Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Surse europene: Premierul Viorica Dancilă a trimis la Bruxelles scrisoarea prin care îl propune pe europarlamentarul Dan Nica pentru postul de comisar european. Numele Gabrielei Ciot nu este cuprins în document

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă a trimis la Bruxelles scrisoarea prin care o anunță pe Ursula von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene, că europarlamentarul Dan Nica, șeful delegației PSD din Parlamentul European, este propunerea oficială pentru ocuparea protofoliului de comisar european din partea României.

În documentul respectiv, numele Gabrielei Ciot, secretar de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, nu este menționat, în pofida solicitărilor șefei Executivului european exprimate la data de 1 octombrie într-o convorbire telefonică cu prim-ministrul României, și anume de a trimite și o propunere comisar, în virtutea dezideratului ca viitoarea Comisie Europeană să reflecte egalitatea de gen.

România a prezentat din nou un nume care nu a fost selecționat prima data când a fost propus. Echipa președintei desemnate așteaptă acum să fie propus al doilea nume”, au declarat surse europene, apropiate președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru CaleaEuropeană.ro.

Amintim că premierul Viorica Dăncilă i-a propus la 1 octombrie pe europarlamentarul Dan Nica, șeful delegației PSD din Parlamentul European și pe Gabriela Ciot, secretar din cadrul Ministerului Afacerilor Externe pentru postul de comisar european pentru Transporturi.

Aceasta din urmă este opțiunea de rezervă, Dan Nica fiind prima propunere a Guvernului Dăncilă pentru postul de comisar european din partea României, după cum avea să lămurească Viorica Dăncilă în cadrul unei conferințe de presă după o reuniune CEX a Partidului  Social Democrat, al cărui lider este.

Numele Gabrielei Ciot a apărut în urma unei convorbiri telefonice pe care premierul Viorica Dăncilă a avut-o cu președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la 1 octombrie, căreia i-a comunicat decizia partidului de a-l nominaliza de Dan Nica pentru postul de comisar european, vacantat după ce candidatura Rovanei Plumb, prima propunere din partea României, a fost respinsă de Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European.

Președintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen i-a solicitat atunci prim-ministrului Viorica Dăncilă să îi trimită și o propunere comisar femeie, în virtutea dezideratului ca viitoarea componență a Comisiei Europeane să reflecte egalitatea de gen.

De altfel, Viorica Dăncilă a anunțat la 26 iulie că România va respecta principiul echilibrului de gen dorit de Ursula von der Leyen.

Cele două propuneri pentru postul de comisar european vin după ce Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a respins pentru a două oară la 30 septembrie, printr-un vot cu aviz negativ, candidatura Rovanei Plumb și pe cea a lui László Trócsányi la funcția de comisari europeni.

Decizia a venit după ce Rovana Plumb a transmis, tot la 30 septembrie, o scrisoare Comisiei JURI a Parlamentului European, în care anunța rezolvarea potențialului conflict de interese, însă explicațiile sale nu au fost suficiente.

”Votul a avut loc, atât Plumb, cât și Trócsányi fiind respinși definitiv. Rovana Plumb a fost respinsă cu 13 voturi pentru și 7 împotrivă, iar László Trócsányi cu 12 voturi pentru și 9 împotrivă”, au declarat surse din Parlamentul European pentru CaleaEuropeană.ro.

Votul din 30 septembrie reprezinta un rezultat al deciziei din 26 septembrie, adoptate de aceeași comisie JURI a Parlamentului European cu privire la candidatura Rovanei Plumb și a lui László Trócsányi.

L 26 septembrie, Comisia pentru afaceri juridice a Legislativului european a oferit un aviz negativ celor două candidaturi la Comisa Europeană în contextul unor neclarități privind declarația financiară și de avere a fiecăruia dintre cei doi, anunțând atunci o sesiune extraordinară pentru 30 septembrie.

Potrivit procedurii prevăzute la Anexa VII din Regulamentul de Procedură a Parlamentului European pentru numirea Comisiei Europene, avizul favorabil din partea Comisiei JURI reprezintă o pre-condiție pentru organizarea unei audieri în comisia de specialitate.

Pentru candidatul României și cel al Ungariei pentru postul de comisar european vor fi organizate sesiuni extraordinare de audiere în Comisia pentru afaceri juridice și comisiile de resort din Parlamentul European.

Pe baza recomandărilor făcute de comisiile de specialitate ale Legislativului european, Conferința Președinților va decide pe 17 octombrie dacă Parlamentului European i s-au furnizat suficiente informații pentru a declara că procedura de audiere poate fi închisă, cu condiția ca cei doi candidați să fi primit în prealabil avizul pozitiv din partea Comisiei JURI. 

Viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen va fi supusă votului plenului reunit al Parlamentului European în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, din 23 octombrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Ministerul Educației și Cercetării: România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic

Published

on

© DigitalSingleMarket - Twitter

Ministerul Educației și Cercetării din România anunță că țara noastră se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic.

”Astăzi, România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic. Vom contribui activ la dezvoltarea tehnologiilor cuantice, susținând punctele noastre forte: lasere, nanotehnologii și teoria cuantică, printre altele”, transmite secretarul de tat pentru cercetare, Dragoș Mihael Ciuparu.  

O delegație a Ministerului Educației și Cercetării, condusă de Dragoș Mihael Ciuparu, Secretar de Stat pentru Cercetare, participă în perioada 27-28 februarie 2020 la Bruxelles în cadrul reuniunii Consiliului UE Competitivitate (COMPET) – Cercetare.

Statele semnatare își propun stabilirea unui cadru de cooperare european EuroQCI, privind infrastructura de comunicare cuantică (QCI), se mai arată în comunicat.

”Participarea României în grupul țărilor care semnează declarația va însemna un nou salt în dezvoltarea de tehnologii de ultimă generație, țara noastră putând astfel fi conectată cu grupurile de cercetare și companiile care sunt interesate de acest domeniu”, transmite Ministerul Educației și Cercetării.

Tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre

”Ca una dintre tehnologiile de vârf ale secolului XXI, tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre, făcând din Europa un loc mai bun pentru a trăi și a munci, mai sigur și mai competitiv”, a mai menționat secretarul de stat.

Declarația EuroQCI a fost lansată în iunie 2019 la Adunarea Digitală din București și semnată de Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda și Spania. Ungaria, Portugalia și Polonia s-au alăturat inițiativei în iulie 2019. Croația, Cipru, Grecia, Finlanda, Franța, Lituania, Slovacia, Slovenia și Suedia s-au alăturat în decembrie 2019, iar Republica Cehă la începutul anului 2020.

Mai multe informații despre inițiativa Comisiei Europene, aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședinte al Comisiei Europene: Vom recomanda lansarea procedurii pentru deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare

Published

on

© European Commission

Comisia Europeană va recomanda săptămâna viitoare lansarea procedurii pentru deficit excesiv împotriva României, a declarat, miercuri, Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru o economie care funcționează pentru cetățeni.

“Dacă este să vorbim despre procedura privind dezechilibre macroeconomice, avem acum trei ţări cu dezechilibre excesive şi zece ţări cu dezechilibre. Ciprul, Grecia şi Italia au dezechilibre excesive, au avut şi anul trecut. În acelaşi timp, Germania, Spania, Franţa, Croaţia, Irlanda, Olanda, Portugalia, România şi Suedia înregistrează dezechilibre. Singura diferenţă comparativ cu anul trecut este că în Bulgaria au fost acum corectate. Sofia a înregistrat progrese importante în consolidarea guvernanţei sectorului financiar, datoria corporativă a scăzut, s-a diminuat şi ponderea creditelor neperformante”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, într-o conferinţă de presă desfăşurată miercuri la Bruxelles cu ocazia publicării cor 27 de rapoarte de ţară din analiza “Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”.

“În privinţa veştilor nu tocmai bune, am publicat recent raportul în virtutea Articolului 126.3 referitor la România care arată că iniţierea procedurii pentru deficit excesiv împotriva ţării este garantată, întrucât deficitul a fost peste nivelul de 3% din PIB anul trecut şi se estimează că va rămâne aproximativ acelaşi nivel anul acesta şi anul viitor. Ce am văzut în România este practic o acumulare de mult timp a dezechilibrelor fiscale şi o politică fiscală prociclică expansionistă începând din 2016. Statele membre au oferit un aviz care confirmă evaluarea Comisiei Europene, ceea ce înseamnă că vom continua şi vom recomanda lansarea procedurii pentru deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare“, a precizat Valdis Dombrovskis.

Anunțul vicepreședintelui Comisiei Europene vine în contextul în care Comisia Europeană a lansat luna aceasta procedura de deficit excesiv împotriva României.

De altfel, în raportul de țară publicat miercuri, Comisia Europeană avertizează că noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare.

În privinţa performanţelor macroeconomice, raportul notează că economia României continuă să crească, dar într-un  ritm mai lent.

”Creşterea reală a PIB a rămas solidă în 2019, cu un ritm de 4,1%, susţinut de consumul privat, dar şi de investiţii. Potrivit estimărilor, creşterea va încetini la 3,6% în 2020 şi la 3,3% în 2021, din cauza producţiei industriale mai scăzute şi a scăderii cererii externe”, arată raportul.

În raportul de țară publicat, Comisia Europeană indică faptul că România se confruntă în continuare cu riscul deteriorării deficitului de cont curent iar o încetinire economică în rândul unora din principalii parteneri comerciali ai României ar putea găsi contul curent al României nepregătit pentru a face faţă unei scăderi a exporturilor.

Creşterea cererii interne alimentată de politica fiscală va continua, amplificând şi mai mult deficitul de cont curent, care se va deteriora la 5,1% în 2020 şi la 5,4% în 2021, anticipează Comisia.

Potrivit executivului european, România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de ţară din 2019, în condiţiile în care progresele substanţiale din sectoarele financiar şi bancar au fost contracarate de lipsa progreselor cu privire la cadrul fiscal, sistemul public de pensii, venitul minim de incluziune, predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanţa companiilor de stat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană avertizează: Noua lege a pensiilor, principalul factor de creștere a deficitului bugetar al României la 6,1% din PIB în 2021

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Noua lege a pensiilor este principalul factor al proiectatei creşteri rapide a deficitului general guvernamental, care va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, şi al riscurilor ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare, previzionează Comisia Europeană (CE) în raportul de ţară referitor la România dat publicității miercuri. Cifrele cuprinse în raportul de țară apar în contextul în care Comisia Europeană a lansat luna aceasta procedura de deficit excesiv împotriva României.

Cele mai recente previziuni economice elaborate de Comisia Europeană, în toamna anului trecut, indicau că deficitul bugetar din România va crește la 4,4% din PIB în 2020 și la 6,1% din PIB în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

De asemenea, ratingurile României sunt la limita inferioară a categoriei “investment grade” (recomandat pentru investiţii), cu un rating “BBB minus” sau echivalent al datoriei suverane din partea celor trei mari agenţii de evaluare financiară, evaluările fiind mult mai sensibile la viitoarea direcţie a politicii fiscale, avertizează Comisia Europeană, relatează Agerpres. Valoarea indicatorului de detectare timpurie a stresului fiscal (“SO”), care evaluează riscul într-un an, este sub nivelul critic.

Totuşi, eşecul adoptării unor măsuri fiscale corective, compensând şi/sau modificând majorările semnificative programate ale pensiilor, constituie un risc negativ major la adresa ratingurilor României. De fapt, în 10 decembrie 2019, S&P a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă exact din aceste motive, subliniază executivul european.

Datoria publică a României ar urma să crească semnificativ, iar decalajul sustenabilităţii bugetare pe termen mediu ar urma să se extindă, ducând la riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii datoriei pe termen mediu. Până în 2030, datoria ar urma să depăşească 90% din PIB. Deficitul fiscal ridicat şi majorarea costurilor din cauza îmbătrânirii populaţiei cauzează riscuri ridicate la adresa sustenabilităţii bugetare pe termen lung, avertizează Comisia Europeană.

Comisia Europeană a publicat miercuri cele 27 de rapoarte de ţară din analiza “Semestrul european – pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale”. 

În raportul de țară publicat, Comisia Europeană indică faptul că România se confruntă în continuare cu riscul deteriorării deficitului de cont curent iar o încetinire economică în rândul unora din principalii parteneri comerciali ai României ar putea găsi contul curent al României nepregătit pentru a face faţă unei scăderi a exporturilor.

Potrivit executivului european, România a făcut progrese limitate cu recomandările specifice de ţară din 2019, în condiţiile în care progresele substanţiale din sectoarele financiar şi bancar au fost contracarate de lipsa progreselor cu privire la cadrul fiscal, sistemul public de pensii, venitul minim de incluziune, predictibilitatea procesului de luare a deciziilor şi guvernanţa companiilor de stat.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending