Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European consideră că lupta împotriva schimbărilor climatice și garantarea securității energetice a UE au la bază două condiții esențiale: folosirea instrumentelor financiare fără precedent, pe care le avem astăzi în Uniune, și un parteneriat solid între sectorul public și cel privat.

”Avem nevoie de investiții pentru transformarea infrastructurii de energie existente, pentru dezvoltarea de tehnologii noi, pentru noi capacități de stocare și transport și, nu în ultimul rând, pentru calificarea și perfecționarea specialiștilor în domeniul energiei regenerabile”, a transmis eurodeputatul român în cadrul evenimentului intitulat ”Îndeplinirea obiectivelor de mediu pentru 2030. Suntem pe drumul cel bun”, la care a participat și Diederik Samsom, șeful de cabinet al vicepreședintelui Comisiei Europene, Lisa Fischer, consilier principal pentru politici al E3G, unul dintre cele mai influente think – thank-uri care susțin schimbările climatice și Simone Mori, Director Enel în Europa.

Cristian Bușoi a punctat în acest context că ”România și UE trebuie să fie ambițioase și să țină aproape de angajamentele pe care ni le-am asumat pentru 2030 și 2050. Este important fără doar și poate să reducem cantitatea de energie de care au nevoie industriile, să scădem costurile de producție și, în același timp, să creștem consumul de energie regerebailă”, a mai menționat eurodeputatul român.

”Ambițiile noastre nu trebuie să contravină însă cu garantarea independeței energetice a UE și a prețurilor pe care să și le permită toți consumatorii. Tocmai de aceea, ca președintre al Comisie pentru Industrie și Energie din Parlamentul European, am susținut și voi continua să suțin o tranziție echilibrată, adaptată nevoilor fiecărui stat membru”, a conchis Bușoi.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat la mijlocul lunii septembrie în cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii, susținut în plenul reunit al Parlamentului European, o propunere de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană până în 2030 în raport cu nivelul din 1990, faţă de un obiectiv fixat în prezent la o diminuare cu 40%, cu scopul de a ajunge la o neutralitate în privinţa emisiilor de carbon până în 2050.

Europarlamentarii au fost mai ambițioși și au solicitat la 8 octombrie o reducere de 60% până în 2030, adăugând necesitatea ca obiectivele naționale să fie adaptate într-un mod eficient și corect.

Aceste noi ținte anunțate de Ursula von der Leyen se înscriu în ambițioasa inițiativă anunțată la 11 decembrie 2019, și anume Pactul Ecologic European, prin care Comisia Europeană dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

Statele membre salută planul UE privind nevoia de a revigora parteneriatul transatlantic pe cinci direcții de acțiune, continuând, în același timp, să urmeze obiectivele agendei pentru a face Europa mai puternică și mai autonomă, a declarat un oficial european pentru caleaeuropeana.ro.

Cabinetul președintelul Consiliului European, Charles Michel, a pregătit un proiect de plan pentru relansarea parteneriatului strategic cu Statele Unite în vederea afirmării intereselor lumii democratice împotriva „puterilor autoritare” și a „economiilor închise” care „exploatează deschiderea de care depind propriile noastre societăți”. Potrivit sursei citate, planul propune reconstruirea legăturilor dintre UE şi SUA pe cinci dosare comune: (1) combaterea pandemiei COVID-19; (2) consolidarea redresării economice; (3) combaterea schimbărilor climatice; (4) menținerea multilateralismului și a valorilor comune și (5) promovarea păcii și securității.

Proiectul de plan a fost discutat astăzi, 30 noiembrie, în cadrul unei întâlniri a COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți la UE) și a fost bine primit de statele membre, urmând să reprezinte baza consultărilor prin videconferință ale lui Charles Michel cu liderii europeni în zilele următoare, cu prilejul reuniunii Consiliului European din 10-11 decembrie, în care va fi abordată relația strategică dintre UE-SUA. 

De asemenea, statele membre au fost de acord cu nevoia revigorării parteneriatului transatlantic, în același timp în care UE își urmează obiectivele de a deveni mai puternică și autonomă.

Amintim că președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, au avut lunea trecută convorbiri telefonice cu președintele ales al SUA, Joe Biden, cei trei lideri convenind asupra necesității reconstruirii alianței dintre Europa și Statele Unite, în timp ce șeful Consiliului European l-a invitat pe viitorul lider de la Casa Albă să efectueze o vizită la Bruxelles pentru un summit cu cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE în prima jumătate a anului viitor. 

În acest sens, statele membre susțin propunerea președintelui Michel de a organiza un summit bilateral UE-SUA în 2021, au mai transmis aceleași surse europene. 

Coeziunea europeană în privința achiziționării centralizate a vaccinurilor anti-COVID-19 ne arată avantajul apartenenței României la Uniunea Europeană, a precizat eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE) într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro.

Acesta a evidențiat că apartenența la Uniunea Europeană ”ne ajută pe toți să ne revenim cât mai curând la o viață normală, prin vaccinare, dar și să depășim criza economică generată de pandemie”.

”Am criticat de multe ori micile derapaje din interiorul Uniunii Europene care, din când în când, au umbrit ideea de unitate și coeziune pe care Uniunea trebuie să le apere cu putere. Problema nerezolvată a includerii României și Bulgariei în spațiul Schengen este unul dintre punctele nevralgice care trebuie de urgență eliminate. Cu toate astea, nu pot să nu remarc faptul că în problema crizei generate de pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană s-a calibrat perfect pe necesitățile fiecărui stat membru. Nu mă refer aici numai la planul de finanțare pentru următorii ani, ci mai ales la centralizarea achizițiilor de vaccin anti-COVID-19. Comisia Europeană a semnat un contract pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, iar săptămâna trecută, șefa Comisiei Europene a anunțat încheierea unui acord și cu compania Moderna pentru achiziționarea a încă 160 de milioane de doze. Este un semnal clar că Uniunea este determinată să gestioneze ferm ultima etapă a pandemiei de Covid 19, unitar și hotărât”, a explicat eurodeputatul Vasile Blaga.

Vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de societatea BioNTech-Pfizer a început să fie adus din Statele Unite în Europa, avioanele companiei aeriene United Airlines începând să opereze încă de vineri primele astfel de zboruri din istorie, cu destinația Bruxelles.

Dozele de vaccin au fost transportate în lăzi frigorifice şi sunt gata pentru a fi rapid distribuite în cazul în care sunt aprobate şi omologate.

Aceste zboruri reprezintă doar una dintre verigile lanţului global de aprovizionare pus la punct pentru a face faţă provocărilor logistice pe care le presupune distribuirea vaccinului anti-COVID-19.

Planul de distribuţie include stocarea dozelor de vaccin în depozitele frigorifice deja existente în centrele companiei Pfizer din Kalamazoo, Michigan şi Puurs, Belgia, precum şi dezvoltarea facilităţilor similare din Pleasant Prairie, Wisconsin, respectiv Karlsruhe, Germania.

Lanţul logistic presupune, de asemenea, zeci de zboruri cargo şi sute de transporturi rutiere în fiecare zi.

Pfizer plănuieşte să distribuie până la 1,3 miliarde de doze de vaccin anul viitor. Acestea vor necesita volume mari de gheaţă carbonică (dioxid carbon în formă solidă la -78 de grade celsius) şi lăzi izotermice. Lăzile au o capacitate de aproximativ 975 de flacoane de vaccin (4.875 doze).

Amintim că vaccinul împotriva COVID-19 produs de compania americană Pfizer în colaborare cu compania germană BioNTech relevă o eficacitate de 95%.

Zilele trecute, Ageția Europeană pentru Medicamente (EMA) s-a arătat foarte încrezătoare că va putea da o opinie științifică pozitivă asupra unor vaccinuri împotriva COVID-19 înante de Crăciun.

”Dacă totul merge bine, putem fi foarte încrezători că am putea avea o opinie pozitivă înainte de Crăciun”, a menționat directorul executiv al acestei instituții, Emer Cooke.

EMA, instituţia însărcinată cu autorizarea şi controlul medicamentelor în Uniunea Europeană, a demarat o procedură accelerată de autorizare, care permite examinarea datelor privind siguranţa şi eficacitatea vaccinurilor pe măsura sosirii acestora, chiar înainte ca producătorul să depună o cerere formală de autorizare.

Comisia Europeană, care negociază în numele celor 27 de state membre UE, a încheiat șase contracte pentru livrarea de vaccinuri împotriva coronavirusului, cel mai recent dintre acestea fiind stabilit cu compania farmaceutică Moderna, de unde Executivul european va achiziționa 160 de milioane de doze.

Acestuia i se adaugă contractele încheiate cu grupul suedezo-britanic AstraZeneca şi cel american Johnson&Johnson (până la 400 de milioane de doze fiecare), cu asocierea franco-britanică Sanofi-GSK (până la 300 de milioane de doze), cu cea americano-germană Pfizer-BioNTech (până la 300 de milioane de doze) şi cu laboratorul german CureVac (până la 405 milioane de doze).

Potrivit preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cantităţi semnificative din vaccinurile împotriva COVID-19 sunt aşteptate din luna aprilie 2021, ea estimând că, în cel mai fericit scenariu, companiile farmaceutice ar putea livra lunar Uniunii Europene până la 50 de milioane de doze, care vor fi repartizate proporţional în funcţie de populaţia fiecărei ţări membre.

România a plătit deja un avans de peste 12 milioane de euro pentru vaccinul împotriva COVID-19.

Potrivit declarațiilor președintelui Klaus Iohannis de la începutul acestei luni, România ar urma să primească peste 10 milioane de doze de vaccin în prima tranșă, iar primii care vor fi vaccinați vor fi cei care lucrează în domeniul sănătății și persoanele aflate în categoriile de risc, urmând ca întreaga populație să fie imunizată în primăvara anului viitor.