Connect with us

POLITICĂ

Supraviețuitori ai Holocaustului, decorați de președintele Klaus Iohannis: ”Acum 74 de ani se deschideau porțile infernului dezlănțuit pe pământ ale lagărului morții de la Auschwitz”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a decorat luni mai mulți supraviețuitori ai Holocaustului, într-o ceremonie desfășurată la Palatul Cotroceni, în care a afirmat că și-a ”dorit să-i onorez în numele statului român pe unii dintre ultimii supraviețuitori ai Holocaustului, dar și pe cei care promovează și se îngrijesc de memoria acestei tragedii”.

Acum 74 de ani se deschideau porțile infernului dezlănțuit pe pământ ale lagărului morții de la Auschwitz, cel mai mare și cel mai cunoscut loc unde au fost masacrați oameni la scară industrială. Când flăcările morții au încetat să mai mistuie femei, copii, bătrâni și bărbați ucigașii au lăsat în urmă o cifră copleșitoare- aproape șase milioane de evrei și nu numai au fost asasinați în Holocaust”, a spus Iohannis.

Anterior, șeful statului a fost apreciat de Ambasada statului Israel în România pentru eforturile sale neîntrerupte de a-i onora pe supraviețuitorii Holocaustului și de a promova educația asupra acestei importante pagini de istorie.

”În semn de deosebit respect pentru suferințele îndurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru înalta ținută morală de care au dat dovadă de-a lungul vieții, precum şi pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului – o tragedie pe care omenirea nu trebuie să o mai cunoască,  Președintele României a conferit: – Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler doamnei Davidovits Rachel, doamnei Pardău Lea, domnului Schwartz Paul, doamnei Segal Sandra, domnului Shai Meir, doamnei Szinetar Iudita Agneta și doamnei Vainer Anette; – Medalia Naţională „Serviciul Credincios” Clasa a III-a domnului Klein Andrei”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Conținutul integral al discursului președintelui Klaus Iohannis:

„Domnule Președinte al Federației Comunităților Evreiești din România,
Domnule Președinte al Asociației Evreilor din România Victime ale Holocaustului,
Domnule deputat,
Domnule Mare Rabin,
Excelențe,
Doamnelor și domnilor,

Suntem împreună astăzi fiindcă avem datoria să ne amintim.

La începutul fiecărui an, în preajma zilei de 27 ianuarie, ne îndreptăm gândurile către cei care și-au pierdut viața în urma celei mai odioase campanii de exterminare sistematică pe care a cunoscut-o omenirea vreodată.

Cu acest prilej, mi-am dorit să îi onorez, în numele statului român, pe unii dintre ultimii supraviețuitori ai Holocaustului, dar și pe cei care promovează și se îngrijesc de memoria acestei tragedii.

Acum 74 de ani, se deschideau porțile infernului dezlănțuit pe pământ, ale lagărului morții de la Auschwitz-Birkenau, cel mai mare și cel mai cunoscut loc unde au fost masacrați oameni la scară industrială.

Când flăcările morții au încetat să mai mistuie femei, copii, bătrâni și bărbați, ucigașii au lăsat în urmă o cifră copleșitoare. Aproape 6 milioane de evrei și nu numai au fost asasinați în Holocaust. Aceasta nu este o cifră rece, ci o întreagă lume nimicită! Când s-au deschis porțile spre libertate ale lagărului morții către o nouă viață, prea puțini mai erau acolo să o primească.

Puținii supraviețuitori care sunt astăzi mărturisitorii celui mai cumplit episod din istoria noastră recentă poartă în suflet răni adânci.

Ne gândim și medităm la tragedia Holocaustului, deși cunoaștem mai degrabă chipurile și biografiile criminalilor decât pe cele ale victimelor lor.

Ca morții să nu aparțină nimănui, făptașii și-au dorit întotdeauna să le șteargă numele. De aceea, astăzi, numindu-i pe cei care au supraviețuit ca martori ai lumii dispărute, aduc un pios omagiu și fac un lucid îndemn împotriva uitării tragediei nesfârșite prin care au trecut ei și neamul lor. Paul, Lea, Meir, Sandra, Andrei, Anette, vă rog să acceptați această modestă recunoștință, prin distincțiile înmânate astăzi, din partea mea și a întregului popor român!

Onorată audiență,

Întâlnirea noastră îmi oferă prilejul de a sublinia progresele notabile pe care România le-a făcut în direcția prezervării memoriei Holocaustului și a combaterii antisemitismului, rasismului, xenofobiei și intoleranței.

Încă de la debutul mandatului meu de Președinte, mi-am asumat misiunea de a apăra și cinsti memoria victimelor Holocaustului. De atunci, câteva realizări concrete au consolidat această promisiune.

Amintesc actualizarea și întărirea legislației în domeniu și rezultatele excelente obținute de țara noastră în timpul Președinției române la cârma Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. Subliniez, de asemenea, susținerea constantă pe care am acordat-o proiectului Muzeului Național de Istorie al Evreilor și Holocaustului, care, constat, a reușit să avanseze foarte bine.

Mă bucur să observ că forțele politice au ajuns la un consens și sper că acest proiect va deveni realitate, în relativ scurt timp.

Sunt convins că acest muzeu va fi mai mult decât un spațiu simbolic, va funcționa ca o resursă educațională importantă, mai ales pentru tinerele generații. Educația reprezintă cea mai puternică armă pe care o are o societate pentru a rezista în fața încercărilor de otrăvire a democrațiilor prin manifestări extremiste, populiste, antisemite și xenofobe.

Existența acestui Muzeu, alături de celelalte măsuri amintite, este vitală pentru o luptă autentică împotriva curentului negaționist latent și a tuturor tendințelor care încă mocnesc amenințător în statele europene.

Îndemnul meu pentru autorități, dar și pentru cetățeni, este să nu ne oprim aici, ci să continuăm!

Este nevoie să perseverăm în toate aceste eforturi pentru că încă există, din păcate, o creștere alarmantă a curentelor naționaliste și extremiste și, mai mult, ne confruntăm la nivel european cu o intensificare a manifestărilor violente, a sentimentelor de ură, a tendințelor antisemite și xenofobe.

Toate aceste derapaje contravin, fără echivoc, unei culturi bazate pe valorile europene fundamentale și sunt consecințe ale unei lipse de cunoaștere și informare.

Doamnelor și domnilor,

«Istoria este ceea ce avem cu toții și putem împărtăși cu toții», spunea un reputat istoric american, Timothy Snyder, subliniind că istoria Holocaustului nu a luat sfârșit, întrucât precedentul său este etern. Cu toate eforturile noastre, nici o faptă de respect și de redare a demnității, oricât de nobilă și de solară ar părea, nu poate anula o crimă.

Antidotul răului nu poate fi decât o acțiune de salvare a viitorului prin recunoașterea capcanelor ideologice și printr-o atentă examinare a faptelor politicienilor și a susținătorilor lor. În ultimele șapte decenii, lumea s-a schimbat și, totuși, instrumentele politicului au rămas aceleași.

Să nu uităm că, în numele unui așa-zis ideal suprem, schimbând legi și capturând instituții una câte una, s-a consolidat regimul nazist.

Percepția că politicienii, care reprezintă oamenii și interesele lor, au dreptul să calce în picioare adevăruri, să identifice dușmani, să dea vina pentru eșecurile lor pe diferite categorii de cetățeni reprezintă o filosofie toxică.

Astăzi, în tentativa lor nesăbuită de a se salva de justiție și de a-și prezerva puterea, unii politicieni învinuiesc magistrați, blamează multinaționalele viclene, cum zic ei, și diabolizează Uniunea Europeană, descrisă drept abuzivă și trufașă.

După cei arătați acum cu degetul, ar urma alții, apoi alții, și tot așa până când indistincția și căutarea continuă a vinovaților s-ar transforma în pretextul perfect pentru acapararea statului.

Îmi aduc aminte o frază din memoriile lui Hédi Fried, supraviețuitoare deportată la Auschwitz, din Sighetul aflat sub ocupație maghiară, și pe care am decorat-o acum trei ani: «Supraviețuiește numai cel care este conștient de ce se întâmplă. Nu folosește la nimic să închizi ochii».

Așadar, trecutul este un avertisment mereu actual, iar efortul de a-l înțelege nu este niciodată îndeajuns.

Este datoria noastră să prevenim și să anihilăm orice acțiune menită sa destabilizeze pacea și să aducă atingere valorilor europene fundamentale.

Este, totodată, datoria instituțiilor, dar și a funcționarilor statului român să-și protejeze cetățenii, prin toate mijloacele, să salvgardeze statul de drept, democrația, să garanteze pacea socială și respectarea valorilor esențiale.

Stimate doamne și stimați domni,

Vă mulțumesc pentru energia pe care fiecare dintre dumneavoastră o investește pentru ca acest capitol al istoriei să fie transmis și înțeles cum se cuvine!

Să respectăm memoria victimelor, să ne asumăm lecțiile trecutului și să continuăm să cultivăm în societatea românească principiile toleranței, acceptării, solidarității și respectului!

În final, vă cer tuturor să ne rugăm în tăcere pentru cei dispăruți! Vă rog să păstrăm un moment de reculegere!

Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnică în inimile noastre!

Vă mulțumesc!”

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de felicitare pentru Volodimir Zelenski, președintele ales al Ucrainei: Îmi exprim încrederea pentru consolidarea relațiilor biletarale, inclusiv în beneficiul minorității române

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis luni un mesaj de felicitare președintelui ales al Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urma alegerilor prezidențiale în care acesta din urmă a repurtat o victorie covârșitoare la scrutinul prezidențial din 21 aprilie, învingându-l pe actualul lider de la Kiev, Petro Poroshenko, la o distanță de peste 40% din voturi.

 „Cu ocazia alegerii dumneavoastră în funcția de șef al statului ucrainean, doresc să vă adresez felicitările mele împreună cu urări de succes în îndeplinirea mandatului dumneavoastră. Pe această cale, îmi exprim încrederea că, prin dialog și demersuri comune, vom putea să contribuim la consolidarea și diversificarea relațiilor dintre România și Ucraina, în sprijinul integrității teritoriale și al securității Ucrainei, precum și al modernizării sale, conform Acordului de Asociere a Ucrainei cu Uniunea Europeană, în beneficiul tuturor cetățenilor statului ucrainean, inclusiv al celor aparținând minorității române”, se arată în mesajul lui Klaus Iohannis, care a avut mai multe întrevederi în ultimii patru ani cu actualul său omolog, Petro Poroshenko, relații răcite pe fondul legii educației adoptată în Ucraina 2017.

Atunci, șeful statului și-a anulat o vizită la Kiev, precizând că act normativ contravine bunelor intenții reciproce și limitează drastic accesul minorității române la educația în limba maternă.

Actorul de comedie Vladimir Zelenski îşi menţine avantajul enorm în faţa preşedintelui în exerciţiu Petro Poroşenko după numărarea a 80,87% din buletinele de vot la alegerile prezidenţiale de duminică în Ucraina, potrivit rezultatelor preliminare date publicităţii luni de Comisia Electorală Centrală de la Kiev, informează agenţiile de presă EFE şi Unian, scrie Agerpres.

Potrivit datelor CEC, Zelenski a obţinut 73,09% din sufragii, în timp ce Poroşenko a acumulat 24,57 % din voturi.

Rata de participare la vot a fost de 62,07%, aproape cu 8% mai puţin decât în primul tur, în care actorul s-a impus de asemenea în faţa preşedintelui în exerciţiu.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, mesaj după incendiul de la celebra catedrală Notre-Dame: Un simbol istoric al culturii europene. România este solidară cu Franța

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a reacționat, luni seara, pe Twitter, la vestea „dureroasă” că arde catedrala Notre-Dame din Paris, edificiu pe care șeful statului îl numește „un simbol istoric al culturii europene”.  Șeful statului spune că România este solidară cu Franța și îi stă alături.

Un incendiu a izbucnit luni seară la catedrala Notre-Dame din Paris. Nu este clară cauza incendiului, însă oficialii susţin că ar putea avea legătură cu lucrările de renovare. Un istoric francez a declarat că asistăm la prăbușirea unuia dintre „cele mai vizitate monumente istorice din lume”. Una dintre turlele catedralei și acoperișul s-au prăbușit.

Tragicul eveniment a avut loc cu doar câteva zile înainte de Paștele Catolic. 

“Vom reconstrui Notre-Dame”, a promis preşedintele Franței, Emmanuel Macron, după incendiul care a devastat luni catedrala simbol al arhitecturii gotice, suscitând o vie emoţie în Franţa şi în lumea întreagă.

“Ce este mai rău a fost evitat, chiar dacă bătălia încă nu a fost câştigată complet”, a mai declarat şeful statului francez, vizibil emoţionat, în apropierea catedralei devastate, adăugând că “următoarele ore vor fi dificile”.

Continue Reading

NATO

Președintele Klaus Iohannis deschide conferința internațională ”Întărirea Flancului Estic al NATO”, organizată de think-tank-ul american CEPA la Palatul Cotroceni

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va deschide miercuri, 17 aprilie, lucrările conferinței internaționale „Întărirea Flancului Estic al NATO: Provocări și strategii pentru coerența măsurilor din regiunea Mării Baltice și a celor din regiunea Mării Negre” („Strengthening NATO’s Eastern Flank: Challenges and Strategies for Baltic-Black Sea Coherence”), organizate de think tank-ul american Center for European Policy Analysis (CEPA) la Palatul Cotroceni, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu prilejul reuniunii, găzduite de Administrația Prezidențială, oficiali, experți, analiști și reprezentanți ai industriei apărării din România, Statele Unite ale Americii și din regiunea Mării Negre vor discuta despre coerența Flancului Estic al NATO, cu accent pe provocările la adresa securității regiunii și modalitățile concrete de contracarare a acestora. Totodată, dezbaterea își propune să evidențieze contribuția și așteptările României cu privire la securitatea pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în regiunea Mării Negre.

În cadrul conferinței, vor mai lua cuvântul Matthew Boyse, adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA în cadrul Biroului de Afaceri Europene și Eurasiatice al Departamentului de Stat, Peter Doran, președintele CEPA, și general-locotenent Ben Hodges, fost Comandant al forțelor americane din Europa, în prezent expert al CEPA.

Conferința va fi precedată de un seminar organizat de CEPA la nivel de experți pe teme de securitate și apărare, dedicat dezbaterii în profunzime a temelor privind Flancul Estic al NATO, care va avea loc marți, 16 aprilie a.c.

Administrația Prezidențială a mai găzduit alte două evenimente organizate de CEPA – conferința ,,Romania’s Security Leadership in South East Europe” (iunie 2016) și seminarul ,,Reshaping the Security Environment in Southeastern Europe – A View from Bucharest” (aprilie 2018).

Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA) este un institut de cercetare non-profit şi non-partizan, dedicat studiului Europei Centrale şi de Est. Fondat în 2005, CEPA este unicul think-tank american a cărui activitate este concentrată exclusiv asupra statelor şi societăților europene.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending