Connect with us

U.E.

Surse europene: Ambasadorii țărilor UE au luat notă de scrisorile trimise de Boris Johnson și au decis să continue procedurile de ratificare a acordului privind Brexit

Published

on

@ European Commission/ Facebook

Ambasadorii țărilor membre ale Uniunii Europene, reuniți duminică la Bruxelles, au luat notă de cele trei scrisori trimise de prim-ministrul britanic Boris Johnson și au decis să continue procedurile de ratificare a acordul privind Brexit negociat săptămâna trecută și aprobat de Consiliul European, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Conform surselor citate, ambasadorii țărilor UE reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER) au luat notă și de scrisoarea nesemnată de Boris Johnson prin care solicită, obligat de lege, extinderea termenului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

”De asemenea, COREPER a inițiat procedura scrisă pentru adoptarea Deciziei Consiliului privind încheierea, respectiv semnarea în numele UE a Acordului de retragere, astfel ca textele juridice să fie transmise Parlamentului European pentru continuarea procedurii de aprobare a Acordului de retragere”, au continuat sursele menționate, această procedură fiind echivalentul procedurii de ratificare la nivelul UE.

Totodată, sursele citate au precizat că ”decizia UE privind pașii următori se va lua după clarificarea situației în Parlamentul britanic”.

De asemenea, luni, comitetul de coordonare pentru Brexit din Parlamentul European, condus de Guy Verhofstadt, urmează să discute luni, la Strasbourg, votul dat de Camera Comunelor prin care a fost amânat votul asupra acordului de retragere până când va fi adoptată legislaţia prin care s-ar implementa acesta.

Premierul britanic Boris Johnson a trimis sâmbătă noaptea două scrisori însoțite de o notă explicativă din partea ambasadorului britanic la UE

Prima scrisoare este cea de prelungire și nu este semnată de premierul Marii Britanii, fiind precizat că Londra propune extinderea termenului pentru Brexit până la 31 ianuarie 2020 cu posibilitatea devansării termenului dacă un acord este ratificat până la acea dată.

În cea de-a doua scrisoare, de această dată semnată, Johnson arată că săptămâna viitoare va face tot posibilul pentru aprobarea acordului care să permită ieșirea Marii Britanii din UE la 31 octombrie 2019.

Mai există și o a treia scrisoare, sub formă de notă explicativă, a ambasadorului Marii Britanii la UE, Sir Tim Barrow, în care diplomatul explică faptul că scrisoarea de prelungire este conformă cu legea Benn adoptată de Parlament la 4 septembrie.

Potrivit BBC, mesajul transmis prin acest gest politic este că primă prima scrisoare se conformează legii, așa cum a fost decisă de Parlament, iar cea de-a doua scrisoare, având de data aceasta semnătura lui Johnson, reprezintă punctul de vedere al acestuia.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joia fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Sportivă paralimpică de origine română, membră în echipa națională de baschet a Italiei, ținta unui atac xenofob. Antonio Tajani, fostul președinte al Parlamentului European: Doar un laș este capabil de un astfel de gest

Published

on

Eurodeputatul Antonio Tajani, fost președinte al Parlamentului European și președinte al Comisiei pentru afaceri constituționale din PE, a condamnat reacțiile xenofobe ale unui cetățean italian la adresa sportivei paralimpice de origine română, Beatrice Ion, în vârstă de 23 de ani, insultată la Ardea, lângă Roma de nu bărbat care a calificat-o drept ”o străină handicapată”.

”Doar un laș este capabil de un astfel de gest, lovindu-l pe tatăl care a încercat să își apere fiica. Solidar cu Beatrice Ion”, a scris Tajani într-un mesaj pe Facebook.

Beatrice Ion, care locuiește la Ardea, se alfa împreună cu părinții într-o parcare din apropierea locuinței sale, când a fost insultată cu fraze rasiste de un cetățean care voia locul de parcare pentru persoanele cu dizabilități. ”Străini de c…t ce sunteți, întoarceți-vă în țara voastră!”, a strigat furios bărbatul. Plin de nervi, a strigat apoi către Beatrice: ”handicapată de c…t”, informează Corriere della Sera, citat de Digi24.

Tată tinerei a fost bătut și a ajuns la spital, iar mama, amenințată. Familia Ion locuiește în Italia de aproape 20 de ani, iar Beatrice are cetățenie italiană de aproximativ 6 ani.

Beatrice joacă baschet de la vârsta de 11 ani și a câștigat cu echipa Santa Lucia 3 campionate de tineret, 2 sezoane, 3 Super Cupe italiene, 3 Cupe italiene și a participat la Campionatele Europene Lignano Sabbiadoro din 2018. În prezent joacă la Amicacci Giulianova.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Apărarea multilateralismului și consolidarea solidarității internaționale, baza agendei UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU

Published

on

© European Union, 2019

Consiliul a adoptat astăzi concluzii care stabilesc prioritățile UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a Națiunilor Unite (septembrie 2020 – septembrie 2021), sub tema „Apărarea multilateralismului și a unei ONU puternice și eficiente, care oferă avantaje tuturor”, informează un comunicat.

În concluziile sale, Consiliul subliniază că, așa cum a demonstrat izbucnirea COVID-19, cooperarea multilaterală este mai necesară ca oricând. Prin urmare, ordinea internațională bazată pe reguli – cu ONU în centrul său – și consolidarea solidarității și cooperării internaționale trebuie menținute.

Pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU, UE se va concentra pe priorități cheie precum drepturile omului și egalitatea de gen, promovarea păcii și securității, construirea unei globalizări corecte, accelerarea tranziției globale către un viitor durabil și neutru din punct de vedere climatic și conducerea tranziției către o nouă lume digitală. De asemenea, conservarea spațiului umanitar și asigurarea respectării dreptului internațional umanitar și a principiilor umanitare vor rămâne la fel de importante pentru UE.

Nu în ultimul rând, concluziile afirmă că UE va sprijini în continuare ONU ca forum indispensabil pentru soluții multilaterale la provocările globale și va continua să demonstreze leadership global, în vederea promovării unei lumi mai sigure și mai bune pentru toți.

Continue Reading

U.E.

Ministrul de externe luxemburghez: Retransformarea Sfintei Sofia în moschee, un pas înapoi pentru relațiile UE-Turcia

Published

on

© European Union, 2019

Ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn a criticat schimbarea statutului fostei bazilici Hagia Sophia, din Istanbul, din muzeu în moschee, potrivit declarațiilor făcute înaintea reuniunii de luni a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, informează dpa și AFP, preluat de Agerpres

Pentru prima lor întâlnire în format fizic după luni de reuniuni prin videoconferință, miniștrii intenționau să discute despre luarea unei poziții mai dure în raport cu Ankara, pe fondul incursiunilor acesteia în apele teritoriale ale Greciei și Ciprului din Marea Mediterană cu scopul exploatării reurselor de petrol și gaz, precum și al implicării Turciei în Libia și Siria. De altfel, Înaltul Reprezentant Josep Borrell a declarat în această dimineață că relațiile UE-Turcia nu sunt „momentan deosebit de bune”.

„Când văd acum ce se întâmplă acum cu Hagia Sophia, este o lovitură”, a declarat ministrul de externe al Luxemburgului, Jean Asselborn. Potrivit lui Asselborn, decizia Turciei de a redeschide pentru credincioşi Sfânta Sofia, care a servit drept muzeu începând din 1934, constituie un pas înapoi pentru relaţiile dintre Ankara şi Uniunea Europeană şi, în general, pentru poziția Turciei în lume.

Hagia Sophia a fost construită inițial la Istanbul ca bazilică creștină, iar Papa și alții și-au exprimat tristețea și criticile față de mișcarea președintelui Recep Tayyip Erdogan.

De asemenea, şeful diplomaţiei luxemburgheze a adăugat că „este o lovitură contra Alianţei Civilizaţiilor, iar prin acest gest, Turcia a șters această evoluție”.

Alianţa Civilizaţiilor a fost fondată în 2005 pe baza unei iniţiative a premierului spaniol de la acea vreme, Jose Luis Rodriguez Zapatero, şi a omologului său turc de atunci, Recep Tayyip Erdogan, pentru a promova dialogul intercultural şi interreligios. Obiectivul a fost de o apropiere între Vest şi Est.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat, vineri, deschiderea fostei bazilici Sfânta Sofia de la Istanbul pentru rugăciuni musulmane, după ce un tribunal i-a anulat acesteia statutul de muzeu, deschizând astfel calea pentru transformarea ei în moschee, transmite AFP, citat de Agerpres.

„S-a decis că Sfânta Sofia va fi plasată sub administrarea Diyanet (Autoritatea pentru afaceri religioase) şi va fi redeschisă rugăciunilor”, a anunţat preşedintele Erdogan, într-un comunicat publicat pe Twitter.

Operă arhitecturală majoră, construită în secolul al VI-lea de către bizantini, care îşi încoronau împăraţii în interiorul acestei catedrale, Sfânta Sofia este un sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice din Istanbul, potrivit Agerpres.

Convertită în moschee după cucerirea Constantinopolului de către otomani în 1453, catedrala a fost transformată în muzeu în 1934 de preşedintele tinerei Republici laice a Turciei, Mustafa Kemal, care a dorit “să o ofere umanităţii”.

Mai multe ţări, mai ales Rusia şi Grecia, care monitorizau cu atenţie soarta patrimoniului bizantin din Turcia, dar şi Statele Unite şi Franţa, au avertizat autorităţile de la Ankara în legătură cu proiectul de transformare a Sfintei Sofia în lăcaş de cult musulman, o măsură pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, un politician conservator islamist, a susţinut-o de mai mulţi ani.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending