Connect with us

JUSTIȚIE

Parlamentul European votează astăzi o rezoluție privind statul de drept din România. În aceeași zi, Comisia Europeană publică raportul MCV

Published

on

Parlamentul European supune astăzi la vot o rezoluție privind situația statului de drept din România, decizia fiind luată la ședința Conferinței președinților grupurilor politice din legislativul european.

Potrivit agendei sesiunii plenare din 12-15 noiembrie, votul asupra rezoluţiei privind statul de drept în Româniaare loc marţi, în şedinţa de vot de după-amiază (13:00-15:00). De remarcat este faptul că în aceeași zi va fi publicat și noul raport MCV privind România.

Supunerea la vot a acestei rezoluții va avea la bază draft-ul acestui text consultat de CaleaEuropeană.ro și în care Parlamentul European analizează în cei mai duri termeni situația din România și acțiunile care pot conduce la slăbirea statului de drept.

Documentul consultat de CaleaEuropeană.ro (Rule-of-law-in-Romania_final-draft) abordează chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

VIDEO. Votul din Parlamentul European:

În cadrul aceluiași text, eurodeputații ar urma să solicite Parlamentului și Guvernului de la București să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO și Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar.

Citiți și DOCUMENT Care sunt cele 13 puncte ale rezoluției prin care Parlamentul European va condamna slăbirea statului de drept în România

De remarcat, de asemenea, și faptul că Parlamentul European solicită ”cu fermitate Comisiei Europene să reia fără întârziere monitorizarea anticorupție anuală în toate statele membre”.

Draft-ul final al acestei rezoluții va fi supus procedurii standard în astfel de situații, urmând să fie discutat joi în ședința Conferinței președinților și ulterior va fi adoptată o decizie dacă votul privind această rezoluție va figura pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European de săptămâna viitoare, așa cum a fost ea inclusă în versiunea preliminară a agendei, pentru miercuri, 14 noiembrie.

În cazul în care această rezoluție va fi adoptată ea se va încadra în dinamica unor serii de acțiuni și evenimente în raport cu situația statului de drept din România. În aceeași perioadă este așteptată și publicarea de către Comisia Europeană a noului raport privind România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, precum și vizita la București a comisarului european pentru justiție, Vera Jourova.

Tema unei rezoluții privind situația din România este posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombriedeputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

La 30 ani de la Revoluție, dosarul evenimentelor din 1989 ajunge la judecată. Procurorul general Augustin Lazăr a anunțat trimiterea dosarului în instanță

Published

on

Procurorul general Augustin Lazăr a anunţat, luni, că Secţia militară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei a trimis în instanţă dosarul “Revoluţiei”.

“Astăzi, Secţia militară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei a înaintat instanţei de judecată rechizitoriul în cauza cunoscută generic sub numele de dosarul ‘Revoluţiei'”, a declarat Augustin Lazăr, potrivit Agerpres.

Printre inculpați sunt fostul președinte Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, în prezent consilier al premierului Viorica Dăncilă. Dosarul ajunge astfel la judecată după 30 de ani de când s-au petrecut faptele.

Trimiterea dosarului în instanță are loc la un an distanță după ce Președintele Klaus Iohannis a cerut la 13 aprilie 2018 începerea urmăririi penale pentru fostul președinte Ion Iliescu, pentru fostul premier Petre Roman și pentru Gelu Voican Voiculescu în dosarul Revoluției din decembrie 1989 ”sub aspectul săvârșirii de către aceștia a infracțiunii contra umanității”.

Dosarul Revoluției are 332.000 de file, fiind constituit în 3. 320 de volume, iar probatoriul a fost terminat în mai puțin de trei ani, după ce s-a decis redeschiderea acestui dosar care a trenat ani de-a rândul și pe care autoritățile au anunțat că îl clasează. 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele României Klaus Iohannis a anunțat temele pentru referendumul din 26 mai: Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea OUG-urilor în domeniul infracțiunilor

Published

on

Președintele Klaus Iohannis Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi cele două teme care vor fi supuse referendumului din 26 mai, și anume: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea adoptării de guvern a OUG-urilor în domeniul infracțiunilor, pedepselor, corelată cu dreptul altor autorități de a sesiza CCR cu privire la ordonanțe.

”Am transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la cele 2 probleme de interes național supuse consultării la referendumul din 26 mai: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea adoptării de guvern a OUG-urilor în domeniul infracțiunilor, pedepselor, corelată cu dreptul altor autorități de a sesiza CCR cu privire la ordonanțe. Cetățenii trebuie să decidă dacă vor dacă persoanelor condamnate să li se șteargă efectele condamnărilor și dacă vor ca guvernul să mai adopte OUG-uri în domenii sensibile precum organizarea sistemului judiciar și legislația penală”, a precizat președintele României, Klaus Iohannis, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni.

”Românii au arătat că nu acceptă corupția și furtul din banii publici. Aceste fapte sunt inacceptabile mai ales când sunt săvârșite de cei aleși de cetățeni să apere interesele și banul public. Da, toleranță zero față de fenomenul corupției prin interzicerea amnisitie și grațierii reprezintă calea cea mai bună și corectă pentru continuare luptei anti-corupției”, a mai spus Iohannis.

Președintele rRomâniei a făcut un nou apel la Guvern de a se abține să reglementeze prin ordonanțe de urgență în domeniile justiției și politicii penale.

”Solicit guvernului să nu mai adopte vreo OUG în domeniul justiției. Referendumul a intrat în linie dreaptă. Orice OUG ar fi ilegitim, o sfidare la adresa românilor”, a spus șeful statului.

Redăm mai jos declarația integrală a președintelui României Klaus Iohannis:

”Astăzi am transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la cele două probleme de interes național care vor fi supuse consultării populare în cadrul referendumului ce va fi organizat pe data de 26 mai, împreună cu alegerile europarlamentare.

Prima: Interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție.

Cea de-a doua: Interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.

Aceste două teme vor fi supuse consultării publice.

Cetățenii trebuie să decidă dacă vor ca persoanelor condamnate pentru fapte de corupție să li șteargă efectele condamnărilor și, totodată, dacă vor ca Guvernul să mai adopte ordonanțe de urgență în domenii sensibile precum legislația penală și organizarea sistemului judiciar.

Românii au arătat că nu acceptă corupția și furtul din banii publici! Cu atât mai mult, aceste fapte sunt inacceptabile atunci când ele sunt săvârșite chiar de cei aleși de ei, de cetățeni, ca să le apere interesele și banul public!

Da! Toleranță zero față de fenomenul corupției prin interzicerea amnistiei și grațierii infracțiunilor din acest domeniu reprezintă calea cea mai bună, calea corectă, pentru continuarea luptei împotriva corupției, dar, în egală măsură, este și o garanție pentru asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice!

Ceea ce se întâmplă în actuala guvernare pesedistă este fără precedent! De mai bine de doi ani asistăm la un permanent asalt asupra justiției, purtat cu ordonanțe de urgență.

Acest asalt, acest asalt al pesediștilor, a presupus întotdeauna evaluarea șanselor, pregătirea mijloacelor și căutarea momentului prielnic pentru a acționa, pervertind astfel și deturnând un mecanism constituțional pe care noi, societatea românească, trebuie să îl regândim.

Societatea a obosit să urmărească dacă cei interesați și-au mai dat o ordonanță de urgență și trăiește cu teamă fiecare zi în care este anunțată ședință de Guvern, a cărei ordine de zi reală nu se cunoaște.

Întrucât ordonanțele își produc de îndată efectele, iar în materie penală chiar cu efect pentru trecut, și pot fi atacate direct la Curtea Constituțională numai de către Avocatul Poporului, este momentul ca cetățenii să decidă dacă nu cumva este necesar ca și alte autorități constituționale să aibă dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru a stopa efectele ordonanțelor neconstituționale.

Personal, sunt convins că dacă CSM sau Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi avut posibilitatea să conteste ordonanțele la Curtea Constituțională, nu am fi ajuns în situația în care suntem acum!

Modificările aduse de PSD legilor justiției au fost aspru și constant criticate și de instituțiile europene, iar adoptarea de noi ordonanțe în materie penală, care în realitate sunt amnistii mascate, va avea consecințe foarte grave asupra statutului României în Uniunea Europeană.

Momentul critic în care ne găsim este rezultatul proastei guvernări pesediste. PSD legiferează netransparent, încălcând chiar regulile statului de drept.

În aceste zile, sunt discuții și reacții în spațiul public cu privire la iminența unor noi ordonanțe de urgență care să modifice codurile penale. Pesediștii au atât de multe probleme penale încât se pare că sunt dispuși să riște chiar stabilitatea și viitorul României numai pentru a-și albi dosarele. N-ar fi de mirare ca mâine-poimâine să dea prin ordonanță de urgență că politicianul X este cinstit. Ar fi culmea!

Solicit și de această dată Guvernului să nu mai adopte vreo ordonanță de urgență în domeniul justiției și politicii penale!

Referendumul a intrat în linie dreaptă, orice astfel de act emis de Guvern ar fi ilegitim, împotriva spiritului Constituției și o sfidare la adresa românilor.

Astăzi se impune, mai mult ca oricând, să ne reamintim un text din Constituție, pe care cei aflați la putere ar vrea să îl facă uitat. Este alineatul (2) al articolului (2) din Constituția României: nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Voința suverană a poporului se exprimă cel mai bine prin referendum!

Dragi români,

Vă aștept la referendum pe 26 mai!”

Continue Reading

JUSTIȚIE

Viorica Dăncilă și Tudorel Toader, reacții la criticile instituțiilor UE și ale ambasadelor occidentale: Oficialii europeni să nu se amestece în actul de justiție din România

Published

on

@Guvernul României

Premierul Viorica Dăncilă a avut o reacție la toate declarațiile venite astăzi din partea liderilor instituțiilor de la Bruxelles și a celor 12 ambasade de la București care au transmis mesajele lor de îngrijorare cu privire la degradarea statului de drept în România, atât pe fondul modificărilor legilor din justiție prin intermediul unor ordonanțe de urgență repetate, precum și pe fondul piedicilor puse de autoritățile române candidatei la funcția de procuror șef-european, Laura Codruța Kovesi.

,,Cred că niciun factor sau decident politic, fie el și președintele Parlamentului European, nu poate solicita începerea sau oprirea unei anchete de urmărire penală. Ni se cere să nu intervenim în actul de justiție și mi se pare un lucru corect, dar oficialii europeni ne cer să oprim anchete penale. Vă spun clar că prim-ministrul României nu a intervenit și nu va interveni niciodată în actul de justiție”, a precizat premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de guvern, cu referire la mesajul de susținere al președintelui Parlamentului European pentru Laura Codruța Kovesi. 

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a cerut în plenul PE autorităților române să nu-i pună piedici Laurei Codruța Kovesi în procedura de selecție pentru funcția de procuror-șef european. Tajani a spus că instituția pe care o conduce o susține în continuare pe Kovesi pentru această funcție.

În ceea ce privește apelul făcut astăzi de 12 ambasade ale unor state membre, dar și ale unor state terțe, printre care Franța, Germania, Suedia sau Statele Unite ale Americii și Canada, către autoritățile din România pentru a nu face modificări legislative care ar slăbi statul de drept și lupta împotriva corupției, premierul a răspuns:

,,Tot astăzi am văzut punctul de vedere al unor ambasadori. Am vrut să am o discuție individuală cu fiecare ambasador din acest grup, dar au refuzat. Le reamintesc doamnelor și domnilor ambasadori că suntem în România și am dialog direct cu omologii mei. Le recomand să se adreseze autorităților din statele din care provin pentru că în niciun stat ambasadorii nu fac agenda prim-ministrului și nu voi permite niciodată acest lucru. Trebuie să aibă respect pentru România așa cum ambasadorii români au respect pentru statele din UE sau alte state terțe.”

Precizarea premierului referitoare la faptul că solicitarea sa de a se întâlni cu ambasadorii statelor respecte a fost refuzată este contrazisă chiar de scrisoarea acestora: 

,,Solicitările noastre oficiale de dialog privind aceste subiecte (slăbirea luptei împotriva corupției și  integritatea sistemului judiciar românesc, n.r.) au rămas fără răspuns de la începutul lunii ianuarie”.

De asemenea, Viorica Dăncilă a respins criticile prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care cerea României să revină urgent la un proces de reformă corect, totodată avertizând Guvernul român să nu întreprindă acţiuni care să afecteze sistemul judiciar şi să nu creeze impunitate pentru funcţionari şi demnitari.

,,M-au surprins declarațiile de astăzi ale prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, având în vedere că există o deschidere totală în privința pașilor pe care îi avem de urmat. Am format un grup de experți în care s-a lucrat cu experți din partea Comisiei Europene și din partea Ministerului Justiției. Am specificat de fiecare dată că ne vom consulta și că va exista transparență. De aceea,  declarația domnului Timmermans a produs neclarități și nu i-am înțeles rostul în sensul că nu este pliată pe realitatea existentă”, a încheiat premierul Dăncilă.

Amintim faptul că Frans Timmermans a vorbit în declarația sa ulterioară întrunirii săptămânale a Colegiului Comisarilor despre faptul că a avut discuții cu Viorica Dăncilă, în care i-a semnalat ,,peste 40 de probleme și i-am vorbit despre necesitatea implementării recomandărilor din raportul MCV”, însă înaltul oficial a constatat că dialogul a fost doar ,,de dragul vorbitului” având în vedere că nu s-au observat îmbunătățiri. 

Reacția premierului Dăncilă nu este însă prima declarație din partea unui oficial din cabinetul său cu referire la intervenția pe care au avut-o astăzi cei doi înalți oficiali ai UE. Ministrul justiției, Tudorel Toader, a vorbit într-o conferință de presă despre faptul că nici factorul politic şi nici alţi factori nu pot solicita începerea sau oprirea unei anchete penale, după cum nu pot face solicitări nici în legătură cu modul de soluţionare a respectivei anchete.

Tudorel Toader a sugerat Comisiei Europene să respecte principiul neimplicării în actul de justiție la fel cum instituția recomandă autorităților din România în rapoartele MCV. 

,,În recomandările MCV, se consacră la nivel de principiu faptul că această ingerință nu este permisă în activitatea de înfăptuire a justiției, dar, personal, ca ministru al justiției, exprim convingerea că recomandarea este în egală măsură valabilă și pentru emitenții ei”.

Ministrul justiției a catalogat intervențiile lui Frans Timmermans și ale lui Antonio Tajani drept ,,îngrijorări cu un puternic potențial electoral” și le-a cerut oficialilor europeni să-și cunoască limitele atribuțiilor.

,,Ca ministru, formulez o simplă și respectuoasă solicitare: să ne cunoaștem, să ne respectăm competențele, fie ele și partajate, să ne respectăm demnitatea și specificul național.”

De altfel, Toader a mai spus că România nu cere permisiunea Comisiei Europene privind modul de transpunere a unor acte normative ale UE în legislația națională, ci doar se consultă cu experții instituției. 

,,Personal, am participat zilele trecute la ultima rundă de discuții tehnice la sediul Comisiei Eruopene. Experți ai CE, nu ne-am dus să cerem aprobare, avizarea actelor normative pentru că procesul de legiferare n-are ca etapă prealabilă și avizarea de la CE. Ne-am dus pentru a purta un dialog în cadrul colaborării”, a declarat ministrul justiției referitor la transpunerea a trei directive europene. 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending