Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

“Suntem martorii unui moment istoric”: La începutul unui “proces îndelungat”, Charles Michel promite că UE va sprijini R. Moldova și Ucraina în călătoria spre aderarea la Uniune

Published

on

© European Union, 2023

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat marți că “suntem martorii unui moment istoric”, referindu-se la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Republica Moldova și Ucraina prin intermediul primelor conferințe interguvernamentale, care au loc la Luxemburg.

“Cele două țări se angajează într-o adevărată transformare în membre cu drepturi depline ale UE – un moment de mândrie pentru ambele națiuni și un pas strategic pentru UE”, a spus Michel, într-un mesaj în care salută debutul tratativelor, posibile în urma deciziei Consiliului European din decembrie 2023 de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.

El a precizat că deschiderea negocierilor reprezintă rezultatul eforturilor enorme de reformă ale Ucrainei și Republicii Moldova.

“Atunci când voința poporului este respectată, când conducerea vizionară dă rezultate și când democrația este pusă în practică, vedem roadele unui progres real. UE continuă să ofere rezultate în parteneriatele cu Ucraina și Moldova, cu atât mai mult cu cât Ucraina se apără împotriva războiului ilegal de agresiune al Rusiei, iar Moldova se confruntă cu consecințele războiului. (…) Eforturile Ucrainei sunt cu atât mai admirabile cu cât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a adus greutăți și adversități fără precedent. Poporul ucrainean a dat dovadă de un curaj și o solidaritate extraordinare în apărarea suveranității și a viitorului său european. Moldova, de asemenea, s-a confruntat cu provocări semnificative, inclusiv presiuni economice și intimidare politică, dar a rămas neclintită în căutarea unor legături tot mai strânse cu UE”, a subliniat președintele Consiliului European.

Potrivit lui Michel, deschiderea negocierilor de aderare prin intermediul primelor conferințe interguvernamentale reprezintă o etapă-cheie, dar și “o dovadă a progreselor imense pe care ambele națiuni le-au făcut pe drumul lor către integrarea europeană, în ciuda provocărilor imense cu care s-au confruntat și se confruntă în continuare”.

Ambele țări au demonstrat un angajament impresionant față de reformă și alinierea la valorile europene, a mai punctat înaltul oficial european, referindu-se la măsurile transformative luate în domenii precum statul de drept, guvernanța și sistemele judiciare.

El a atenționat debutul negocierilor “este începutul unui proces îndelungat”.

“Deși astăzi sărbătorim un pas înainte semnificativ, trebuie să recunoaștem, de asemenea, că drumul care ne așteaptă va necesita eforturi susținute, dedicare și reforme substanțiale suplimentare. Ucraina și Moldova vor trebui să își continue eforturile de consolidare a instituțiilor, să continue lupta împotriva corupției și să consolideze stabilitatea economică pentru a îndeplini standardele riguroase de aderare deplină la UE”, a explicat acesta.

“Uniunea Europeană, prin instituțiile și statele sale membre, este pregătită să sprijine Ucraina și Moldova la fiecare etapă a acestei călătorii. Vom oferi resursele, expertiza și sprijinul politic necesare. Împreună, putem construi o Europă mai puternică și mai unită, în care fiecare națiune are posibilitatea de a se dezvolta în pace și prosperitate”, a conchis Charles Michel.


Citiți și

Ursula von der Leyen salută debutul negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina: Calea va fi plină de provocări, dar împreună putem făuri o Europă mai mare

“25 iunie 2024 va intra în istorie. Viitorul nostru comun începe acum” – Roberta Metsola salută debutul negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina


În cursul zilei de 25 iunie vor avea loc Conferința interguvernamentală Ucraina – Uniunea Europeană și Conferința interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană, de lansare oficială a negocierilor de integrare a în UE. Acestea va fi urmată de o conferință de presă, susținută cu reprezentanții Președinției în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene.

Se așteaptă ca UE să prezinte, separat, Ucrainei și Republicii Moldova un cadru general de negociere, care stabilește orientările și principiile pentru negocierile de aderare cu Moldova, în urma aprobării poziției generale a UE de către Consiliu la 21 iunie 2024.

Conferințele au loc după ce statele membre ale Uniunii Europene au aprobat cadrul de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, o decizie procedurală subsecventă acordului politic de principiu încheiat la data de 14 iunie, sub mandatul președinției belgiene a Consiliului Uniunii Europene.

Reunit într-un summit crucial la 14 decembrie 2023, Consiliul European a adoptat decizia istorică a deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, într-o hotărâre semnal pentru viitorul politicii de extindere a Uniunii Europene, pe care liderii statelor membre au consacrat-o ca fiind “o investiție geostrategică și geopolitică”.

Decizia a fost luată după ce, la 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova.

În primăvara acestui an, Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova. Drept urmare, Consiliul European a solicitat adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea la UE, iar luna aceasta Comisia Europeană a estimat că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit toate condiţiile pentru deschiderea negocierilor oficiale.

La 23 iunie 2022, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

La 28 februarie 2022, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie 2022, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE au adoptat Agenda Strategică 2024-2029, axată pe valorile fondatoare, apărare complementară cu NATO, extinderea UE, motorul pieței unice și obiectivul întemeietor al păcii

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Întruniți la Bruxelles pentru un summit cu mize echivalente cu direcția în viitor a Uniunii Europene, cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE au adoptat Agenda Strategică pentru perioada 2024-2029, aceasta fiind una dintre cele patru decizii majore adoptate, alături de foaia de parcurs pentru reforma internă a Uniunii în perspectiva extinderii, pachetul de numiri în funcțiile cheie de la vârful UE și un acord comun de securitate UE – Ucraina.

Bazată pe trei piloni –  o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă – agenda adoptată de liderii europeni consacră prioritățile pe care Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană vor trebui să le pună în practică în cursul următorului ciclu instituțional.

Documentul debutează cu o evaluare foarte sobră a noilor realități geopolitice.

Uniunea Europeană a fost întemeiată pe imperativul asigurării păcii în Europa, având la bază cooperarea, solidaritatea și prosperitatea economică comună. Această promisiune inițială încă ne ghidează și servește drept fundament al priorităților noastre pentru o Europă puternică și suverană. Peisajul politic mondial este în curs de reconfigurare ca urmare a concurenței strategice, a creșterii instabilității la nivel mondial și a încercărilor de subminare a ordinii internaționale bazate pe norme. Rusia a readus războiul pe continentul nostru. În vecinătatea noastră, situația din Orientul Mijlociu este dramatică. Mediul nostru natural se confruntă cu daune și perturbări tot mai mari din cauza schimbărilor climatice, a declinului biodiversității și a poluării. Dezvoltarea rapidă a unor noi tehnologii generează atât oportunități, cât și potențiale riscuri. Aceste provocări fără precedent ne-au determinat să explorăm noi posibilități de cooperare și integrare în ultimii cinci ani”, arată documentul adoptat la finalul summitului Consiliului European.

Prin agenda strategică adoptată, liderii europeni făgăduiesc că “la nivelul Uniunii și la nivelul statelor membre, ne vom combina punctele forte și resursele pentru a întâmpina următorii ani cu unitate și hotărâre” și că “vom răspunde aspirațiilor cetățenilor noștri”.

O Europă liberă și democratică: valorile fondatoare, punctul T-zero al fundației viitorului comun european

Pilonul unei Europe libere și democratice plasează valorile fondatoare ale Uniunii Europene și acțiunea la nivel mondial bazată pe aceste valori drept punct de plecare.

“Valorile noastre și statul de drept sunt busola noastră, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Ele reprezintă fundamentul unei Uniuni mai puternice, mai prospere și mai democratice pentru cetățenii noștri”, au convenit liderii.

O Europă puternică și sigură: finanțarea industriei de apărare, interoperabilitatea forțelor armate europene, cu NATO în rolul de fundament al apărării colective pentru statele UE care sunt membre ale Alianței

Prin pilonul unei Europe puternice și sigure, liderii statuează că UE își va asuma “responsabilitatea necesară pentru securitatea și apărarea noastră” și își va “consolida capacitatea de a acționa pentru a ne apăra interesele și pentru a deveni mai influenți în lume”.

În noul context geopolitic multipolar, invazia pe scară largă a Ucrainei reprezintă și un atac la adresa unei Europe libere și democratice, au subliniat liderii, evocând nevoia unei acțiuni externe a UE coerente și influente, ambiția consolidării securității și apărării și pregătirea pentru extinderea UE.

“În viitor, vom investi substanțial mai mult și mai eficient împreună, ne vom reduce dependențele strategice, ne vom extinde capacitățile și vom consolida corespunzător baza industrială și tehnologică de apărare europeană. Sporirea securității noastre necesită o bază economică solidă. Vom mobiliza instrumentele necesare pentru a ne consolida securitatea, a întări protecția cetățenilor noștri și a răspunde noilor amenințări emergente. Vom consolida interoperabilitatea între forțele armate europene. Vom îmbunătăți de urgență condițiile pentru dezvoltarea industriei europene de apărare prin crearea unei piețe europene a apărării mai bine integrate și prin promovarea achizițiilor publice comune. Așteptăm cu interes proiecte emblematice și inițiative în domeniul apărării din partea statelor membre. Vom îmbunătăți accesul la finanțare publică și privată, explorând toate opțiunile, inclusiv prin consolidarea rolului de catalizator al Grupului Băncii Europene de Investiții. O Uniune Europeană mai puternică și mai capabilă în domeniul securității și apărării va contribui în mod pozitiv la securitatea mondială și transatlantică și este complementară NATO, care rămâne, pentru acele state care sunt membre ale NATO, fundamentul apărării lor colective. Vom coopera cu partenerii transatlantici și cu NATO, respectând pe deplin principiile stabilite în tratate și de către Consiliul European, fără a aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre și ținând seama de interesele de securitate și apărare ale tuturor statelor membre”, au convenit liderii, la rubrica dedicată securității și apărării.

Pregătindu-se pentru o Uniune mai mare și mai puternică, liderii au consacrat în agenda strategică faptul că noua realitate geopolitică evidențiază importanța extinderii ca investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate.

“Procesul de extindere a dobândit un nou dinamism. Atât UE, cât și țările care aspiră la aderare au acum responsabilitatea de a valorifica la maximum această oportunitate și de a comunica acest lucru în mod clar. Uniunea Europeană va urma o abordare a aderării bazată pe merit, cu stimulente concrete. Ea va sprijini țările care aspiră la aderare să îndeplinească criteriile de aderare cu ajutorul unor instrumente adecvate și va utiliza toate posibilitățile pentru a face să avanseze în continuare integrarea lor treptată. De asemenea, va încuraja eforturile de reformă, în special în ceea ce privește statul de drept, precum și integrarea regională, relațiile de bună vecinătate, reconcilierea și soluționarea diferendelor bilaterale. În paralel, Uniunea Europeană va întreprinde reformele interne necesare pentru a se asigura că politicile noastre sunt adaptate viitorului și finanțate în mod durabil și că instituțiile UE continuă să funcționeze și să acționeze în mod eficace”, au transmis liderii.

O Europă prosperă și competitivă: piața unică – cel mai important atu, frâul liber spiritului antreprenorial european și orientarea către următorul cadru financiar multianual

Sub pilonul unei Europei prospere și competitive, statele membre au convenit să consolideze competivitatea, reafirmând obiectivul de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic, realizând cu succes tranziția climatică și pe cea digitală, fără a lăsa pe nimeni în urmă

“În lumea hipercompetitivă de astăzi, trebuie să dăm frâu liber spiritului antreprenorial european. Europa este continentul oamenilor care acționează, produc și inovează. Încrederea în capacitatea întreprinderilor noastre de a transforma riscurile în oportunități va da un impuls investițiilor, va stimula creșterea economică și va face din Europa un lider mondial în industriile și tehnologiile verzi și digitale”, au precizat liderii

Următorul cadru financiar multianual al Uniunii, a cărui propunere bugetară liderii UE o doresc până la data de 1 iulie 2025, va trebui să reflecte aceste priorități, asigurându-se că bugetul UE este adaptat viitorului și că la provocările europene se oferă răspunsuri europene. În acest sens, liderii s-au angajat să depună eforturi în vederea introducerii de noi resurse proprii.

“Ne vom consolida suveranitatea în sectoare strategice și vom transforma Europa într-o putere tehnologică și industrială, promovând în același timp o economie deschisă. Vom elimina decalajele cu care ne confruntăm în materie de creștere, productivitate și inovare în raport cu partenerii internaționali și cu principalii noștri concurenți. Acest lucru necesită un efort semnificativ la nivel de investiții colective, care să mobilizeze atât finanțare publică, cât și finanțare privată, inclusiv prin intermediul Băncii Europene de Investiții”, au precizat cei 27 de șefi de stat sau de guvern.

În agenda strategică adoptat, liderii consacră piața unică drept cel mai important atu, motorul pe termen lung al prosperității și convergenței, care permite realizarea de economii de scară.

Prin urmare, o vom aprofunda în continuare, în special în domeniile energiei, finanțelor și telecomunicațiilor. Vom elimina obstacolele rămase, în special în ceea ce privește serviciile și bunurile esențiale, și vom asigura accesul egal la piața unică prin îmbunătățirea conectivității. Vom asigura un cadru echilibrat și eficace privind ajutoarele de stat și concurența, pentru a menține integritatea pieței unice și condiții de concurență echitabile. IMM-urile vor rămâne esențiale pentru structura economică și socială a Europei. Pentru a debloca potențialul de investiții necesar, vom accelera integrarea financiară prin realizarea uniunii piețelor de capital și finalizarea uniunii bancare. Vom crea piețe europene de capital cu adevărat integrate, care să fie accesibile și atractive pentru toți cetățenii și toate întreprinderile și să aducă beneficii tuturor statelor membre. Învățând din experiență, nu vom permite subminarea piețelor noastre deschise”, au mai convenit liderii.

Sub angajamentul “Mergem înainte împreună”, documentul Agendei Strategice adoptat de liderii europeni se încheie profetic: “Destinul nostru se află în propriile noastre mâini. Avem talentul, curajul și viziunea pentru a ne modela cu succes viitorul. Această agendă strategică este angajamentul nostru comun de a lucra fără echivoc în slujba cetățenilor noștri și de a ne îndeplini obiectivul întemeietor de pace și prosperitate”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE au adoptat o foaie de parcurs pentru reforma internă a Uniunii în perspectiva extinderii: Procesul de reformă va merge în paralel cu cel de extindere

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Reuniți la Bruxelles pentru un summit al Consiliului European cu mize semnificative pentru viitorul mandat al instituțiilor europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat o foaie de parcurs pentru reformele interne ale Uniunii Europene în perspectiva extinderii UE, aceasta fiind una dintre cele patru decizii majore adoptate, alături de Agenda Strategică 2024-2029, pachetul de numiri în funcțiile cheie de la vârful UE și un acord comun de securitate UE – Ucraina.

Documentul a fost adoptat ca parte a demersurilor de consolidare a Uniunii şi a suveranităţii acesteia pentru îndeplinirea obiectivelor asumate pe termen lung, a capacităţii de acţiune în raport cu provocările complexe, precum şi în contextul pregătirii pentru extindere. 

“Pentru ca UE să devină mai puternică și pentru a se consolida suveranitatea europeană, Consiliul European subliniază nevoia de a întreprinde lucrările pregătitoare și reformele necesare pe plan intern pentru a îndeplini ambițiile pe termen lung ale Uniunii și pentru a aborda aspectele-cheie legate de prioritățile și politicile sale, precum și capacitatea sa de a acționa în fața unei noi realități geopolitice și a unor provocări din ce în ce mai complexe”, se arată în concluziile adoptate de Olaf Scholz, Emmanuel Macron, Donald Tusk, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni.

Liderii au reafirmat, asemenea concluziilor din trecut, că “aceste lucrări ar trebui să avanseze în paralel cu procesul de extindere, întrucât atât Uniunea, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite în momentul aderării”.

În acest scop, Consiliul European a stabilit o foaie de parcurs pentru lucrările viitoare prin care Comisia Europeană este invitată să prezinte, să prezinte, până în primăvara anului 2025, analize aprofundate ale politicilor care să conțină elemente operaționale cu privire la patru direcții de lucru: valori și apărarea și statului de drept, politici axate pe competitivitate și suveranitate strategică, buget și propunerea privind cadrul financiar multianual care să fie prezentate până la 1 iulie 2025 și guvernanță.

De asemenea, Consiliul European invită Consiliul să continue lucrările și să prezinte, până în iunie 2025, un raport privind acțiunile ulterioare, reflectând asupra acestor patru direcții de lucru.  Consiliul European va analiza progresele înregistrate în iunie 2025 și va oferi orientări suplimentare, după caz.

“Viitoarele state membre și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”, a fost punctul de plecare al acestor discuții, conform concluziilor adoptate în decembrie anul trecut de către liderii europeni, care au decis că procesul de extindere și reformarea Uniunii vor “înainta în paralel”.

De altfel, Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”. În ceea ce o privește, România a punctat că susține un proces paralel al avansării extinderii și al eficientizării funcționării UE, în limitele actuale ale tratatelor.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis și ceilalți lideri au trasat ca obiectiv viitoarei Comisii Europene și Înaltului Reprezentant să pregătească o strategie UE pentru regiunea Mării Negre

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Klaus Iohannis a subliniat în discuţiile de joi, de la Consiliul European de vară, importanţa crucială pe care Marea Neagră o are pentru securitatea regională, dar şi pentru securitatea întregii Uniuni Europene, mai ales în actualul context geopolitic şi a insistat pentru o nouă abordare strategică a Mării Negre la nivel european.

Un summit crucial care a stabilit calea de urmat pentru Uniunea Europeană până la finalul acestui deceniu a avut loc joi spre vineri, 27-28 iunie, la Bruxelles. Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au întrunit în cadrul Consiliului European de vară, punctele cardinale ale reuniunii fiind aprobarea pachetului de lideri care vor conduce Comisia Europeană și Consiliul European în următorii cinci ani, numirea viitorului Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, adoptarea Agendei Strategice 2024-2029, bazată pe trei piloni: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă, și convenirea unei foi de parcurs privind reforma internă a Uniunii Europene în perspectiva procesului de extindere a UE.

Potrivit Palatului Cotroceni, în ceea ce privește interesele României, liderii au trasat ca obiectiv pentru viitoarea Comisie Europeană şi Înaltul Reprezentant să pregătească o Comunicare Comună privind o strategie a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre, concluziile “reprezentând un rezultat al eforturilor diplomatice susţinute ale României din ultimele luni”.

În ceea ce priveşte pachetul de numiri pentru următorul ciclu instituţional, șeful statului a evidenţiat necesitatea “unui proces rapid şi predictibil, care să asigure funcţionarea eficientă şi credibilă a instituţiilor europene în procesul tranziţiei către următorul ciclu instituţional, dar şi pe termen lung”. El s-a referit, totodată, la “importanţa respectării echilibrului politic şi geografic la nivelul conducerii instituţiilor europene şi a apreciat că viitorii lideri ai acestora trebuie să demonstreze viziune şi hotărâre în îndeplinirea obiectivelor comune”.

Liderii UE au ajuns joi la un acord, după cum urmează: pentru postul de preşedinte al Consiliului European a fost ales fostul prim-ministru portughez Antonio Costa, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost desemnată pentru un nou mandat în această funcţie, iar pentru funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate a fost desemnată Kaja Kallas, premierul Estoniei.

Agenda Strategică a UE

În cadrul discuţiei pe tema Agendei Strategice a Uniunii pentru perioada 2024-2029, Klaus Iohannis a subliniat că documentul “trebuie să reflecte angajamentul comun de a continua eforturile în direcţia unei Uniuni mai puternice, mai reziliente şi mai influente la nivel internaţional”. De asemenea, el a accentuat faptul că noua Agendă Strategică trebuie să evidenţieze avansarea politicii de extindere, dar şi unitatea Uniunii în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina şi importanţa cooperării dintre UE şi NATO.

Agenda Strategică adoptată de lideri stabileşte priorităţile pentru orientarea activităţii Uniunii în următorii cinci ani pe următoarele coordonate: promovarea şi protejarea valorilor Uniunii în plan intern şi la nivel global, asigurarea unei acţiuni coerente şi influente în plan extern, consolidarea securităţii şi apărării, protejarea cetăţenilor europeni, avansarea politicii de extindere şi pregătirea Uniunii în acest sens, consolidarea unei abordări cuprinzătoare a migraţiei, stimularea competitivităţii europene, avansarea dublei tranziţii climatice şi digitale, precum şi promovarea unui climat prielnic inovării şi dezvoltarea mediului de afaceri.

Ucraina și Republica Moldova

În contextul discuţiei privind situaţia din Ucraina, preşedintele a insistat asupra necesităţii continuării sprijinului pentru ţara vecină atât timp cât va fi necesar, pe toate palierele, cu un accent particular pe asigurarea unui răspuns adecvat la nevoile militare imediate, îndeosebi în ceea ce priveşte apărarea antiaeriană. Iohannis a arătat că, din perspectiva ţării noastre, adoptarea cadrelor de negociere şi organizarea primelor Conferinţe Interguvernamentale pentru deschiderea negocierilor de aderare atât cu Ucraina, cât şi cu Republica Moldova, reprezintă o confirmare a susţinerii concrete pentru cele două state, o investiţie importantă în viitorul acestora, dar şi al Uniunii.

El a susţinut, deopotrivă, necesitatea continuării şi a extinderii sprijinului pentru Republica Moldova şi a salutat progresele remarcabile obţinute de Republica Moldova, inclusiv pe calea aderării la Uniunea Europeană, în ciuda provocărilor multiple cu care se confruntă din partea Federaţiei Ruse.

Liderii de la Bruxelles au reiterat continuarea sprijinului pe toate dimensiunile, în mod particular privind asistenţa militară, şi modalităţile de coordonare cu partenerii G7 pe tema valorificării veniturilor viitoare ale activelor imobilizate ale Rusiei în garantarea şi rambursarea unui împrumut pentru un nou pachet de asistenţă financiară pentru Ucraina în valoare de până la 50 de miliarde de euro. Totodată, liderii au salutat adoptarea celui de-al 14-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi organizarea Conferinţelor Interguvernamentale pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi cu Republica Moldova. Reuniunea Consiliului European a prilejuit şi semnarea angajamentelor de securitate ale Uniunii Europene pentru Ucraina.

Orientul Mijlociu

Cu referire la situaţia din Orientul Mijlociu, preşedintele a reliefat importanţa unei poziţionări echilibrate şi principiale a UE în raport cu situaţia din Orientul Mijlociu şi a prevenirii escaladării şi extinderii suplimentare în regiune. În acest sens, a susţinut punerea în aplicare a Rezoluţiei Consiliului de Securitate ONU 2735, ca o soluţie rapidă pentru situaţia umanitară gravă, şi a accentuat necesitatea continuării coordonării cu Statele Unite ale Americii, dar şi cu alţi actori cu poziţii similare, în vederea demarării unui proces politic ireversibil bazat pe soluţia a două state.

În concluziile adoptate, liderii au subliniat necesitatea implementării propunerii de încetare a focului incluse în Rezoluţia Consiliului de Securitate ONU 2735, precum şi a respectării şi a implementării Deciziilor Curţii Internaţionale de Justiţie. Totodată, liderii au reiterat apelul la încetarea focului în Gaza, eliberarea tuturor ostaticilor şi creşterea asistenţei umanitare, sprijinul pentru Autoritatea Palestiniană, precum şi angajamentul ferm al UE pentru o pace durabilă şi sustenabilă, în baza soluţiei celor două state.

Securitatea și apărarea

În cadrul discuţiilor privind securitatea şi apărarea, preşedintele a sprijinit ferm consolidarea profilului UE în aceste domenii, cu evidenţierea necesităţii de asigurare a unei finanţări adecvate. În acest sens, s-a pronunţat pentru explorarea tuturor opţiunilor disponibile de finanţare, inclusiv prin intermediul Băncii Europene de Investiţii, pentru consolidarea bazei tehnologice şi industriale de apărare. Totodată a accentuat importanţa avansării acestor eforturi cu asigurarea interoperabilităţii şi a complementarităţii cu NATO.

Liderii UE au evidenţiat importanţa reducerii dependenţelor strategice şi a consolidării capabilităţilor Uniunii, discuţiile punând accent pe nevoile imediate şi pe termen mediu şi pe iniţiativele europene în domeniul Apărării, alături de opţiunile de finanţare adecvată a industriei de apărare europene.

Competitivitatea europeană

În cadrul discuţiei privind competitivitatea europeană, Klaus Iohannis a reiterat caracterul esenţial al principiilor convergenţei şi coeziunii, precum şi al conectivităţii ca factori de bază în consolidarea şi aprofundarea pieţei unice, cu reducerea disparităţilor şi stimularea creşterii durabile.

Liderii au agreat, astfel, continuarea demersurilor privind iniţiativele de stimulare a competitivităţii Uniunii, reiterând importanţa avansării Uniunii pieţelor de capital. Totodată, Preşedinţia belgiană a Consiliului UE a subliniat demersurile sale în direcţia unui nou “Pact european pentru competitivitate”.

Consiliul European a avut, de asemenea, o discuţie pe tema progreselor înregistrate în domeniul migraţiei.

Georgia și amenințări hibride din partea Rusiei

Liderii europeni au avut şi un schimb de opinii privind evoluţiile recente din Georgia. Astfel, au arătat că aceste evoluţii sunt de natură să afecteze parcursul european al Georgiei, dar au transmis, în acelaşi timp, un mesaj de sprijin pentru societatea civilă şi cetăţeni, reafirmând şi sprijinul pentru integritatea teritorială a acestei ţări.

Consiliul European a avut o discuţie pe tema intensificării recente a atacurilor hibride din partea Rusiei, îndreptate împotriva UE, a statelor membre şi partenerilor. Astfel, liderii au reliefat angajamentul pentru un răspuns ferm şi unit, au evidenţiat cooperarea cu partenerii pentru prevenirea şi combaterea activităţilor de acest tip şi s-au pronunţat pentru stabilirea unui nou regim de sancţiuni, ca răspuns la acţiunile de destabilizare ale Rusiei în străinătate.

Liderii de la Bruxelles au adoptat şi o foaie de parcurs privind reformele interne, ca parte a demersurilor de consolidare a Uniunii şi a suveranităţii acesteia pentru îndeplinirea obiectivelor asumate pe termen lung, a capacităţii de acţiune în raport cu provocările complexe, precum şi în contextul pregătirii pentru extindere. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA DIGITALĂ5 hours ago

Ministrul Bogdan Ivan: Pregătim peste 2000 de IMM-uri pentru digitalizare prin PNRR

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Volodimir Zelenski și-a stabilit ca obiectiv ca în noiembrie să aibă toate elementele unui nou plan de pace

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Ministrul german de externe începe o vizită în Africa de Vest: Răspândirea instabilității în regiune va avea un impact direct asupra securității în Europa

U.E.8 hours ago

UE prelungește măsurile restrictive împotriva Iranului în contextul sprijinului militar pentru războiul Rusiei în Ucraina și pentru grupurile și entitățile armate din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii

U.E.9 hours ago

Care este viziunea pentru politică externă a noii șefe a diplomației UE, Kaja Kallas, potrivit experților (DW)

ROMÂNIA9 hours ago

Sebastian Burduja dă asigurări că Ministerul Energiei face tot ”posibilul pentru a menține sistemul energetic stabil și sigur” și sugerează populației o serie de măsuri pentru a evita supraîncărcarea rețelei

ROMÂNIA10 hours ago

Guvernul a semnat cu Google un memorandum pentru dezvoltarea infrastructurii digitale a României și a obiectivelor Deceniului Digital al Europei

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean a demisionat pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat. Responsabilitățile sale în materie de transport vor fi preluate temporar de comisarul Wopke Hoekstra

ROMÂNIA12 hours ago

Sebastian Burduja va discuta cu omologii din UE despre rolul energiei geotermale în mixul energetic european și implementarea cadrului politic privind energia în 2030

ROMÂNIA12 hours ago

Directorul general Adrian-Victor Vevera, mesaj la ceas aniversar: ICI București celebrează 54 de ani de excelență. Ne vom continua misiunea de a inova și de a contribui la transformarea digitală a societății

SUA14 hours ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO3 days ago

“NATO este ca o căsnicie, trebuie să fi implicat în fiecare zi”, afirmă Stoltenberg la ultimul summit ca secretar general înainte de a preda ștafeta

NATO3 days ago

Amfitrion al celebrării a 75 de ani de NATO, Joe Biden a încheiat un summit bântuit de gafa confundării lui Zelenski cu Putin alăturându-se tradiției SUA care se întinde “de la Truman la Reagan și până la mine” de apărare a NATO

INTERVIURI3 days ago

VIDEO INTERVIU Mircea Geoană, la summitul NATO de la Washington: Sprijinul NATO, o garanție suplimentară că Ucraina și R. Moldova își pot îndeplini calea europeană

NATO4 days ago

Summitul NATO: România, reprezentată de Nicolae Ciucă la lansarea “Pactului pentru Ucraina”, alături de Biden, Zelenski, Macron și ceilalți lideri euro-atlantici

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale

MAREA BRITANIE4 days ago

În prima întâlnire cu Volodimir Zelenski, noul premier britanic îl asigură de sprijinul de neclintit al Regatului Unit: Schimbarea guvernului nu schimbă cu nimic sprijinul pe care îl vom oferi

ROMÂNIA4 days ago

Investiție de peste 100 milioane de dolari a PepsiCo într-un depozit automatizat din Popești-Leordeni. Ciolacu: Contribuiți la reducerea deficitului comercial al țării prin exportul producției către alte 17 state din lume

NATO5 days ago

La 75 de ani de NATO, liderii aliați au adoptat Declarația de la Washington: “Cale ireversibilă” a Ucrainei către NATO și o “Alianță capabilă” să apere flancul estic împotriva oricărui adversar

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, la Washington: România susține ca perspectiva transatlantică a Ucrainei să fie ireversibilă. Ajutăm Ucraina și R. Moldova pentru că putem să o facem

Trending