Connect with us

POLITICĂ

Supraviețuitori ai Holocaustului, decorați de președintele Klaus Iohannis: ”Acum 74 de ani se deschideau porțile infernului dezlănțuit pe pământ ale lagărului morții de la Auschwitz”

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a decorat luni mai mulți supraviețuitori ai Holocaustului, într-o ceremonie desfășurată la Palatul Cotroceni, în care a afirmat că și-a ”dorit să-i onorez în numele statului român pe unii dintre ultimii supraviețuitori ai Holocaustului, dar și pe cei care promovează și se îngrijesc de memoria acestei tragedii”.

Acum 74 de ani se deschideau porțile infernului dezlănțuit pe pământ ale lagărului morții de la Auschwitz, cel mai mare și cel mai cunoscut loc unde au fost masacrați oameni la scară industrială. Când flăcările morții au încetat să mai mistuie femei, copii, bătrâni și bărbați ucigașii au lăsat în urmă o cifră copleșitoare- aproape șase milioane de evrei și nu numai au fost asasinați în Holocaust”, a spus Iohannis.

Anterior, șeful statului a fost apreciat de Ambasada statului Israel în România pentru eforturile sale neîntrerupte de a-i onora pe supraviețuitorii Holocaustului și de a promova educația asupra acestei importante pagini de istorie.

”În semn de deosebit respect pentru suferințele îndurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru înalta ținută morală de care au dat dovadă de-a lungul vieții, precum şi pentru eforturile depuse pentru păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului – o tragedie pe care omenirea nu trebuie să o mai cunoască,  Președintele României a conferit: – Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler doamnei Davidovits Rachel, doamnei Pardău Lea, domnului Schwartz Paul, doamnei Segal Sandra, domnului Shai Meir, doamnei Szinetar Iudita Agneta și doamnei Vainer Anette; – Medalia Naţională „Serviciul Credincios” Clasa a III-a domnului Klein Andrei”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Conținutul integral al discursului președintelui Klaus Iohannis:

„Domnule Președinte al Federației Comunităților Evreiești din România,
Domnule Președinte al Asociației Evreilor din România Victime ale Holocaustului,
Domnule deputat,
Domnule Mare Rabin,
Excelențe,
Doamnelor și domnilor,

Suntem împreună astăzi fiindcă avem datoria să ne amintim.

La începutul fiecărui an, în preajma zilei de 27 ianuarie, ne îndreptăm gândurile către cei care și-au pierdut viața în urma celei mai odioase campanii de exterminare sistematică pe care a cunoscut-o omenirea vreodată.

Cu acest prilej, mi-am dorit să îi onorez, în numele statului român, pe unii dintre ultimii supraviețuitori ai Holocaustului, dar și pe cei care promovează și se îngrijesc de memoria acestei tragedii.

Acum 74 de ani, se deschideau porțile infernului dezlănțuit pe pământ, ale lagărului morții de la Auschwitz-Birkenau, cel mai mare și cel mai cunoscut loc unde au fost masacrați oameni la scară industrială.

Când flăcările morții au încetat să mai mistuie femei, copii, bătrâni și bărbați, ucigașii au lăsat în urmă o cifră copleșitoare. Aproape 6 milioane de evrei și nu numai au fost asasinați în Holocaust. Aceasta nu este o cifră rece, ci o întreagă lume nimicită! Când s-au deschis porțile spre libertate ale lagărului morții către o nouă viață, prea puțini mai erau acolo să o primească.

Puținii supraviețuitori care sunt astăzi mărturisitorii celui mai cumplit episod din istoria noastră recentă poartă în suflet răni adânci.

Ne gândim și medităm la tragedia Holocaustului, deși cunoaștem mai degrabă chipurile și biografiile criminalilor decât pe cele ale victimelor lor.

Ca morții să nu aparțină nimănui, făptașii și-au dorit întotdeauna să le șteargă numele. De aceea, astăzi, numindu-i pe cei care au supraviețuit ca martori ai lumii dispărute, aduc un pios omagiu și fac un lucid îndemn împotriva uitării tragediei nesfârșite prin care au trecut ei și neamul lor. Paul, Lea, Meir, Sandra, Andrei, Anette, vă rog să acceptați această modestă recunoștință, prin distincțiile înmânate astăzi, din partea mea și a întregului popor român!

Onorată audiență,

Întâlnirea noastră îmi oferă prilejul de a sublinia progresele notabile pe care România le-a făcut în direcția prezervării memoriei Holocaustului și a combaterii antisemitismului, rasismului, xenofobiei și intoleranței.

Încă de la debutul mandatului meu de Președinte, mi-am asumat misiunea de a apăra și cinsti memoria victimelor Holocaustului. De atunci, câteva realizări concrete au consolidat această promisiune.

Amintesc actualizarea și întărirea legislației în domeniu și rezultatele excelente obținute de țara noastră în timpul Președinției române la cârma Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului. Subliniez, de asemenea, susținerea constantă pe care am acordat-o proiectului Muzeului Național de Istorie al Evreilor și Holocaustului, care, constat, a reușit să avanseze foarte bine.

Mă bucur să observ că forțele politice au ajuns la un consens și sper că acest proiect va deveni realitate, în relativ scurt timp.

Sunt convins că acest muzeu va fi mai mult decât un spațiu simbolic, va funcționa ca o resursă educațională importantă, mai ales pentru tinerele generații. Educația reprezintă cea mai puternică armă pe care o are o societate pentru a rezista în fața încercărilor de otrăvire a democrațiilor prin manifestări extremiste, populiste, antisemite și xenofobe.

Existența acestui Muzeu, alături de celelalte măsuri amintite, este vitală pentru o luptă autentică împotriva curentului negaționist latent și a tuturor tendințelor care încă mocnesc amenințător în statele europene.

Îndemnul meu pentru autorități, dar și pentru cetățeni, este să nu ne oprim aici, ci să continuăm!

Este nevoie să perseverăm în toate aceste eforturi pentru că încă există, din păcate, o creștere alarmantă a curentelor naționaliste și extremiste și, mai mult, ne confruntăm la nivel european cu o intensificare a manifestărilor violente, a sentimentelor de ură, a tendințelor antisemite și xenofobe.

Toate aceste derapaje contravin, fără echivoc, unei culturi bazate pe valorile europene fundamentale și sunt consecințe ale unei lipse de cunoaștere și informare.

Doamnelor și domnilor,

«Istoria este ceea ce avem cu toții și putem împărtăși cu toții», spunea un reputat istoric american, Timothy Snyder, subliniind că istoria Holocaustului nu a luat sfârșit, întrucât precedentul său este etern. Cu toate eforturile noastre, nici o faptă de respect și de redare a demnității, oricât de nobilă și de solară ar părea, nu poate anula o crimă.

Antidotul răului nu poate fi decât o acțiune de salvare a viitorului prin recunoașterea capcanelor ideologice și printr-o atentă examinare a faptelor politicienilor și a susținătorilor lor. În ultimele șapte decenii, lumea s-a schimbat și, totuși, instrumentele politicului au rămas aceleași.

Să nu uităm că, în numele unui așa-zis ideal suprem, schimbând legi și capturând instituții una câte una, s-a consolidat regimul nazist.

Percepția că politicienii, care reprezintă oamenii și interesele lor, au dreptul să calce în picioare adevăruri, să identifice dușmani, să dea vina pentru eșecurile lor pe diferite categorii de cetățeni reprezintă o filosofie toxică.

Astăzi, în tentativa lor nesăbuită de a se salva de justiție și de a-și prezerva puterea, unii politicieni învinuiesc magistrați, blamează multinaționalele viclene, cum zic ei, și diabolizează Uniunea Europeană, descrisă drept abuzivă și trufașă.

După cei arătați acum cu degetul, ar urma alții, apoi alții, și tot așa până când indistincția și căutarea continuă a vinovaților s-ar transforma în pretextul perfect pentru acapararea statului.

Îmi aduc aminte o frază din memoriile lui Hédi Fried, supraviețuitoare deportată la Auschwitz, din Sighetul aflat sub ocupație maghiară, și pe care am decorat-o acum trei ani: «Supraviețuiește numai cel care este conștient de ce se întâmplă. Nu folosește la nimic să închizi ochii».

Așadar, trecutul este un avertisment mereu actual, iar efortul de a-l înțelege nu este niciodată îndeajuns.

Este datoria noastră să prevenim și să anihilăm orice acțiune menită sa destabilizeze pacea și să aducă atingere valorilor europene fundamentale.

Este, totodată, datoria instituțiilor, dar și a funcționarilor statului român să-și protejeze cetățenii, prin toate mijloacele, să salvgardeze statul de drept, democrația, să garanteze pacea socială și respectarea valorilor esențiale.

Stimate doamne și stimați domni,

Vă mulțumesc pentru energia pe care fiecare dintre dumneavoastră o investește pentru ca acest capitol al istoriei să fie transmis și înțeles cum se cuvine!

Să respectăm memoria victimelor, să ne asumăm lecțiile trecutului și să continuăm să cultivăm în societatea românească principiile toleranței, acceptării, solidarității și respectului!

În final, vă cer tuturor să ne rugăm în tăcere pentru cei dispăruți! Vă rog să păstrăm un moment de reculegere!

Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnică în inimile noastre!

Vă mulțumesc!”

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

România va împrumuta 40 de milioane de euro pentru consolidarea infrastructurii și pregătirea pentru situații critice de urgență. Acordul, supus ratificării Parlamentului

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de împrumut – Proiect privind consolidarea infrastructurii şi a pregătirii pentru situaţii critice de urgenţă – dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, informează Agerpres.

Acest acord de împrumut în valoare de 40 de milioane de euro a fost semnat la Bucureşti pe 10 iulie anul trecut.

Obiectivul principal al acestui proiect vizează creşterea rezilienţei facilităţilor critice ale Jandarmeriei Române de răspuns în situaţii de urgentă şi la dezastre şi consolidarea capacităţilor instituţionale pentru pregătirea şi răspunsul în situaţii de urgenţă.

Ministerul Afacerilor Interne va asigura implementarea proiectului prin Unitatea de Implementare a Proiectului înfiinţată în acest scop în cadrul IGJR, căruia i se deleagă întreaga autoritate şi responsabilitate în acest sens.

Împrumutul contractat de la BIRD, în valoare de 40 milioane euro, este acordat pe o perioadă de până la 10 ani, rambursarea efectuându-se integral la data de 1 februarie 2029, într-o singură tranşă, conform graficului de rambursare stabilit în Acordul de împrumut.

În 2018, Guvernul a aprobat prin memorandum Acordul de principiu privind contractarea de la BIRD a două împrumuturi, unul în valoare de până la 50 milioane euro, pentru sprijinirea reabilitării, consolidării şi reconstrucţiei unor clădiri aparţinând IGPR, şi al doilea în valoare de până la 40 milioane euro pentru sprijinirea reabilitării, consolidării şi reconstrucţiei unor clădiri aparţinând Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. 

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu: Apartenența la NATO și la UE sunt pilonii principali ai politicii externe a României

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Apartenenţa la NATO şi statutul nostru de membru al UE sunt pilonii principali ai politicii externe a ţării noastre, o viziune constantă şi împărtăşită de tot spectrul politic din România, se arată într-un mesaj transmis, duminică, de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, cu ocazia Zilei NATO.

“Într-un moment greu prin care trece toată planeta, cred că trebuie să ne reamintim lucrurile care ne unesc şi valorile pe care le împărtăşim. Alianţa Nord-Atlantica este unul dintre simbolurile acestei legături puternice şi mă bucur că România a reuşit să devină unul dintre membrii puternici ai comunităţii transatlantice, contribuind din plin la securitatea şi prosperitatea sa. Apartenenţa la NATO şi statutul nostru de membru al UE sunt pilonii principali ai politicii externe a ţării noastre, o viziune constantă şi împărtăşită de tot spectrul politic din România”, a scris Ciolacu pe Facebook.

El a adăugat că Ziua NATO în România, pe care o marcăm duminică, este o bună ocazie să ne reafirmăm acest statut şi să continuăm să sprijinim demersurile Alianţei pentru realizarea securităţii noastre comune.

Continue Reading

POLITICĂ

România, solidară pe deplin cu Spania și poporul spaniol. Palatul Cotroceni, iluminat în culorile drapelului Spaniei

Published

on

© Administratia Prezidentiala

Administrația Prezidențială a iluminat Palatul Cotroceni vineri seară în culorile drapelului spaniol, în semn de solidaritate cu Spania și cu poporul spaniol. Alături de Italia, Spania este cea mai grav afectată țară din Europa de pandemia cu noul coronavirus, cu peste 117.000 de cazuri înregistrate și aproape 11.000 de decese.

“România se solidarizează pe deplin cu Spania în această perioadă dificilă. În această seară, Palatul Prezidențial al României este iluminat cu culorile drapelului”, a scris președintele Klaus Iohannis, într-o postare pe contul său de Twitter.

Potrivit datelor furnizate de Grupul de Comunicare Strategică, 221 de cetățeni români din străinătate au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 129 în Spania, 57 în Italia, 14 în Franța, 8 în Germania, 4 în Marea Britanie, 2 în Namibia, 2 în Indonezia și câte unul în Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Belgia și SUA. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 25 de cetățeni români aflați în străinătate, 9 în Italia, 6 în Franța, 4 în Marea Britanie, 5 în Spania și unul în Germania, au decedat.

Joi seară, Palatul Cotroceni a fost iluminat în culorile drapelului Italiei în semn “solidaritate profundă și afecțiune pentru poporul italian”.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, tot joi, o convorbire telefonică cu preşedintele Guvernului Regatului Spaniei, Pedro Sanchez, în cadrul căreia au fost abordate criza epidemiologică generată de noul coronavirus, precum şi modalităţile de cooperare pentru contracararea răspândirii pandemiei COVID-19, al cărei impact este vizibil la nivel global.

Potrivit sursei citate, cei doi lideri au transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi omeneşti înregistrate în Spania şi România, precum şi urări de însănătoşire grabnică celor infectaţi cu SARS-CoV-2.

“Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că România este alături de autorităţile spaniole în eforturile pe care le fac pentru depăşirea situaţiei actuale dificile şi este pe deplin solidară cu poporul spaniol, greu încercat în această perioadă. Preşedintele României a evocat importanţa numeroasei comunităţi de români stabiliţi în Regatul Spaniei, care a ajutat în ultimii ani la crearea unor strânse punţi de legătură între cele două state. Din această perspectivă, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat aprecierea deosebită pentru tratamentul medical acordat de autorităţile spaniole reprezentanţilor comunităţii române afectaţi de noul coronavirus”, arată Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, şeful statului a prezentat măsurile adoptate de autorităţile de la Bucureşti pentru identificarea şi tratarea persoanelor bolnave de COVID-19, precum şi pentru prevenirea transmiterii virusului.

“Preşedintele României a apreciat că, în aceste momente dificile, solidaritatea şi responsabilitatea asumate la nivelul statelor membre UE şi al instituţiilor europene sunt esenţiale pentru depăşirea crizei cauzate de pandemia COVID-19, prin identificarea de soluţii echitabile şi echilibrate, care să permită abordarea coerentă a impactului inevitabil al crizei asupra economiilor statelor membre şi asupra cetăţenilor europeni”, indică Administraţia Prezidenţială.

În cadrul discuţiilor, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele Guvernului spaniol de sprijinul său pentru continuarea dezvoltării, consolidării şi diversificării relaţiilor bilaterale excelente dintre cele două state, susţinute de un Parteneriat Strategic solid, precum şi de determinarea de consolidare a schimburilor economice după depăşirea crizei sanitare.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending