moscovei să își retragă trupele din Crimeea și din estul Ucrainei, și au anunțat că își vor coordona abordările față de concurența sistemică cu China, fiind pentru prima dată când țările G7 se raportează astfel la regimul de la Beijing.

La Bruxelles, Joe Biden va avea o întrevedere bilaterală cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și va participa la un summit Uniunea Europeană – Statele Unite, pentru a conveni un nou angajament de cooperare și relansare pentru relația transatlantică în privința schimbărilor climatice, comerțului, redresării economice, combaterii pandemiei și provocărilor strategice determinate de Rusia și China.

Vizita lui Biden în Europa se va încheia cu o întâlnire dificilă cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în încercarea de a restabili predictibilitatea și stabilitatea relațiilor dintre Washington și Moscova, puternic afectate de tensiunile ultimului deceniu, deși Casa Albă a asigurat că tema discuțiilor cu liderul de la Kremlin va viza apărarea democrației în detrimentul autocrației.

Puteți citi, pe larg, corespondența CaleaEuropeană.ro de la summitul NATO aici.

Continue Reading

NATO

Șeful Statului Major al Apărării: Armata României este în măsură să execute operaţii de apărare în situaţia activării Articolului 5 al NATO

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Armata României este în măsură să execute operaţii de apărare, în context naţional şi aliat, în situaţia activării Articolului 5 al NATO, a declarat, duminică, şeful Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Daniel Petrescu, cu ocazia desfăşurării exerciţiului de comandament DEFENDER-EUROPE 21 CAX/CPX  care a avut loc duminică, 13 iunie,  la sediul Statului Major al Forțelor Terestre.

“(…)Armata României este în măsură să execute operaţii de apărare, în context naţional şi aliat, în situaţia activării Articolului 5 al NATO, simultan cu realizarea măsurilor de sprijin ale ţării gazdă pentru forţele aliate care ne tranzitează sau care acţionează pe teritoriu naţional”, a declarat Daniel Petrescu, potrivit Agerpres.

El a adăugat că ţara noastră este un “actor” important în regiunea Mării Negre, care furnizează securitate şi stabilitate, afirmațiile sale fiind făcute și în contextul în care luni are loc la Bruxelles un summit NATO important pentru viitoarea postură aliată de apărare și descurajare.

“Alianţa Nord-Atlantică şi Parteneriatul Strategic româno-american rămân elemente fundamentale în dimensiunea de apărare naţională necesară realizării stării de securitate. România este un actor important în regiunea Mării Negre, pe flancul de est al Alianţei, care furnizează securitate, stabilitate şi contribuie semnificativ la acestea în plan regional, european şi euro-atlantic”, a explicat el.

Daniel Petrescu a precizat, totodată, că, la momentul actual, Comandamentul Corpului Multinaţional de Sud Est a atins nivelul necesar al capacităţii structurale care să-i permită să funcţioneze în rolul de departament de corp în structura de forţe a NATO.

“Această capabilitate îşi va continua progresiv dezvoltarea până la atingerea capacităţii operaţionale finale în anul 2024”, a spus şeful Statului Major al Apărării, conchide sursa citată.

DEFENDER Europe 21 este un exerciţiu multinaţional întrunit, de mare amploare, planificat şi condus de Comandamentul Forţelor Terestre ale SUA pentru Europa şi Africa (USAREUR-AF), având ca scop creşterea capacităţii de reacţie şi a nivelului de interoperabilitate ale Forţelor Terestre ale SUA cu forţele ţărilor membre ale NATO şi partenere. Aflat aproape de final, exerciţiul DEFENDER-Europe 21 a integrează aproximativ 28.000 de militari aparţinând forţelor militare aliate şi partenere din 26 de naţiuni, care se instruiesc, simultan, în peste 30 de zone de antrenament în 12 ţări.

La activităţile specifice exerciţiului de comandament DEFENDER Europe 21 CAX/CPX, care se desfăşoară în perioada 10-14 iunie în România (Bucureşti) şi în Germania, participă aproximativ 400 de militari aparţinând Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est şi Regimentului 46 Sprijin, Corpului Aliat de Reacţie Rapidă din Marea Britanie, Corpului V al Forţelor Terestre ale SUA pentru Europa şi Africa, precum şi din diferite structuri ale Armatei României.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO13 mins ago

Cu o zi înainte de summitul NATO, România a declarat capacitatea operaţională iniţială a Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu

MAREA BRITANIE34 mins ago

Joe Biden a devenit al 13-lea președinte al SUA care s-a întâlnit cu regina Elisabeta a II-a și a invitat-o la Casa Albă: M-a întrebat de Vladimir Putin și Xi Jinping

NATO2 hours ago

Joe Biden, mesaj pentru țările aliate în ajunul summitului NATO: Apărarea unui aliat atacat prevăzută la articolul V este “o obligație sacră”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Joe Biden, la finalul summitului G7: Democraţiile occidentale sunt în competiţie cu guvernele autocrate din lume

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Declarația finală a summitului G7: Liderii marilor democrații și-au aliniat valorile și interese, convenind o abordare dură față de China și cerând Rusiei să renunțe la comportamentul destabilizator

U.E.6 hours ago

Angela Merkel, la finalul ultimului său summit G7: Venirea lui Joe Biden la Casa Albă a adus “un nou elan”

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Joe Biden, către Emmanuel Macron: Uniunea Europeană este incredibil de puternică și are foarte mult de-a face cu capacitatea Europei Occidentale de a fi coloana vertebrală pentru NATO

NATO9 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării: Armata României este în măsură să execute operaţii de apărare în situaţia activării Articolului 5 al NATO

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Angela Merkel, primul lider european invitat de Joe Biden la Casa Albă, afirmă că SUA și Germania sunt ”pe drumul cel bun” privind gazoductul Nord Stream 2

POLITICĂ13 hours ago

Președintele Klaus Iohannis împlinește astăzi 62 de ani

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending