Connect with us

SUA

Summitul UE-SUA: Joe Biden și liderii instituțiilor UE anunță că vor continua dialogul pentru eliminarea vizelor pentru România și alte țări UE

Published

on

© European Union, 2021

Corespondență din Bruxelles

Președintele american Joe Biden și liderii instituțiilor Uniunii Europene au stabilit să continue dialogul în vederea eliminării vizelor SUA pentru patru țări membre ale UE – România, Bulgaria, Croația și Cipru -, se arată în declarația comună a summitului UE-SUA adoptată marți, la Bruxelles.

“Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au transmis liderul de la Casa Albă și președinții Comisiei Europene și Consiliului European în cadrul celui de-al 8-lea paragraf al declarației.

Joe Biden, Ursula von der Leyen și Charles Michel au mai subliniat că “intenționăm să continuăm dialogul nostru în vederea eliminării vizelor”.

Informația că subiectul eliminării obligativității vizelor SUA se află pe agenda summitului dintre Uniunea Europeană și Statele Unite a fost confirmată de surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

“Există un interes și un mesaj pozitiv de avansa”, au precizat sursele citate, adăugând că România trebuie să îndeplinească toate condițiile pentru a fi inclusă în programul Visa Waiver.

De altfel, ministrul de externe Bogdan Aurescu și secretarul de stat al SUA Antony Blinken au convenit în luna martie să lucreze împreună pentru includerea României în programul Visa Waiver. De asemenea, MAE a anunțat că va fi armonizată și campania de comunicare publică privind includerea României în programul Visa Waiver al Statelor Unite anunțată de Ministerul Afacerilor Externe.

Amintim că președintele Parlamentului European, David Sassoli, a aprobat pe 3 martie recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiunea obligativității vizelor pentru SUA care încă revin unor state membre ale UE, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Comisia JURI a discutat la începutul lunii martie chestiunea reciprocității vizelor cu Statele Unite, în condițiile în care cetățenii din patru state membre ale Uniunii Europene (România, Bulgaria, Croația și Cipru) au nevoie de vize pentru a se deplasa în SUA.

Conform regulamentului de procedură al Parlamentului European, președintele instituției introduce o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în numele Parlamentului, în conformitate cu recomandarea comisiei competente pentru chestiuni juridice.

Președintele poate sesiza Parlamentul cu privire la decizia de menținere a acțiunii la începutul următoarei perioade de sesiune. În cazul în care Parlamentul se pronunță cu majoritatea voturilor exprimate împotriva acțiunii, președintele retrage acțiunea.

Într-o rezoluție adoptată în luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

Rezoluția, adoptată cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri, îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

Published

on

© President Biden/ Facebook

Preşedintele american Joe Biden a avut vineri o scurtă întrevedere, la Boston, cu prinţul William, moştenitorul tronului Marii Britanii, înainte ca prinţul de Wales să prezideze în cursul serii o gală privind schimbările climatice, relatează sâmbătă AFP şi Reuters.

Joe Biden şi prinţul William şi-au strâns mâinile şi au făcut o scurtă plimbare, înainte de o întrevedere privată care s-a desfăşurat la Biblioteca şi Muzeul prezidenţial John F. Kennedy.

Cei doi urmau să discute despre “obiectivele climatice comune” şi “prioritizarea problemelor legate de sănătatea mintală”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, înainte de întrevedere, relatează Reuters.

“Bun venit în Statele Unite, Prințul William”, a scris Joe Biden, pe Facebook

Prinţul şi prinţesa de Wales, William şi Kate, au încheiat vineri prima lor vizită în Statele Unite din 2014. Vizita de trei zile a cuplului britanic a fost prima în străinatate de la moartea reginei Elisabeta a II-a, pe 8 septembrie.

La finalul vizitei în Statele Unite, prinţul de Wales, în vârstă de 40 de ani, s-a întâlnit pentru a discuta despre schimbările climatice cu preşedintele Biden, la Boston, oraş istoric şi simbol al colonialismului britanic până la Războiul de independenţă al Statelor Unite la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

“A fost minunat să mă întâlnesc cu președintele SUA, în Boston, în această după amiază”, a scris și Prințul de Wales, pe Twitter.

Continue Reading

SUA

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

Published

on

© Secretary of Defense/ Twitter

SUA și-a făcut cunoscut vineri noul bombardier strategic stealth B-21 ‘Raider’, un aparat capabil să opereze fără echipaj şi să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acţiune, utilizând de asemenea armament clasic, informează France Presse, potrivit Agerpres.

Pentagonul intenţionează să se doteze cu cel puţin 100 de exemplare din acest avion de înaltă tegnologie, conceput de grupul industrial Northrop Grumman. Aparatul, care a fost prezentat la Palmdale, în California, îşi va efectua primul zbor în 2023.

“B-21 Raider este primul bombardier strategic în mai bine de trei decenii. Este o dovadă a avantajelor de durată ale Americii în ceea ce privește ingeniozitatea și inovația. Și este o dovadă a angajamentului pe termen lung al Departamentului de a construi capabilități avansate care vor fortifica capacitatea Americii de a descuraja agresiunea, astăzi și în viitor”, a declarat, în cadrul ceremoniei de prezentare, secretarul american al apărării, Lloyd Austin.

În prezent, a indicat Austin, consolidarea și susținerea descurajării se află în centrul Strategiei de apărare națională a Statelor Unite. Avionul “este o dovadă a strategiei noastre de descurajare – cu capacitățile care să o susțină, de fiecare dată și oriunde”, a completat șeful Pentagonului.

Avionul, care ar urma să coste aproximativ 700 milioane de dolari pe exemplar, este primul bombardier comandat de armata americană de mai multe decenii. El urmează să înlocuiască progresiv modelele B-1 şi B-2, bombardiere ale căror prime decolări datează din perioada Războiului Rece.

Aparatul B-21 va deveni astfel un element-cheie al “triadei nucleare” americane, compusă din rachete şi bombe care pot fi lansate de pe uscat, de pe mare şi din aer.

Armata americană nu doreşte să dezvăluie prea multe informaţii despre capacităţile avionului B-21, ale cărui multe caracteristici tehnice rămân secrete. Dar acest nou model ar urma să prezinte progrese semnificative în raport cu flota aeriană existentă.

Bombardierul va oferi în special posibilitatea de a fi pilotat fără echipaj la bord.

La fel ca majoritatea modelelor recente din armata americană, în special avioanele de vânătoare F-22 şi F-35, aparatul B-21 va fi invizibil.

Această tehnologie, care permite minimizarea detectării unui aparat de către radare, datorită formei avionului şi a materialelor din care este construit, există de mai multe decenii. Dar, potrivit fabricantului Northrop Grumman, bombardierul va fi un avion “invizibil de nouă generaţie”, care utilizează “noi tehnici şi materiale” încă nedivulgate publicului.

Supranumele său, ‘Raider’, este inspirat dintr-un raid efectuat de colonelul James Doolittle pentru a bombarda Tokyo în 1942, prima lovitură americană asupra teritoriului japonez în cel de-al Doilea Război Mondial, ca represalii la atacul aviaţiei japoneze asupra bazei americane la Pearl Harbor, în Hawaii, cu un an mai devreme. 

Continue Reading

CHINA

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele Unite și Uniunea Europeană “nu au fost niciodată mai aliniate” în ceea ce privește “perspectivele noastre strategice” în raport cu China și cu zona indo-pacifică, au anunțat vineri într-un comunicat comun Departamentul de Stat american și Serviciul European de Acțiune Externă, subliniind “hotărârea transatlantică comună puternică în apărarea libertății, a democrației și a drepturilor omului în întreaga lume”.

Joi și vineri, la Washington, secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman și secretarul general al diplomației europene, Stefano Sannino, au participat la cea de-a patra reuniune la nivel înalt a dialogului SUA-UE privind China și la cea de-a treia reuniune a consultărilor la nivel înalt SUA-UE privind Indo-Pacificul.

În cadrul dialogului SUA-UE privind China, aceștia au subliniat importanța menținerii de către Statele Unite și UE a unui contact continuu și strâns cu privire la abordările lor față de RPC, inclusiv în ceea ce privește diversificarea economică, coerciția economică continuă a RPC asupra economiilor internaționale, războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, promovarea respectării dreptului internațional și a principiilor drepturilor omului, importanța menținerii păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan și acțiunile unilaterale ale Chinei în Mările Chinei de Est și de Sud.

De asemenea, ei afirmă că oricine din întreaga lume are dreptul de a protesta pașnic, având în vedere protestele în curs de desfășurare în China.

În cadrul consultărilor privind Indo-Pacificul, Sherman și Sannino au confirmat angajamentul nostru comun SUA-UE de a susține ordinea internațională bazată pe reguli în regiune și și-au exprimat sprijinul pentru consolidarea cooperării cu partenerii regionali pe baza acestor valori și a cadrelor multilaterale bazate pe reguli.

Aceștia au discutat despre eforturile de îmbunătățire a conectivității regionale, inclusiv prin intermediul Parteneriatului pentru investiții și infrastructură globală în domeniul sănătății și al Global Gateway.

Cei doi oficiali au vorbit și aspecte legate de securitatea maritimă și au afirmat importanța angajamentului continuu cu partenerii din regiune.

“Aceasta a fost o ocazie pentru Statele Unite și UE de a-și afirma perspectiva strategică comună, de a sublinia hotărârea transatlantică fermă de a susține libertatea, democrația și drepturile omului în întreaga lume și de a sublinia angajamentul nostru continuu de a întreprinde noi acțiuni coordonate pentru a aborda provocările globale actuale”, a declarat, după reuniuni, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Secretarul adjunct Sherman și secretarul general Sannino au convenit să își continue consultările strânse și vor organiza următoarea reuniune la nivel înalt în cadrul dialogului SUA-UE privind China și consultările privind Indo-Pacificul la Bruxelles în prima jumătate a anului viitor, în 2023.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE14 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA16 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA18 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G718 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN1 day ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.1 day ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN1 day ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

S&D2 days ago

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO3 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO3 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL4 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO4 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending