Corespondență din Londra
Președintele Klaus Iohannis va participa, în marja reuniunii liderilor NATO de la Londra, la un dejun de lucru alături de președintele american Donald Trump, premierul britanic Boris Johnson și de liderii țărilor din Europa de Est, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.
Potrivit surselor citate, la dejunul de lucru vor lua parte șefii de state sau guverne din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Grecia, Polonia, România, Marea Britanie și Statele Unite, anume statele care alocă cel puțin 2% din PIB pentru Apărare.
De altfel, pe parcursul mandatului său de președinte, Donald Trump s-a întâlnit de mai multe ori cu liderii din Europa Centrală și de Est, primindu-i la Washington, de două ori, pe președinții Poloniei și României, precum și pe liderii statelor baltice sau, cel mai recent, pe prim-ministrul Bulgariei. Președintele Klaus Iohannis a fost, în iunie 2017, primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de Donald Trump. Va fi prima întâlnire dintre Donald Trump și Klaus Iohannis după realegerea celui din urmă în funcția de președinte al României. Pe de altă parte, dineul de lucru are loc și în contextul în care țările din Europa Centrală și de Est aniversează 30 de ani de la prăbușirea regimurilor comuniste.
Șefii de state sau de guverne din cele 29 de țări aliate se reunesc marți și miercuri, la Londra, pentru a celebra 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice. Evenimentele festive vor avea loc marți, când regina Elisabeta a II-a și premierul britanic Boris Johnson vor găzdui recepții în onoarea liderilor prezenți la Londra.
Miercuri, liderii euro-atlantici se vor reuni în formatul Consiliului Nord-Atlantic, în cadrul căreia liderii aliaţi vor discuta priorităţile NATO în actualul context internaţional de securitate şi deciziile necesare în vederea continuării procesului de adaptare a Alianţei.
Cu această ocazie, liderii aliaţi vor analiza stadiul de implementare a măsurilor pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum şi a celor legate de rolul Alianţei în proiectarea stabilităţii şi acordarea de sprijin statelor partenere. În acelaşi timp, şefii de stat şi de guvern din statele membre aliate vor adopta decizii privind modernizarea NATO şi creşterea rolului său în combaterea actualelor ameninţări şi provocări la adresa securităţii euroatlantice.
Citiți și
Creșterea bugetelor militare în rândul aliaților europeni și reafirmarea importanței NATO pentru securitatea europeană și unitatea transatlantică, sunt temele centrale enunțate de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută vineri, la sediul NATO de la Bruxelles, unde a prefațat agenda și mizele reuniunii la nivel înalt a liderilor aliați de la Londra, din 3-4 decembrie. Alături de SUA, alte opt state europene, inclusiv România, au alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare în anul ce stă să se încheie, aliații europeni și Canada au crescut bugetele apărării cu peste 130 de miliarde de dolari din 2016 până în prezent, iar tendința creștere în rândul aliaților europeni ar putea ajunge la borna de 400 de miliarde de dolari până în 2024.
Deși o reuniune cu caracter aniversar prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea NATO și nu un summit tradițional, întrunirea festivă celor 29 de șefi de state și guverne euro-atlantice este umbrită de cele mai recente tensiuni între aliați pe fondul afirmațiilor președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a Alianței” și punerea la îndoială la îndoială a ”eficacității” Articolul 5 din Tratatul NATO, care se adaugă la presiunile președintelui american Donald Trump față de aliații europeni pentru împărțirea ”costurilor și a poverii financiare” (n.r. – burden sharing) privind funcționarea NATO. România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis din postura țării care alocă 2% din PIB pentru Apărare și care este adepta ”unității și solidarității aliate”. În egală măsură, reuniunea de la Londra va fi semnificativă și pentru diplomația română, reprezentând prima reuniune la cel mai înalt nivel aliat în care secretarul general adjunct al NATO, în persoana lui Mircea Geoană, este deopotrivă primul est-european și întâiul român care ocupă a doua cea mai înaltă poziție civilă din cadrul Alianței.
Pe scurt: partajarea echitabilă a responsabilităților (traducerea sintagmei burden-sharing) și posibilitatea lansării unui proces de reflecție privind rolul politic și strategic al NATO vor fi temele-vedetă ale reuniunii de la Londra.