Connect with us

POLITICĂ

Supraviețuitori ai Holocaustului, decorați de președintele Klaus Iohannis: ”Acum 74 de ani se deschideau porțile infernului dezlănțuit pe pământ ale lagărului morții de la Auschwitz”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a decorat luni mai mulți supraviețuitori ai Holocaustului, într-o ceremonie desfășurată la Palatul Cotroceni, în care a afirmat că și-a ”dorit să-i onorez în numele statului român pe unii dintre ultimii supraviețuitori ai Holocaustului, dar și pe cei care promovează și se îngrijesc de memoria acestei tragedii”.

Acum 74 de ani se deschideau porțile infernului dezlănțuit pe pământ ale lagărului morții de la Auschwitz, cel mai mare și cel mai cunoscut loc unde au fost masacrați oameni la scară industrială. Când flăcările morții au încetat să mai mistuie femei, copii, bătrâni și bărbați ucigașii au lăsat în urmă o cifră copleșitoare- aproape șase milioane de evrei și nu numai au fost asasinați în Holocaust”, a spus Iohannis.

Anterior, șeful statului a fost apreciat de Ambasada statului Israel în România pentru eforturile sale neîntrerupte de a-i onora pe supraviețuitorii Holocaustului și de a promova educația asupra acestei importante pagini de istorie.

”În semn de deosebit respect pentru suferințele îndurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru înalta ținută morală de care au dat dovadă de-a lungul vieții, precum şi pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului – o tragedie pe care omenirea nu trebuie să o mai cunoască,  Președintele României a conferit: – Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler doamnei Davidovits Rachel, doamnei Pardău Lea, domnului Schwartz Paul, doamnei Segal Sandra, domnului Shai Meir, doamnei Szinetar Iudita Agneta și doamnei Vainer Anette; – Medalia Naţională „Serviciul Credincios” Clasa a III-a domnului Klein Andrei”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Conținutul integral al discursului președintelui Klaus Iohannis:

„Domnule Președinte al Federației Comunităților Evreiești din România,
Domnule Președinte al Asociației Evreilor din România Victime ale Holocaustului,
Domnule deputat,
Domnule Mare Rabin,
Excelențe,
Doamnelor și domnilor,

Suntem împreună astăzi fiindcă avem datoria să ne amintim.

La începutul fiecărui an, în preajma zilei de 27 ianuarie, ne îndreptăm gândurile către cei care și-au pierdut viața în urma celei mai odioase campanii de exterminare sistematică pe care a cunoscut-o omenirea vreodată.

Cu acest prilej, mi-am dorit să îi onorez, în numele statului român, pe unii dintre ultimii supraviețuitori ai Holocaustului, dar și pe cei care promovează și se îngrijesc de memoria acestei tragedii.

Acum 74 de ani, se deschideau porțile infernului dezlănțuit pe pământ, ale lagărului morții de la Auschwitz-Birkenau, cel mai mare și cel mai cunoscut loc unde au fost masacrați oameni la scară industrială.

Când flăcările morții au încetat să mai mistuie femei, copii, bătrâni și bărbați, ucigașii au lăsat în urmă o cifră copleșitoare. Aproape 6 milioane de evrei și nu numai au fost asasinați în Holocaust. Aceasta nu este o cifră rece, ci o întreagă lume nimicită! Când s-au deschis porțile spre libertate ale lagărului morții către o nouă viață, prea puțini mai erau acolo să o primească.

Puținii supraviețuitori care sunt astăzi mărturisitorii celui mai cumplit episod din istoria noastră recentă poartă în suflet răni adânci.

Ne gândim și medităm la tragedia Holocaustului, deși cunoaștem mai degrabă chipurile și biografiile criminalilor decât pe cele ale victimelor lor.

Ca morții să nu aparțină nimănui, făptașii și-au dorit întotdeauna să le șteargă numele. De aceea, astăzi, numindu-i pe cei care au supraviețuit ca martori ai lumii dispărute, aduc un pios omagiu și fac un lucid îndemn împotriva uitării tragediei nesfârșite prin care au trecut ei și neamul lor. Paul, Lea, Meir, Sandra, Andrei, Anette, vă rog să acceptați această modestă recunoștință, prin distincțiile înmânate astăzi, din partea mea și a întregului popor român!

Onorată audiență,

Întâlnirea noastră îmi oferă prilejul de a sublinia progresele notabile pe care România le-a făcut în direcția prezervării memoriei Holocaustului și a combaterii antisemitismului, rasismului, xenofobiei și intoleranței.

Încă de la debutul mandatului meu de Președinte, mi-am asumat misiunea de a apăra și cinsti memoria victimelor Holocaustului. De atunci, câteva realizări concrete au consolidat această promisiune.

Amintesc actualizarea și întărirea legislației în domeniu și rezultatele excelente obținute de țara noastră în timpul Președinției române la cârma Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. Subliniez, de asemenea, susținerea constantă pe care am acordat-o proiectului Muzeului Național de Istorie al Evreilor și Holocaustului, care, constat, a reușit să avanseze foarte bine.

Mă bucur să observ că forțele politice au ajuns la un consens și sper că acest proiect va deveni realitate, în relativ scurt timp.

Sunt convins că acest muzeu va fi mai mult decât un spațiu simbolic, va funcționa ca o resursă educațională importantă, mai ales pentru tinerele generații. Educația reprezintă cea mai puternică armă pe care o are o societate pentru a rezista în fața încercărilor de otrăvire a democrațiilor prin manifestări extremiste, populiste, antisemite și xenofobe.

Existența acestui Muzeu, alături de celelalte măsuri amintite, este vitală pentru o luptă autentică împotriva curentului negaționist latent și a tuturor tendințelor care încă mocnesc amenințător în statele europene.

Îndemnul meu pentru autorități, dar și pentru cetățeni, este să nu ne oprim aici, ci să continuăm!

Este nevoie să perseverăm în toate aceste eforturi pentru că încă există, din păcate, o creștere alarmantă a curentelor naționaliste și extremiste și, mai mult, ne confruntăm la nivel european cu o intensificare a manifestărilor violente, a sentimentelor de ură, a tendințelor antisemite și xenofobe.

Toate aceste derapaje contravin, fără echivoc, unei culturi bazate pe valorile europene fundamentale și sunt consecințe ale unei lipse de cunoaștere și informare.

Doamnelor și domnilor,

«Istoria este ceea ce avem cu toții și putem împărtăși cu toții», spunea un reputat istoric american, Timothy Snyder, subliniind că istoria Holocaustului nu a luat sfârșit, întrucât precedentul său este etern. Cu toate eforturile noastre, nici o faptă de respect și de redare a demnității, oricât de nobilă și de solară ar părea, nu poate anula o crimă.

Antidotul răului nu poate fi decât o acțiune de salvare a viitorului prin recunoașterea capcanelor ideologice și printr-o atentă examinare a faptelor politicienilor și a susținătorilor lor. În ultimele șapte decenii, lumea s-a schimbat și, totuși, instrumentele politicului au rămas aceleași.

Să nu uităm că, în numele unui așa-zis ideal suprem, schimbând legi și capturând instituții una câte una, s-a consolidat regimul nazist.

Percepția că politicienii, care reprezintă oamenii și interesele lor, au dreptul să calce în picioare adevăruri, să identifice dușmani, să dea vina pentru eșecurile lor pe diferite categorii de cetățeni reprezintă o filosofie toxică.

Astăzi, în tentativa lor nesăbuită de a se salva de justiție și de a-și prezerva puterea, unii politicieni învinuiesc magistrați, blamează multinaționalele viclene, cum zic ei, și diabolizează Uniunea Europeană, descrisă drept abuzivă și trufașă.

După cei arătați acum cu degetul, ar urma alții, apoi alții, și tot așa până când indistincția și căutarea continuă a vinovaților s-ar transforma în pretextul perfect pentru acapararea statului.

Îmi aduc aminte o frază din memoriile lui Hédi Fried, supraviețuitoare deportată la Auschwitz, din Sighetul aflat sub ocupație maghiară, și pe care am decorat-o acum trei ani: «Supraviețuiește numai cel care este conștient de ce se întâmplă. Nu folosește la nimic să închizi ochii».

Așadar, trecutul este un avertisment mereu actual, iar efortul de a-l înțelege nu este niciodată îndeajuns.

Este datoria noastră să prevenim și să anihilăm orice acțiune menită sa destabilizeze pacea și să aducă atingere valorilor europene fundamentale.

Este, totodată, datoria instituțiilor, dar și a funcționarilor statului român să-și protejeze cetățenii, prin toate mijloacele, să salvgardeze statul de drept, democrația, să garanteze pacea socială și respectarea valorilor esențiale.

Stimate doamne și stimați domni,

Vă mulțumesc pentru energia pe care fiecare dintre dumneavoastră o investește pentru ca acest capitol al istoriei să fie transmis și înțeles cum se cuvine!

Să respectăm memoria victimelor, să ne asumăm lecțiile trecutului și să continuăm să cultivăm în societatea românească principiile toleranței, acceptării, solidarității și respectului!

În final, vă cer tuturor să ne rugăm în tăcere pentru cei dispăruți! Vă rog să păstrăm un moment de reculegere!

Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnică în inimile noastre!

Vă mulțumesc!”

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, după întâlnirea cu Donald Trump: Am semnat un memorandum de înțelegere privind tehnologia 5G

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marţi, după întâlnirea de la Casa Albă cu omologul său american, Donald Trump, că în cadrul vizitei la Washington a fost semnat un memorandum de înţelegere între guvernele României şi SUA referitor la tehnologia 5G.

Cu ocazia vizitei a fost semnat un memorandum de înţelegere între cele două guverne privind tehnologia 5G, având în vedere importanţa securităţii reţelelor de comunicaţii wireless de generaţia a V-a pentru asigurarea prosperităţii, dar şi a securităţii naţionale“, a spus Iohannis într-o declaraţie susţinută la Ambasada României în SUA, după întâlnirea cu Trump.

Şeful statului a precizat că acest document nu se referă la o anumită companie.

În România se pregăteşte o procedură publică pentru asta şi eu cred că toată lumea s-ar bucura dacă am avea mai multe oferte, inclusiv din partea americană. Aici este vorba de firme private care vor veni şi noi sperăm să se întâmple acest lucru, însă memorandumul nu se referă la o anumită companie, ci este un memorandum care clarifică câteva criterii de transparenţă, de compatibilitate cu statul de drept şi aşa mai departe“, a arătat Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Vizita a fost concretizată prin semnarea primului document comun după aproape un deceniu. Astfel, președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

În cadrul documentului sunt precizate și eforturile comune româno-americane de a evitariscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G”.

De asemenea, în timpul întâlnirii Iohannis – Trump din Biroul Oval, Casa Albă a dat publicității un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

Și în cadrul comunicatului respectiv, Donald Trump subliniază că ”România se angajează să colaboreze cu Statele Unite pentru a combate amenințările de securitate cibernetică pe care le prezintă furnizorii chinezi în privința rețelelor 5G”.

Anterior vizitei în SUA, Klaus Iohannis a anunțat că subiectul dezvoltării tehnologiei 5G va trebui discutat curând în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Continue Reading

POLITICĂ

Donald Trump: Klaus Iohannis este omul care poate rezolva problemele cu corupția din România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat, la întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis din Biroul Oval, că șeful statului face o treabă foarte bună în domeniul combaterii corupţiei din România, omologul român afirmând că țara noastră înregistrează ”rezultate bune” la acest capitol.

Preşedintele Trump a spus că în multe ţări corupţia este o problemă dificilă şi că ştie că şi în România există această problemă. El a adăugat că preşedintele Iohannis ”face o treabă foarte bună” în această privinţă.

Însă consider că acest om poate rezolva problema corupției în România și a făcut eforturi mari, din ce am auzit. Nu am fost recent acolo, însă a făcut eforturi mari. Și consider că el este omul care poate rezolva problema corupției. Sunt mai multe țări minunate, ca România, care, din păcate, au probleme mari cu corupția, însă am auzit că ați înregistrat progrese remarcabile“, a afirmat Trump.

”Avem rezultate bune şi aş dori să împărtăşesc acest lucru cu preşedintele Trump”, a spus Iohannis, în același context.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Casa Albă a dat publicității marți, chiar în timpul întâlnirii din Biroul Oval dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În comunicatul menționat, Donald Trump face referire la trei dimensiuni: celebrarea parteneriatului dintre România și SUA, sprijinirea unui aliat ferm precum România și consolidarea investițiilor și securității energetice.

”Viitorul României și relația României cu Statele Unite sunt foarte, foarte strălucite”, a afirmat Trump.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis și Donald Trump semnează astăzi la Casa Albă o Declarație Comună privind întărirea relațiilor dintre România și SUA

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, vor adopta marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, informează Agerpres, înaintea întrevederii bilaterale dintre cei doi lideri de la Casa Albă, a doua în actualele lor mandate.

Această declarație la nivel prezidențial va fi prima după adoptarea celei 2011 privind parteneriatul strategic bilateral, tot la Washington, de președinții Barack Obama și Traian Băsescu, și anume Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Cei doi șefi de stat vor adopta declarația în urma întâlnirii programate azi la ora 14:00 (ora 21:00 în România).

Sub umbrela politică a Parteneriatului Strategic bilateral și în marcajul simbolisticii a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea României la NATO, primirea președintelui Klaus Iohannis de către Donald Trump reprezintă a doua vizită a liderului de la București la Casa Albă, după ce, la 9 iunie 2017, a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de Trump în Biroul Oval.

De altfel, publicația Washington Post a scris marți, în ajunul întrevederii Trump – Iohannis, că președintele României va deveni al 10-lea lider european care este primit de președintele Statelor Unite la Casa Albă în acest an, într-un articol intitulat ”Lista oaspeților lui Trump lui Casa Albă favorizează Varșovia și Bucureștiul în detrimentul Parisului și Berlinului”.

Potrivit agendei oficiale, Klaus Iohannis va sosi la Casa Albă la ora 14:00 (21:00, ora României), unde va fi întâmpinat de preşedintele SUA, Donald Trump, şi va semna în Cartea de Onoare.

După acest moment vor avea loc, în Biroul Oval, de la ora 14:10 (21:10, ora României) convorbirile tete-a-tete ale celor doi preşedinţi, urmate de convorbiri oficiale cu participarea membrilor delegaţiilor oficiale.

Mizele vizitei la Washington au fost prefațate de însuși șeful statului într-o discuție informală avută cu jurnaliștii săptămâna trecută, agenda fiind dominată în întregime de relația strategică bilaterală cu accent pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Referitor la spectrul larg al vizitei sale la Washington, președintele Iohannis a spus că ”este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (19-20 august 2019).

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending