Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Surse: Europarlamentarul PSD Dan Nica și secretarul de stat din cadrul MAE Gabriela Ciot, noile propuneri de comisar european din partea României

Published

on

Europarlamentarul Dan Nica, șeful delegației PSD din cadrul Parlamentului European și Gabriela Ciot, secretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe reprezintă noile propuneri ale României pentru postul de comisar european pentru Transporturi, transmit surse ale Partidului Social Democrat pentru CaleaEuropeană.ro.

Dan Nica a fost votat în unanimitate de către CEX al PSD, reunit marți, propunerea fiind făcută personal de prim-ministrul Viorica Dăncilă, anunță Adevărul.ro. 

În ceea ce privește numele Gabrielei Ciot, acesta a apărut în una unei convorbiri telefonice pe care premierul Viorica Dăncilă a avut-o cu președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, căreia i-a comunicat decizia partidului de a-l nominaliza de Dan Nica pentru postul de comisar european, vacantat după ce candidatura Rovanei Plumb, prima propunere din partea României, a fost respinsă de Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European, anunță Digi24.

Președintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen i-a solicitat astfel prim-ministrului Viorica Dăncilă să îi trimită și o propunere comisar femeie, în virtutea dorinței lui von der Leyen, aceea ca viitoarea componență a Comisiei Europeane să reflecte egalitatea de gen. 

Dan Nica este șeful delegației PSD din cadrul Parlamentului European. Acesta s-a aflat pe lista pe care premierului Viorica Dăncilă a trimis-o pe 9 august Comisiei Europene, alături de Rovana Plumb. 

Acesta a fost ministru al comunicațiilor în perioada 2012-2014, când a devenit membru al Parlamentului European, poziție pentru care a fost reales pe 26 mai. 

Gabriela Ciot a fost numită în funcția de secretar de stat pentru afaceri europene, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la data de 20 septembrie 2017, potrivit MAE. 
Este conferențiar universitar doctor la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, iar în 2015 a obținut abilitarea pentru conducerea de doctorate în domeniul relații internaționale și studii europene.
În cadrul Facultății de Studii Europene este Directorul Școlii Doctorale „Paradigma Europeană” (relații internaționale și studii europene) și coordonează programele de masterat Management și negocieri internaționale și europene și Cultural Diplomacy and International Relations.
De asemenea, este coordonatoarea Centrului pentru Negocieri Internaționale și Europene, de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, și a secției de Diplomație Culturală (ICD Berlin, filiala Cluj-Napoca).
A obținut un doctorat în Relații Internaționale și Studii Europene (2012, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca) cu calificativul „Summa cum laudae” și un doctorat în Științe ale Educației (2009, Universiteit Ghent, Belgia).
În perioada mai 2014 – noiembrie 2015 a ocupat funcția de consilier pentru afaceri europene în cadrul cabinetelor miniștrilor pentru Societatea Informațională, Fonduri Europene și Finanțe Publice.
Din anul 2004 s-a alăturat eforturilor social-democraților de modernizare și dezvoltare a României, în vederea aderării și integrării acesteia în Uniunea Europeană și NATO.

Cele două propuneri pentru postul de comisar european date publicității marți vin după ce Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a respins din nou, luni, 30 septembrie, printr-un vot cu aviz negativ, candidatura Rovanei Plumb și pe cea a lui László Trócsányi la funcția de comisari europeni.

Decizia vine după ce Rovana Plumb a transmis, tot luni, o scrisoare Comisiei JURI a Parlamentului European, în care anunța rezolvarea potențialului conflict de interese, însă explicațiile sale nu au fost suficiente.

”Votul a avut loc, atât Plumb, cât și Trócsányi fiind respinși definitiv. Rovana Plumb a fost respinsă cu 13 voturi pentru și 7 împotrivă, iar László Trócsányi cu 12 voturi pentru și 9 împotrivă”, au declarat surse din Parlamentul European pentru CaleaEuropeană.ro.

Votul de luni reprezintă un rezultat al deciziei de joi adoptate de aceeași comisie JURI a Parlamentului European cu privire la candidatura Rovanei Plumb și a lui László Trócsányi.

Joi, 26 septembrie, Comisia pentru afaceri juridice a Legislativului european a oferit un aviz negativ celor două candidaturi la Comisa Europeană în contextul unor neclarități privind declarația financiară și de avere a fiecăruia dintre cei doi, anunțând atunci o sesiune extraordinară pentru 30 septembrie.

Potrivit procedurii prevăzute la Anexa VII din Regulamentul de Procedură a Parlamentului European pentru numirea Comisiei Europene, avizul favorabil din partea Comisiei JURI reprezintă o pre-condiție pentru organizarea unei audieri în comisia de specialitate.

Între timp, audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul European ale comisarilor desemnați pentru a face parte din viitoarea Comisie Europeană au debutat luni, 30 septembrie – cu excepția candidaților din partea României și Ungariei – și se vor încheia, potrivit programului aprobat de Conferința Președinților din cadrul Parlamentului European, formată din președintele Legislativului european, David Sassoli, și liderii grupurilor politice, pe 8 octombrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană ia în calcul impunerea unei taxe de 0,2% din cifra de afaceri a marilor companii pentru a finanța redresarea economică

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Impunerea unei noi taxe companiilor ar putea genera zece miliarde de euro pe an pentru a ajuta la finanţarea planurilor de stimulare, şi va reprezenta mai puţin de 0,2% din cifra de afaceri a marilor companii care beneficiază de piaţa unică a UE, a anunţat luni Comisia Europeană, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Conform planului care ar urma să fie supus aprobării celor 27 de state membre ale UE, Comisia Europeană va împrumuta de pe piaţă o sumă fără precedent – 750 miliarde euro – pentru a finanţa cheltuielile menite să redreseze economiile afectate de criza provocată de pandemia de coronavirus. Executivul european a propus câteva posibile taxe pentru a ajuta la achitarea datoriei, inclusiv o nouă taxă pentru piaţa unică, care ar putea intra în vigoare în 2024 sau după acest an.

În funcţie de modul în care se stabileşte taxa, ar putea fi obţinuţi aproximativ zece miliarde de euro, fără a reprezenta un efort excesiv pentru orice firmă individuală. Zece miliarde de euro este mai puţin de 0,2% din cifra de afaceri generată de operaţiunile din UE ale acelor mari companii“, a precizat un purtător de cuvânt al executivului european.

Oficialul UE a adăugat că veniturile anuale aşteptate reprezintă o estimare preliminară şi vor depinde de diversele opţiuni luate în considerare pentru noua taxă.

Această taxă face parte dintr-un pachet de opţiuni de majorare a veniturilor, care include o taxă pe carbon, venituri din extinderea schemei de tranzacţionare a emisiilor de poluare şi o taxă pe companiile digitale.

Duminică, într-un interviu acordat Financial Times, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a cerut statelor membre să sprijine introducerea mai multor noi taxe, printre care şi o taxă anuală care va fi percepută de la 70.000 de mari companii pentru acces pe piaţa unică, în ideea de a finanţa programul de relansare economică.

Orice taxă comună la nivelul UE are nevoie de aprobarea guvernelor tuturor celor 27 de state membre şi a Parlamentului European.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058. Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană cere sprijinul statelor UE pentru taxarea a 70.000 de mari companii pentru acces pe piața unică

Published

on

© EC Audiovisual

Comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a cerut statelor membre să sprijine introducerea mai multor noi taxe, printre care şi o taxă anuală care va fi percepută de la 70.000 de mari companii pentru acces pe piaţa unică, în ideea de a finanţa programul de relansare economică, informează Financial Times.

Într-un interviu acordat Financial Times, Johannes Hahn a spus că nu există alte alternative decât a da Comisiei Europene noi surse de venituri directe (sau propriile resurse), prin care să-şi asigure serviciul datoriilor, ce urmează a fi asumate conform planului de 750 de miliarde de euro dezvăluit săptămâna trecută, relatează Agerpres.

Printre aceste surse de venituri ar putea să fie inclusă şi o taxă anuală care va afecta 70.000 de companii din Europa, cu o cifră de afaceri globală de peste 750 de milioane de euro.

“Ceea ce ţintim este ca, cel mai târziu la finele lui 2027, să avem un flux stabil de noi resurse proprii la bugetul nostru” a spus Johannes Hahn. Acesta a explicat că alternativa ar fi contribuţii mai mari la bugetul UE din partea statelor membre, ceea ce ar fi inacceptabil din punct de vedere politic. “Un buget mai mic nu va fi acceptat de marea majoritate a statelor membre. Iar când vine vorba de noi contribuţii, nu văd să existe interes în nicio ţară” a spus comisarul european.

Orice taxă comună la nivelul UE are nevoie de aprobarea guvernelor tuturor celor 27 de state membre şi a Parlamentului European.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058.  Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Michel Barnier avertizează Regatul Unit că nu va exista un acord dacă Londra nu își respectă angajamentele

Published

on

© European Union 2019

Michel Barnier avertizează Regatul Unit că nu va exista un acord dacă Londra revine asupra pozițiilor anterioare, a subliniat oficialul european într-un interviu pentru ziarul britanic The Times, potrivit Agerpres.

“Regatul Unit a făcut un pas înapoi, doi paşi înapoi, trei paşi înapoi faţă de angajamentele asumate iniţial”, a reproşat Michel Barnier, cu puţin timp înainte de reluarea negocierilor, marţi.

”Ne amintim foarte bine textul pe care l-am negociat cu Boris Johnson şi dorim doar să fie respectat. La literă. În caz contrar, nu va exista niciun acord”, a avertizat negociatorul european.

Runda a treia de negocieri s-a dovedit a fi una ”dezamăgitoare”. În urmă cu două săptămâni, Uniunea Europeană și Regatul Unit au căzut de acord că nu sunt de acord la finalul celei de-a treia runde de negocieri privind relațiile post-Brexit, presărate cu amenințări venite din ambele părți.

Schimbul de amenințări a fost potențat și de recenta decizie a Bruxelles-ului de a trimite Regatul Unit în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, acuzând Londra că încalcă legislație UE privind libera circulație, informează Politico Europe.

Principalul obstacol a divergențelor rezidă în solicitatea Bruxelles-ului ca, în schimbul unui acord de liber schimb fără taxe vamale și fără cote, Regatul Unit să mențină unele dintre normele blocului comunitar, evitând astfle o posibilă concurență neloială din parte britanicilor pe piața europeană.

Următoarea rundă de negociere , cu durata de câte o săptămână, este prevăzută să înceapă la 1 iunie. La finalul acestora, cele două părți vor organiza o conferință la nivel înalt în iunie pentru a face un bilanț al progreselor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending