Connect with us

NATO

Surse diplomatice: Klaus Iohannis va avea un dejun de lucru cu Donald Trump și liderii din Europa de Est la summitul NATO de la Londra

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Londra

Președintele Klaus Iohannis va participa, în marja reuniunii liderilor NATO de la Londra, la un dejun de lucru alături de președintele american Donald Trump, premierul britanic Boris Johnson și de liderii țărilor din Europa de Est, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit surselor citate, la dejunul de lucru vor lua parte șefii de state sau guverne din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Polonia, România, Marea Britanie și Statele Unite, anume statele care alocă cel puțin 2% din PIB pentru Apărare.

De altfel, pe parcursul mandatului său de președinte, Donald Trump s-a întâlnit de mai multe ori cu liderii din Europa Centrală și de Est, primindu-i la Washington, de două ori, pe președinții Poloniei și României, precum și pe liderii statelor baltice sau, cel mai recent, pe prim-ministrul Bulgariei. Președintele Klaus Iohannis a fost, în iunie 2017, primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de Donald Trump. Va fi prima întâlnire dintre Donald Trump și Klaus Iohannis după realegerea celui din urmă în funcția de președinte al României. Pe de altă parte, dineul de lucru are loc și în contextul în care țările din Europa Centrală și de Est aniversează 30 de ani de la prăbușirea regimurilor comuniste.

Șefii de state sau de guverne din cele 29 de țări aliate se reunesc marți și miercuri, la Londra, pentru a celebra 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice. Evenimentele festive vor avea loc marți, când regina Elisabeta a II-a și premierul britanic Boris Johnson vor găzdui recepții în onoarea liderilor prezenți la Londra.

Miercuri, liderii euro-atlantici se vor reuni în formatul Consiliului Nord-Atlantic,  în cadrul căreia liderii aliaţi vor discuta priorităţile NATO în actualul context internaţional de securitate şi deciziile necesare în vederea continuării procesului de adaptare a Alianţei.

Cu această ocazie, liderii aliaţi vor analiza stadiul de implementare a măsurilor pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum şi a celor legate de rolul Alianţei în proiectarea stabilităţii şi acordarea de sprijin statelor partenere. În acelaşi timp, şefii de stat şi de guvern din statele membre aliate vor adopta decizii privind modernizarea NATO şi creşterea rolului său în combaterea actualelor ameninţări şi provocări la adresa securităţii euroatlantice.


Citiți și
Din culisele unui summit festiv și devenit crucial pentru viitorul NATO. Care sunt mizele României și cum va naviga țara noastră printre provocările lansate de Emmanuel Macron sau Donald Trump
NATO își decide viitorul la Londra, ”prima casă a familiei euro-atlantice”: România, în avangarda aliaților care au crescut bugetele militare și care vor apăra o Alianță puternică și unită

Creșterea bugetelor militare în rândul aliaților europeni și reafirmarea importanței NATO pentru securitatea europeană și unitatea transatlantică, sunt temele centrale enunțate de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută vineri, la sediul NATO de la Bruxelles, unde a prefațat agenda și mizele reuniunii la nivel înalt a liderilor aliați de la Londra, din 3-4 decembrie. Alături de SUA, alte opt state europene, inclusiv România, au alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare în anul ce stă să se încheie, aliații europeni și Canada au crescut bugetele apărării cu peste 130 de miliarde de dolari din 2016 până în prezent, iar tendința creștere în rândul aliaților europeni ar putea ajunge la borna de 400 de miliarde de dolari până în 2024.

Deși o reuniune cu caracter aniversar prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO și nu un summit tradițional, întrunirea festivă celor 29 de șefi de state și guverne euro-atlantice este umbrită de cele mai recente tensiuni între aliați pe fondul afirmațiilor președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a Alianței” și punerea la îndoială la îndoială a ”eficacității” Articolul 5 din Tratatul NATO, care se adaugă la presiunile președintelui american Donald Trump față de aliații europeni pentru împărțirea ”costurilor și a poverii financiare” (n.r. – burden sharing) privind funcționarea NATO. România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis din postura țării care alocă 2% din PIB pentru Apărare și care este adepta ”unității și solidarității aliate”. În egală măsură, reuniunea de la Londra va fi semnificativă și pentru diplomația română, reprezentând prima reuniune la cel mai înalt nivel aliat în care secretarul general adjunct al NATO, în persoana lui Mircea Geoană, este deopotrivă primul est-european și întâiul român care ocupă a doua cea mai înaltă poziție civilă din cadrul Alianței.

Pe scurt: partajarea echitabilă a responsabilităților (traducerea sintagmei burden-sharing) și posibilitatea lansării unui proces de reflecție privind rolul politic și strategic al NATO vor fi temele-vedetă ale reuniunii de la Londra.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Franța se retrage din operațiunea NATO din Marea Mediterană din cauza tensiunilor cu Turcia. Ambasadorul turc la Paris afirmă că NATO nu ar putea exista fără Turcia

Published

on

© NATO

Ministerul francez al apărării a anunţat miercuri retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

”Nu ni se pare normal să menţinem mijloace într-o operaţiune menită, printre alte sarcini, să controleze respectarea embargoului cu aliaţi care nu-l respectă”, a explicat Parisul, făcând referire la Turcia, informează AFP, potrivit Agerpres.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

Politico Europe notează că ambasadorul Franței la NATO, Muriel Domenach, i-a trimis o scrisoare secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a făcut patru solicitări pentru a clarifica rolul operațiunii “Sea Guardian”, inclusiv cooperarea acesteia cu o misiune a Uniunii Europene care execută punerea în aplicare a embargoului ONU asupra traficului de arme către Libia.

De asemenea, ambasadorul Turciei în Franța a spus că NATO nu ar putea exista fără Turcia într-o audiere a sa în Comisia pentru Afaceri Externe şi Apărare a Senatului francez, în contextul unei escaladări puternice a tensiunilor între Paris şi Ankara și în care diplomatul turc a trebuit să răspundă la acuzații precum “imperalismul lui Erdogan” care pune în pericol “prezența Turciei în NATO”.

Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat recent o investigaţie în cazul unui incident produs în Marea Mediterană, în largul Libiei, între nave militare din Turcia şi Franţa, a anunţat secretarul general al NATO. Cu acea ocazie, președinția franceză a spus că “turcii se comportă într-un mod inacceptabil, instrumentalizând NATO, şi Franţa nu îi poate lăsa să facă asta”.

Emmanuel Macron a acuzat deja Ankara pe 22 iunie că face un “joc periculos” în Libia, în care identifica o nouă dovadă a “morţii cerebrale” a NATOAnul trecut, liderul francez a folosit această sintagmă privind moartea cerebrală a Alianței, întrebuințându-se de exemplul comportamentului Turciei în Siria și în Libia.

Turcia a acuzat marţi Franţa, prin vocea ministrului de externe Mevlut Cavusoglu, că are în Libia o abordare “distructivă” şi că încearcă să consolideze prezenţa Rusiei în această ţară sfâşiată de un război civil ce durează din anul 2011.

Reacţia Ankarei vine la o zi după o ieşire virulentă a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a acuzat Turcia că are o “responsabilitate istorică şi criminală” în conflictul libian.

Continue Reading

NATO

Germania şi Lituania au semnat la Vilnius un acord de cooperare militară care va permite ca soldaţii din fiecare dintre cele două ţări aliate în cadrul NATO să poată staţiona pe teritoriul celeilalte

Published

on

©Lithuanian MOD/ Twitter

Germania și Lituania au semnat marți, la Vilnius, un acord de cooperare militară care formează baza juridică pentru ca soldații din fiecare dintre cele două țări aliate în cadrul NATO să poată staționa pe teritoriul celeilalte, a precizat Ministerul lituanian al Apărării, conform DPA, citat de Agerpres.

Acordul, care a fost semnat de viceministrul apărării lituanian Vytautas Umbrasas şi de ambasadorul Germaniei la Vilnius, Matthias Sonn, se adaugă statutului existent al forţelor NATO.

”Germania este cel mai important aliat şi susţinător al stabilităţii şi al securităţii europene”, a declarat Umbrasas, potrivit unui comunicat de presă. 

Ca parte a protecţiei sporite pentru flancul estic al NATO, Bundeswehr-ul (armata germană) conduce un batalion al Alianţei Nord-Atlantice în Lituania.

Inițiativa pentru semnarea acestui acord a venit din partea Germaniei, care este văzut drept partener esențial în modernizarea armatei lituaniene, care foloseşte echipament şi sisteme de armament germane.

Lituania a achiziţionat din Germania vehicule de luptă pentru infanterie Vilkas, în baza contractului în valoare de peste 385 de milioane de euro, încheiat în 2016, obuziere autopropulsate PZ2000, transportoare blindate blindat M577 şi multe alte elemente de tehnica militară.

Continue Reading

NATO

NATO: Alianța Nord-Atlantică a aprobat noul plan de apărare pentru Polonia și țările baltice după ce s-a ajuns la un compromis cu Turcia

Published

on

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat marţi noul plan de apărare pentru Polonia şi statele baltice, după ce s-a ajuns la un compromis cu Turcia, care anterior s-a opus, informează AFP citând surse diplomatice, informează Agerpres.

Ankara a solicitat de câteva luni partenerilor săi din NATO să îi ofere mai mult sprijin în lupta sa împotriva miliţiilor kurde din Siria pentru a permite intrarea în vigoare a acestui plan, care este, de fapt, o actualizare a versiunii din 2010 cu privire la care s-a ajuns la un acord în luna decembrie.

Conţinutul planului este secret, însă oficialii lituanieni au declarat în mod repetat că ceea ce încearcă să obţină sunt consolidarea apărării aeriene şi o desfăşurare mai rapidă a forţele NATO în caz de criză. Toate aceste pe fondul tensiunilor cu Rusia, în special după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 de către Moscova.

“Problema a fost rezolvată şi planurile sunt aprobate”, a declarat pentru AFP ministrul lituanian de externe Linas Linkevicius, care a salutat “acţiunea constructivă” a Turciei.

Aceste informaţii au fost confirmate de o sursă diplomatică de la Bruxelles.

Turcia bloca încă de anul trecut planul NATO cu privire la apărarea ţărilor baltice şi a Poloniei deoarece Alianţa Nord-Atlantică nu recunoaşte drept ”organizație teroristă” o miliţie kurdă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending