Prima emisiune a Uniunii Europene de obligaţiuni destinate finanţării schemelor temporare de șomaj a generat marţi o cerere record în valoare de 233 miliarde de euro din partea investitorilor, au anunţat băncile care au intermediat această operațiune, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
Comisia Europeană anunța la 7 octombrie că va emite în cadrul Instrumentului SURE („Support to mitigate Unemployment Risks in an Emergency” – „sprijin pentru reducerea riscurilor de şomaj în situaţii de urgenţă”) al UE obligațiuni cu impact social în valoare de până la 100 de miliarde EUR. În acest scop, Comisia a adoptat Cadrul privind obligațiunile cu impact social, menit să le ofere investitorilor în aceste obligațiuni certitudinea că fondurile atrase vor fi utilizate pentru un obiectiv clar identificat: atenuarea impactului social al pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia în întreaga UE. Prin urmare, investitorii pot avea siguranța că investițiile lor în aceste obligațiuni vor fi utilizate pentru a finanța măsuri de politică socială bine direcționate. Totodată, Cadrul privind obligațiunile cu impact social, adoptat de Comisie, va contribui la dezvoltarea în continuare a pieței obligațiunilor cu impact social, care constituie unul dintre pilonii pieței europene a „finanțării durabile”.
Uniunea Europeană și-a propus să strângă 17 miliarde de euro prin emiterea de obligaţiuni cu impact social cu maturitatea la 10 şi 20 de ani, însă a atras o cerere de 14 ori mai mare.
Operațiunea de marți este prima etapă a planului ambițios al UE de a-și crește de 15 ori datoria în mai puțin de un deceniu pentru a finanța cele două programe de sprijin socio-economic pentru statele membre, făcând posibilă o mutualizare a datoriei europene. În timp, planul va transforma UE, în prezent un debitor mic la egalitate cu Slovacia, într-unul dintre cei mai mari debitori din Europa. Uniunea Europeană ar urma să strângă în acest an aproximativ 30 de miliarde de euro pentru programul SURE, a cărui valoare globală ar putea ajunge la 100 de miliarde de euro.
„Acest lucru trimite un semnal puternic că pot să-și crească emisiunea de obligațiuni fără prea multe dificultăți”, a declarat Antoine Bouvet, specialist în dobânzi la ING.
Obligațiunile sunt atractive pentru investitori, deoarece oferă un randament ridicat, peste cel al obligațiunilor germane, cu ratinguri de credit foarte similare, declară analiștii.
Uniunea Europeană beneficiază de un rating “AAA”, cel mai mare rating de credit – din partea a două din cele trei mari agenţii de profil.
În vederea asigurării faptului că fondurile vor fi utilizate în scopuri sociale, Cadrul privind obligațiunile cu impact social, întemeiat pe Regulamentul SURE, prevede că statele membre trebuie să prezinte rapoarte cu privire la modul în care au fost cheltuite fondurile împrumutate. În temeiul cadrului, statele membre trebuie, de asemenea, să prezinte, în rapoartele pe care le înaintează, impactul social al obligațiunilor emise în contextul Instrumentului SURE. Pe baza informațiilor din aceste rapoarte, Comisia Europeană va putea să le demonstreze investitorilor că obligațiunile emise în cadrul Instrumentului SURE au fost utilizate pentru a finanța programe cu impact social pozitiv.
De asemenea, Consiliul a aprobat acordarea, în cadrul Instrumentului SURE, a unui sprijin financiar pentru 16 state membre, în valoare de 87.8 mld. de euro, care să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a persoanelor încadrate în muncă. România se află printre aceste state și va primi 4 mld. de euro sub formă de împrumuturi acordate de UE în condiții avantajoase statelor membre. O decizie similară este așteptată și în cazul Ungariei, care ar trebui să primească un sprijin financiar în valoare de 504 mil. de euro.
Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie, în special pentru lucrătorii independenți. De asemenea, Instrumentul SURE ar putea finanța unele măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă, care sunt menite să asigure revenirea în condiții de siguranță la o activitate economică normală.
