Connect with us

NATO

Summitul supraviețuirii unității transatlantice: Cea mai delicată temă a summitului NATO este și cartea strategică a României

Published

on

de Robert Lupițu

Apărarea începe de acasă. Aceasta nu este doar ideea desprinsă din articolul 3 al Tratatului NATO, ci și argumentul care ar putea salva ultima redută a unității transatlantice și a cooperării occidentale așa cum o cunoaștem: consensul aliaților nord-atlantici la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie. Diferit față de precedentul summit de la Varșovia, mai ales din perspectiva preferințelor unora dintre interlocutori decizionali euro-atlantici, summitul de săptămâna viitoare întrezărește două opțiuni: fie este transformat într-un teatru de confruntări politice între Donald Trump și o parte din aliații europeni, continuând logica ultimelor reuniuni occidentale care au permis alimentarea dilemei unei rupturi transatlantice, fie va oferi un plus de oxigen relației euro-atlantice și alianței occidentale per ansamblu. Contracțiile politice euro-atlantice sunt și mai îngrijorătoare întrucât următoarea situație nu a putut fi anticipată: Summitul pe a cărui agendă se va afla și cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece drept răspuns la postura agresivă a Rusiei va trebui să gestioneze, cu prioritate, delicatele semnale de dezbinare transatlantice intensificate în ajunul primului summit între actualul președinte al SUA și liderul Rusiei, Vladimir Putin.

FOTO: NATO

Anticipat de unii experți drept un summit al implementărilor, date fiind posturile de descurajare, de creștere a rezilienței sau de recunoaștere a operaționalității spațiului cibernetic fixate la Varșovia, summitul de la Bruxelles se va derula sub ghidajul a cinci mari repere: descurajarea și apărarea, proiectarea stabilității, cooperarea cu Uniunea Europeană, modernizarea structurilor de comandament (coloana vertebrală a NATO) și împărțirea echitabilă a sarcinilor (celebrul burden sharing).

Nu întâmplător, atât în discursul în care secretarul general al NATO a enunțat aceste teme, cât și în articolul de față, subiectul parjatării echitabile a responsabilităților este lăsat la urmă.

Această temă, a cărei chintesență este redată prin angajamentul țărilor NATO din 2014 de a-și crește bugetele în domeniul Apărării la minim 2% din PIB până în anul 2024, reprezintă cel mai delicat punct de pe agenda summitului, îndeosebi ca urmare a presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump. Subiectul este cu atât mai complex cu cât el va fi supus discuțiilor pe masa unui summit decizional, nu doar sub forma discursului dojenitor al președintelui SUA de anul trecut, în cadrul reuniunii speciale NATO, o întrunire fără caracter decizional, ci preponderent simbolică.

Ritmul animozităților s-a intensificat în ultima lună, iar criza relațiilor între cei doi poli occidentali – cel american și cel european nu ocolește nici arena securității nord-atlantice. În pofida faptului că secretarul general al NATO a făcut un recurs la neînțelegerile istorice între aliați – precum Criza Suezului sau a Războiului din Irak – pe care SUA și Europa le-au depășit, dinspre Washington semnalele s-au întețit. Mai întâi, presa a speculat pe seama faptului că la summitul G7 Donald Trump ar fi comparat NATO cu NAFTA, înțelegerea comercială regională Canada – SUA – Mexic de care liderul american nu este mulțumit. Ulterior, președintele american a transmis scrisori de avertisment către mai multe țări europene, inclusiv Germania, pentru a le solicita să își mărească contribuția financiară, iar linia de comunicare de la Casa Albă a consolidat mesajul, insistând asupra faptului că SUA nu vor mai permite să fie exploatate financiar.

Poziția Washington-ului este receptată diferit în Europa. La Berlin, destinația majorității nemulțumirilor lui Donald Trump în raport cu Europa, există semnale că bugetul Apărării va crește anul viitor cu 4 miliarde de euro, însă ministrul Apărării continuă să reitereze faptul că Germania își îndeplinește angajamentele în raport cu NATO și că alocările militare vor ajunge la 1.5% din PIB în 2024, cu 0.5% sub ținta NATO.

La nivelul Alianței Nord-Atlantice, estimările pe care liderii euro-atlantici le vor avea pe masa summitului sunt cele prezentate în dese rânduri de secretarul general Jens Stoltenberg: 1) în 2014, doar trei țări aliate alocau minim 2% din pentru cheltuieli militare, iar în 2018, opt state membre sunt așteptate să facă acest lucru; 2) 2018 este al patrulea an consecutiv în care aliații europeni și Canada și-au sporit cheltuielile pentru apărare, generând o contribuție adițională de 46 de miliarde de dolari; 3) până în 2024, este de așteptat ca 15 țări NATO să aloce 2% din PIB pentru Apărare și 22 de state membre să investească minim 20% din bugetele apărării pentru dezvoltarea capabilităților.

Alocarea unui procent de 2% din PIB pentru bugetele Apărării este, însă, doar o componentă a tematicii partajării echitabile a responsabilităților, asupra căreia președintele american insistă constant. Burden sharing-ul la nivel aliat este însă o temă mai complexă, îmbrăcată de NATO sub forma celor “3C”: cash, capabilități și contribuții. Cu alte cuvinte, un buget al Apărării de 2% din Produsul Intern Brut al unei țări membre reclamă investirea acestor bani în dezvoltare de capabilități (spending better, not just more), în vreme ce responsabilitățile aliaților sunt cuantificate și prin intermediul contribuțiilor pe care acestea le aduc la Alianță, de pildă disponibilitatea Germaniei de a găzdui o nouă structură de comandă aliată sau decizia României de a-și spori efectivele militare participante la misiunea NATO din Afganistan.

FOTO: Ministerul Apărării Naționale

Cea mai delicată temă a summitului este deopotrivă și cartea strategică a României. Delegația condusă de președintele Klaus Iohannis va merge la summit reprezentând unul dintre cele șase state membre care au alocat 2% din PIB pentru Apărare în 2017, dar și țara aliată care deține primul loc în rândul națiunilor NATO ce au alocat cel mai mare procent din bugetul Apărării capitolului înzestrării militare, conform raportului anual al secretarului general al NATO, analizat de CaleaEuropeana.ro la momentul publicării. 

În același context, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro, secretarul general al NATO a remarcat eforturile și angajamentele României în materie de securitate euro-atlantică(Urmăriți aici interviul)

Raportul anual al NATO plasează România drept a șasea națiune aliată în rândul țărilor care au alocat 2% din PIB pentru Apărare, după SUA (3.5%), Grecia (2.3%), Marea Britanie (2.15%), Estonia (2.1%) și Polonia (2%). România este, potrivit raportului NATO, statul aliat care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar în anul 2017 pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, cu 13 procente peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Cu cei 33% din buget alocați dezvoltării militare, România este la egalitate cu Luxemburg (33%), devansând Lutiania (31%), Turcia (30.5%), Bulgaria (29.5%) și SUA (28%). Printre țările NATO care mai respectă acest criteriu se numără Norvegia, Franța, Polonia, Marea Britanie, Italia și Cehia. Evoluția României este cu atât mai semnificativă cu cât în anul 2014, la capitolul cheltuieli destinate echipamentelor militare, România se afla la jumătatea clasamentului (14 din 28) cu un procent de 14% dintr-o orientare NATO de minim 20%.

De asemenea, România bifează și cea de-a treia dimensiune a responsabilităților în cadrul NATO – cea privind contribuțiile la operațiuni. La ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării în care Bucureștiul și-a fixat obiectivele pentru summitul NATO, între care figurează și unitatea transatlantică, CSAT-ul a decis creșterea efectivelor militare participante la misiuni și operații internaționale cu 11%, context în care ministrul Apărării anunțase că România își va suplimenta numărul de soldați prezenți în Afganistan de la 700 la 900.

Disputa în care Occidentul s-a angrenat cu sinele anticipează un summit în care riscul unei scindări transatlantice este mai ridicat ca oricând. Pe linia extrem de fină a acestui risc trebuie să navigheze România pentru a-și atinge obiectivele de securitate enunțate care, dincolo de unitate transatlantică, se axează pe apărare și descurajare în dimenisunea flancului estic, cu o notă particulară în înlăturarea unei abordări diferențiate între nordul și sudul flancului, și pe stabilitate în regiunea Mării Negre.

Altminteri, măsurile preconizate a fi adoptate la acest summit arată o Alianță viguroasă și capabilă să se adapteze provocărilor emergente de securitate: de la transformarea structurii de comandă aliată la un nou model de cooperare emblematică cu UE în dimensiunea mobilității militare și până la sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Dacă summitul de la Varșovia a fost despre revenirea NATO la descurajare și apărare, misiunea sa fondatoarea, summitul de la Bruxelles va fi mai întâi despre supraviețuirea unității transatlantice între America și Europa și, mai apoi, despre lansarea unor noi măsuri de consolidare a apărării colective pe teritoriul euro-atlantic.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei, laureați la München pentru activitatea lor în menținerea păcii: ”Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”/ ”Suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”

Published

on

© Zoran Zaev/ Facebook

Corespondență de la München

Prim-miniștrii Greciei și Macedoniei sunt laureații din acest an ai distincției ”Ewald von Kleist”, acordată de Conferința de Securitate de la München începând cu anul 2009 personalităților cu ”o activitate impresionată în menținerea păcii și soluționarea conflictelor”.

Alexis Tsipras și Zoran Zaev au primit această distincție sâmbătă, la München, după ce pe parcursul anului trecut au pus capăt împreună uneia dintre cele mai lungi dispute din istoria recentă europeană, conflictul care dura de 27 de ani privind denumirea Macedoniei și a cărui soluționare a pavat calea acestei țări spre NATO și spre Uniunea Europeană.

Cei doi lideri au fost prezenți la Conferința de Securitate de la München și în cadrul unui dialog cu participanții la prestigiosul forum, susținând discursuri remarcabile în raport cu momentul istoric pe care l-au făcut posibil.

Viziunea mea este limpede: cred profund că istoria nu trebuie scrisă de cei ce folosesc frica. Istoria a fost scrisă de oameni curajoși”, a spus Alexis Tsipras, referindu-se la Acordul de la Prespa care a făcut posibilă rezolvarea disputei pe marginea denumirii Macedoniei și deschiderea căii politice a acestei țări spre NATO și UE.

De cealaltă parte, omologul său macedonean, Zoran Zaev, s-a referit la riscurile politice pe care le-au întâmpinat

Atât eu, cât și Alexis Tsipras, suntem conștienți că ne-am pus în joc cariera politică”, a spus premierul macedonean, în condițiile în care drumul politic post-acordul de la Prespa a fost marcat de un referendum național și de o procedură de ratificare în Parlamentul de la Skopje.

La fel, cu câteva zile înainte de votul de ratificare din Parlamentul de la Atena, premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unei moțiuni de cenzură pe marginea acestei teme.

Cel mai recent, ca urmare a schimbării denumirii țării în Macedonia de Nord, țările NATO și ministrul de Externe de la Skopje au semnat protocolul de aderare la Alianța Nord-Atlantică, iar după ce toate statele aliate îl vor ratifica, Macedonia de Nord va deveni cel de-al 30-lea stat membru al NATO. Într-un alt gest simbolic care a însoțit această soluționare, Grecia a devenit săptămâna trecută prima țară din NATO care a ratificat acest protocol.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena după ce anterior premierul Alexis Tsipras a supraviețuit unui moțiuni de cenzură în legislativul elen.

Mai mult, acordul negociat de cei doi prim-miniștrii i-a propulsat pe Alexis Tsipras și Zoran Zaev drept candidați viabili pentru obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

Distincția a fost numită “Ewald von Kleist” după numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă

Ewald von Kleist a fost fondatorul și personalitatea definitorie a Conferinței de Securitate de la München. În calitate de lider al acestei Conferințe de peste 30 de ani, Kleist a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, la aderarea Germaniei postbelice în NATO și la ordinea de securitate mai largă din epoca Războiului Rece.

În 2009, primul laureat al acestui premiu a fost Henry Kissinger, fostul secretar de stat american al președintelui Richard Nixon, iar distincția a mai fost acordată lui Javier Solana, fost secretar general al NATO și primul Înalt Reprezentant al UE, iar în anul 2014 premiul a fost acordat în comun lui Helmut Schmidt și Valéry Giscard d’Estaing, cancelar al Germaniei Federale (1974-1982), respectiv președinte al Franței (1974-1981).

În 2018, laureatul distincție “Ewald von Kleist” a fost John McCain, senatorul american decedat în august 2018 și tradiționalul lider al delegației Congresului SUA la lucrările Conferinței de Securitate de la München.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis la Conferința de Securitate de la München: ”Dragi aliați, să avem grijă de flancul estic al NATO. Împărțirea acestuia între nord și sud nu aduce niciun avantaj”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis a pledat sâmbătă, la Conferința de Securitate de la München, pentru ca aliații din NATO și din Europa să își mențină atenția sporită față de flancul estic și de regiunea Mării Negre.

Întrebat de ambasadorul Wolfgang Ischinger cum vede România evoluția de securitate de la Marea Neagră, unde conflictele și tensiunile sunt foarte aproape de țara noastră, șeful statului a făcut un apel și pentru ca flancul estic al NATO să fie privit în mod unitar.

”Mulți dintre aliați nu au fost conștienți de importanța regiunii Mării Negre, și mă refer la întreaga regiune geografică. Din păcate, am avut evenimente recente care au dovedit că regiunea este complicată din punct de vedere al securității. Aș spune că multe tensiuni își au originile în evoluțiile istorice, dar avem și tensiuni recente. (…) Dintr-o perspectivă strategică, aș spune că regiunea este complicată, complexă, nu ceea ce am putea un numi un mediu stabil. Din acest motiv, România a încercat și a reușit în mare parte să îi determine pe aliați să se uite înspre această regiune. NATO acum are o strategie și o prezență bună în regiunea Mării Negre. Din acest motiv, tot timpul subliniez: dragi prieteni, dragi aliați, să avem grijă de flancul estic”, a susținut președintele.

Reamintim că România a insistat încă de la debutul conflictului din Ucraina și de la primele măsuri aliate față de zona de est a Alianței ca această parte geografică a NATO să fie tratată în mod unitar și coeziv. În 2018, la summitul NATO, după măsuri de reasigurare și adaptare adoptate în 2014, după măsuri de descurajare adoptate în 2016, țările aliate au convenit asupra unei prezențe înaintate pe întreg flancul estic.

”Flancul estic este o situație specială. Dacă vrem să ducem lucrurile în direcția bună, trebuie să tratăm flancul estic într-un mod unitar. Împărțirea acestui flanc, în partea sa de nord și în partea sa de sud, nu aduce niciun avantaj”, a spus președintele.

Președintele Klaus Iohannis participă sâmbătă la Conferința de Securitate de la München, la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care iau parte peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchenun raport ce portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Puteți urmări corespondența specială CaleaEuropeană.ro aici.

 

Continue Reading

NATO

Comandantul forțelor NATO în Europa, decorat de România. Distincția i-a fost înmânată de ministrul Gabriel Leș la ministeriala Apărării de la Bruxelles

Published

on

Ministrul Apărării Naționale Gabriel Leș i-a înmânat, joi, la Bruxelles generalului Curtis M. Scaparrotti, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), “Ordinul Național Steaua României, în grad de Mare Ofițer, pentru militari, de pace”.

”Distincția a fost oferită în semn de înaltă apreciere pentru sprijinul acordat României în contextul consolidării posturii de apărare și descurajare aliată, precum și pentru susținerea inițiativelor țării noastre. În curând, generalul Scaparrotti își va încheia mandatul în fruntea Comandamentului Aliat din Europa, prilej de a-i ura succes în planurile viitoare ale domniei sale. Distincția a fost acordată la propunerea MApN, consacrată prin decret prezidențial, contrasemnat de Prim-Ministrul României”, a scris Leș pe Facebook.

Reamintim că președintele Klaus Iohannia a semnat pe 31 august 2018 decretul de decorare a generalului Curtis M. Scaparrotti, Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), cu Ordinul Naţional „Steaua României”.

Scaparrotti, care a condus trupele americane din Coreea de Sud, a devenit, în 2016, al 18-lea comandant suprem al forțelor Alianței Nord-Atlantice, post strategic inaugurat în 1951 de generalul american Dwight Eisenhower. El a fost propus pentru acest post de președintele american Barack Obama și acceptat de Consiliul Nord Atlantic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending