Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Surse europene: Parlamentul European se va adresa Curții de Justiție a UE privind eliminarea obligativității vizelor SUA pentru România, Bulgaria, Croația și Cipru

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a aprobat miercuri recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiunea obligativității vizelor pentru SUA care încă revin unor state membre ale UE, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Comisia JURI a discutat în această săptămână chestiunea reciprocității vizelor cu Statele Unite, în condițiile în care cetățenii din patru state membre ale Uniunii Europene (România, Bulgaria, Croația și Cipru) au nevoie de vize pentru a se deplasa în SUA.

Conform regulamentului de procedură al Parlamentului European, președintele instituției introduce o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în numele Parlamentului, în conformitate cu recomandarea comisiei competente pentru chestiuni juridice.

Președintele poate sesiza Parlamentul cu privire la decizia de menținere a acțiunii la începutul următoarei perioade de sesiune. În cazul în care Parlamentul se pronunță cu majoritatea voturilor exprimate împotriva acțiunii, președintele retrage acțiunea.

Într-o rezoluție adoptată în luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

Rezoluția, adoptată cu 376 voturi pentru, 269 împotrivă și 43 abțineri, îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

În conformitate cu legislația UE, în cazul în care o țară terță nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situații de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării resortisanților săi de obligația de a deține viză pentru o perioadă de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul ar putea formula obiecții cu privire la un astfel de act (articolul 290 alineatul (2) din Tratatul UE).

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Parlamentul a solicitat deja Comisiei să respecte normele în cadrul unei rezoluții adoptate în plen în martie 2017.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu cere Uniunii Europene să sprijine ”companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă”, în contextul în care aviația ”este sub mare presiune” pe fondul ținelor ecologice stabilite de Comisia Europeană.

”Aviația s-a dezvoltat foarte mult și în sens pozitiv în ultimii ani, contribuind la încurajarea mobilității pasagerilor și a mărfurilor, cât și a conexiunilor între regiunile din UE, mai ales din punct de vedere cultural. Acum însă, aviația este sub mare presiune pentru că traficul din ce în ce mai mare a determinat și creșterea emisiilor, chiar dacă avioanele de generație nouă produc cu 30% mai puține emisii”, a semnalat Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a atras atenția că există voci care cer ”eliminarea zborurilor sub 500 de km sau chiar creșterea prețurilor pentru atingerea țintelor din Pactul Ecologic”, ceea ce ”ar afecta negativ mobilitatea, care este un drept al cetățeanului european, dar și dezvoltarea economică”.

”Eu am un principiu: nicio societate nu poate funcționa fără angajați bine pregătiți, iar angajații nu pot munci într-o societate comercială fără reguli de dezvoltare clare. Așa că, cea mai bună protecție socială este asigurată de stabilitatea economică a unei societăți. Trebuie să ajutăm companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă. Ceea ce este foarte greu. Avem nevoie de o strategie care să ia în calcul că traficul își va reveni abia în 2024, că mulți angajați au rămas fără loc de muncă, că licențele au trebuit reînnoite și care să salveze această industrie”, a semnalat Marinescu.

Eurodeputatul român a explicat că pachetul de propuneri lansat de Executivul european, menit să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990 ”aduce condiții mai grele pentru industria aviatică, precum reducerea până la anulare a certificatelor gratuite pentru emisii, ceea ce va mări prețul pe piață al acestor certificate”.

”Însă, din punct de vedere tehnologic, aviația nu se poate schimba de pe o zi pe alta. De aceea ar trebui să investim în cercetare și dezvoltare și să dezvoltăm avioane cu un număr mai mic de pasageri, care să zboare pe distanțe de până la 500 km pentru că sunt pretabile motoarelor electrice. Lucrurile se vor clarifica în perioada următoare, însă discuțiile sunt foarte complicate pentru că se poartă între oameni ca mine, care ne gândim și cum se poate ajunge la țintele de mediu și oameni care nu doresc decât o țintă cât mai ambițioasă, însă modul în care ajungem la ea nu este treaba lor, este treaba altora”, a conchis Marinescu.

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, a interpelat Comisia Europeană pentru a afla care sunt instrumentele de care dispune aceasta pentru a proteja culturile în contextul reducerii semnificative a pesticidelor.

Demersul său vine în contextul în care reprezentanții Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România au analizat situaţia produselor de protecţie a plantelor pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind pierderile majore de producţie înregistrate în absenţa acestor soluţii.

Protejarea culturilor de atacul bolilor şi dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluţii disponibile pe piaţa europeană.

În prezent, mai sunt disponibile 30 %-40 % din produsele de uz fitosanitar. Specialiștii evidențiază problemele majore legate de reducerea acestor tipuri de soluții, dând ca exemplu culturile de cereale păioase, care ocupă astăzi cea mai mare suprafaţă cultivată a ţării, aproximativ 2,6-2,7 milioane de hectare.

Pentru a ajunge la maturitate, cerealele păioase petrec aproximativ zece luni în câmp şi sunt expuse unui număr foarte mare de agenţi patogeni.

Controlul chimic al acestor patogeni reprezintă cea mai eficientă armă, toate celelalte măsuri agrotehnice de control având rolul de a reduce atacul agenţilor patogeni fără a-i putea controla efectiv.

În răspunsul pe care i l-a oferit eurodeputatului Daniel Buda, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a subliniat că UE ia măsuri pentru a reduce dependența de pesticide, în scopul de a spori sustenabilitatea agriculturii.

”Sunt planificate, în cadrul programului <<O formare mai bună pentru o hrană mai sigură>> al Comisiei, activități specifice de formare care urmăresc îmbunătățirea cunoștințelor necesare în statele membre pentru a evalua cererile referitoare la microorganisme. În urma proiectelor Orizont 2020, Orizont Europa va continua să finanțeze proiectele de cercetare și inovare, pentru a permite o protecție a plantelor mai sustenabilă. În fine, Comisia a anunțat o măsură de politică privind plantele obținute cu ajutorul anumitor tehnici genomice noi care ar putea contribui la un sistem agroalimentar mai sustenabil”, i-a transmis oficialul european eurodeputatului român.

Kyriakides a amintit de ”raportul privind evaluarea REFIT a legislației în domeniul pesticidelor” care a relevat că ”numărul substanțelor active aprobate în UE în anul 2018 a fost mai ridicat decât cel din 2011 și că numărul de produse de protecția a plantelor autorizate a crescut la rândul său în majoritatea statelor membre. Totodată, sunt în curs de prelucrare 61 de cereri de aprobare a unor noi substanțe active, majoritatea dintre acestea referindu-se la microorganisme și la alte substanțe estimate a prezenta un risc scăzut”.

”Astfel cum se menționează în Strategia <<De la fermă la consumator>>, Comisia ia măsuri pentru a reduce dependența de pesticide, în scopul de a spori sustenabilitatea agriculturii. Activitatea de pregătire aflată în curs referitoare la revizuirea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor va cuprinde evaluarea mai multor opțiuni, concentrându-se îndeosebi pe promovarea utilizării combaterii integrate a dăunătorilor, cu accent pe alternativele care nu implică substanțe chimice. Pentru primul trimestru al anului 2022 se are în vedere o propunere legislativă de revizuire a directivei sus-menționate. Cerințele în materie de date și metodologiile de evaluare a microorganismelor sunt revizuite pentru a se accelera procesul de introducere pe piață a acestora”, i-a detaliat comisarul european pentru sănătate europarlamentarului Daniel Buda.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eforturile lui Dragoș Pîslaru pentru adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și a Garanției pentru Copii, emblematice în activitatea de eurodeputat din ultimul an

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eforturile lui Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) pentru adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și a Garanției pentru Copii sunt emblematice în activitatea de eurodeputat din ultimul an, potrivit raportului de activitate al acestuia.

Am încheiat un nou an de mandat în Parlamentul European. Un an cu totul neobișnuit, de criză, în care ne-am unit pentru a depăși pandemia. Un an al solidarității, în care tinerii și-au ajutat vârstnicii, vecinii s-au redescoperit între ei, organizațiile civice și antreprenorii au stat cot la cot cu instituțiile publice pentru a ajuta. Vin astăzi în fața voastră cu raportul meu de activitate pentru toată această perioadă în Parlamentul European, cu câteva gânduri despre ce am realizat până la jumătatea mandatului meu pentru români și România, dar și cu țintele propuse în continuare”, declară Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.

 

Dragoș Pîslaru, împreună cu echipa sa și colegii din cadrul grupului Renew Europe, s-a mobilizat și am pornit demersuri fără precedent la nivel european pentru ca România și UE să își revină cât mai repede, s-a mobilizat pentru oamenii încercați din întreaga uniune. Eurodeputatul a pus accentul pe sănătate, pe mobilitate și ajutor financiar fără precedent, menit să contribuie la o redresare eficace și la creșterea rezilienței în fața altor provocări similare.

De la Bruxelles ne-am organizat să oferim instrumentele cu care România să își revină cât mai repede cu putință, pentru a răspunde nevoilor oamenilor. Măsurile pe care le-am luat în acest an își arată deja efectele directe și imediate asupra modului în care am luptat cu pandemia: accesul la vaccinuri, distribuite încă din prima lună a lui 2021, măsurile luate pentru ca cetățenii europeni să poată circula liber între statele UE, fie că sunt călători sau lucrători, pachetul uriaș de 672,5 miliarde de euro pentru redresare – Mecanismul de Redresare și Reziliență MRR în construcția căruia m-am implicat direct, ajutorul pentru companii pentru ca oamenii să nu își piardă lucrurile de muncă (SURE) și firmele să supraviețuiască (REACT)… lista este lungă. Am reprezentat cu brio cetățenii români și europeni și sper să avem înțelepciunea să ne folosim de tot ce am construit în acest an”, adaugă Dragoș Pîslaru

În calitate de co-raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență și de membru al grupului PE de monitorizare a Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, Dragoș Pîslaru se angajează să urmărească îndeaproape „modul în care acești bani europeni sunt cheltuiți pentru a avea impact real în societatea noastră”.

De asemenea, având în vedere că noua generație, copiii, au fost printre cei mai loviți de pandemie, eurodeputatul insistă „acum mai mult ca oricând să ne concentrăm pe viitorul lor”. „Aceasta este misiunea pe care mi-am asumat-o în ultimele luni ale acestei sesiuni parlamentare, implicându-mă în elaborarea Garanției pentru Copii, practic un plan de investiții în generația următoare”, subliniază Dragoș Pîslaru.

Tot ce am făcut anul acesta în grupul Renew Europe, din care împreună cu colegii din USR PLUS fac parte, a ajutat și ajută direct România. Sunt recunoscător echipei mele grozave și colegilor pentru toate aceste realizări, cu efecte atât imediate cât și pe termen mediu și lung. A fost un privilegiu și simt o mare împlinire. Am ajuns la jumătatea mandatului și la nivel european voi continua să răspund încrederii cu care m-ați investit la alegeri. Sper să vă simțiți bine reprezentați și să aveți sentimentul că am meritat votul vostru”, mai transmite eurodeputatul român.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

Statele Unite au trimis Republicii Moldova al doilea lot de 150,000 de vaccinuri Johnson&Johnson, în cadrul donației totale de 500,000 de doze

Marian-Jean Marinescu9 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

ENGLISH10 hours ago

Op-ed | President of the Consultative Commission on Industrial Change at the European Economic and Social Committee: Without critical raw materials resilience, there will be no green or digital industrial revolution

U.E.10 hours ago

Op-ed | Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European: Fără reziliența materiilor prime critice, nu va exista nicio revoluție industrială verde sau digitală

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

ROMÂNIA11 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor: Trebuie să ne asigurăm că educăm generațiile tinere cu privire la acest episod tragic al istoriei europene

ROMÂNIA12 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

Daniel Buda12 hours ago

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

ROMÂNIA13 hours ago

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

ROMÂNIA12 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending