Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Surse europene: România va fi al treilea cel mai mare beneficiar de fonduri UE, după Polonia și Germania, pentru susținerea industriilor afectate de Pactul Ecologic European

Published

on

© EPP

România este a treia țară din Uniunea Europeană, după Polonia și Germania, care va primi cea mai mare finanțare pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de planurile europene privind tranziția echitabilă către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Fondurile pe care le va primi România sunt în valoare de 757 milioane de euro, eșalonate pe perioada a șapte ani și vor fi cuprinse în anvelopa bugetară a Fondului pentru o tranziție echitabilă, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre”, au precizat sursele citate.

Politico Europe și EU Observer notează că țările care vor primi cei mai mulți bani sunt Polonia (2 miliarde de euro) și Germania (877 de milioane de euro), citând un document al Comisiei Europene transmis statelor membre, în urma propunerii pe care executivul european a lansat-o marți. Polonia, care a blocat consensul țărilor UE în luna decembrie în ce privește asumarea obiectivului neutralității climatice, și Germania, cu regiuni industriale bazate pe cărbune, sunt urmate de România (757 milioane de euro) și de Cehia (581 milioane).

Informațiile survin și în contextul în care premierul Ludovic Orban a efectuat săptămâna trecută prima sa vizită la instituțiile Uniunii Europene, subiectul Pactului ecologic european și impactul acestuia pentru zona industrială românească fiind amplu discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu vicepreședintele executiv pentru Green Deal, Frans Timmermans, cu comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, precum și cu președintele Parlamentului European.

De unde provin banii? Fondurile vor fi furnizate în principal regiunilor, nu statelor membre

Comisia von der Leyen a prezentat marți, la Strasbourg planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU. Potrivit executivului european, acest plan va duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro

Din acest plan, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie bazat pe trei surse principale de finanţare – Fondul pentru o tranziție echitabilă, o schemă de finanțare la nivelul InvestEU și un mecanism de împrumut prin colaborare cu Banca Europeană de Investiții.

Fondul pentru o tranziție echitabilă va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor.

Citiți și Parlamentul European sprijină Pactul ecologic european, însă avertizează că va modifica orice propuneri legislative pentru ca Europa să atingă neutralitatea climatică până în 2050

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României

Published

on

©️ Calea Europeană

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat vineri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

“Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Mediului prezintă la Bruxelles un plan de măsuri ferme de stopare a tăierilor ilegale de păduri din România, după ce Comisia Europeană a lansat procedura de infringement

Published

on

© Costel Alexe/ Facebook

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Alexe Costel, efectuează astăzi, 14 februarie, o vizită de lucru la Bruxelles, pentru a discuta cu Comisarul European pe Mediu, în privința tăierilor ilegale din pădurile României.

Această vizită survine după ce Comisia Europeană a lansat miercuri un avertisment dur României pentru tăierile ilegale de păduri și a dat autorităților de la București un termen de o lună pentru a lua măsuri de remediere a deficiențelor – primul pas în procedura de infringement.

Concret, ministrul Alexe Costel va prezenta un plan de măsuri în vederea stopării tăierilor ilegale din pădurile României, și anume: activarea Sistemul Informaţional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos și introducerea personalului silvic în Sistemul 112.

Citiți și: Comisia Europeană solicită României să pună capăt tăierilor ilegale de păduri: Bucureștiul are o lună la dispoziție pentru a lua măsurile necesare

”Comisia Europeană a aşteptat, practic, trei ani de zile ca tăierile ilegale din România să înceteze. Cred că Europei şi Comisiei Europene le-a păsat mai mult de pădurile României decât guvernelor anterioare”, a scris ministrul pe pagina oficială de Facebook.

Ministrul Alexe Costel anunță că ”după trei ani tergiversari și blocaje” Sistemul Informaţional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos – SUMAL va deveni operaţional.

De asemenea, ministrul susține că nicio guvernare anterioară nu a dorit să oprească cu adevărat aceste tăieri: ”Singura metodă pe care au aplicat-o în mod intenţionat cei care au condus Guvernul şi ministerul, anterior, a fost să amâne la nesfârşit implementarea unor soluţii care cu adevărat ar fi limitat şi stopat tăierile ilegale din România – şi mă refer la SUMAL şi la toate celelalte aplicaţii care ar fi trebuit să fie implementate cu prioritate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.”

Potrivit ministrului, sistemul va permite monitorizarea trasabilităţii transporturilor de materiale lemnoase prin intermediul GPS cu o periodicitate de până la 5 minute, accesul în timp real la evidenţa electronică a intrărilor şi ieşirilor materialelor lemnoase din depozite cu confirmări de primire online.

”Prin SUMAL scopul final este de a stopa cât mai mult transporturile de lemne cu acelaşi document sau cu încărcături mai mari în camioane decât cele specificate în documentele de însoţire a mărfii”, a mai menționat acesta.

Sistemul 112 cu personal silvic, o nouă măsură pentru a stopa tăierea ilegală a pădurilor.

”Cu implicarea STS,  luat decizia cu cei de la STS să introducem aici, în Ministerul, Mediului, Apelor şi Pădurilor, sistemul 112 cu personal silvic de specialitate care să ajute la o mai bună informare şi o conlucrare mai bună cu celelalte instituţii ale statului român, atunci când cetăţenii României semnalează astfel de ilegalităţi silvice. ”

Unul din cinci apeluri la 112 în care este semnalat un transport ilegal de lemne este confirmat, informează Alexe Costel.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: Comisia Europeană a contribuit în mod adecvat la securitatea nucleară în UE, dar sunt necesare actualizări

Published

on

Foto: wikipedia

Conform unui nou raport al Curții de Conturi Europene, Comisia Europeană și-a îndeplinit responsabilitățile privind securitatea nucleră, dar mai este loc de o actualizare a cadrului legal și a orientărilor sale interne, se arată în concluziile raportului.

Securitatea nucleară este în general responsabilitatea statelor membre al Uniunii Europene care folosesc energia nucleară, dar Comisia Europeană are, de asemenea, responsabilități în domeniu.

De asemenea, Comisia supraveghează transpunerea acestor directive în legislația națională de către statele membre, lansând, dacă este necesar, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Totodată, ea examinează proiectele de investiții nucleare planificate ale statelor membre din punctul de vedere al compatibilității cu Tratatul Euratom.

Concret, Comisia Europeană are competența de a verifica funcționarea și eficiența instalațiilor utilizate de statele membre pentru monitorizarea nivelului de radioactivitate în atmosferă, ape și sol.

Mai mult, ea exploatează, administrează și dezvoltă Sistemul de schimb de informații în caz de urgență radiologică al Comunității Europene (ECURIE), creat în urma accidentului de la Cernobîl din 1986, cu scopul de a face schimb de informații în cazul unei urgențe nucleare. 

„În general, Comisia și-a îndeplinit responsabilitățile în materie de securitate nucleară”, a declarat domnul João Figueiredo, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport. 

„Curtea recomandă însă actualizarea cadrului juridic, precum și a metodelor și procedurilor utilizate în prezent pentru a evalua transpunerea directivelor Euratom, pentru a emite avize cu privire la investițiile nucleare și pentru a verifica instalațiile de monitorizare a radioactivității”, se mai arată în comunicatul remis Calea Europeană.

La sfârșitul anului 2018, în Uniunea Europeană (UE) existau în total 126 de reactoare nucleare exploatate de 14 state membre. Franța are cele mai multe centrale nuclare, și anume, 58.

 Numărul de reactoare existente la 31 decembrie 2018, 4 în construcție

© Printscreen raport pag.6

Aproximativ 25 % din energia electrică produsă în UE în 2017 a fost generată de centrale nucleare. Producția de energie electrică provenită de la centrale nucleare a scăzut cu circa 18 % între 2004 și 2017.


UE definește securitatea nucleară ca fiind realizarea condițiilor corespunzătoare, a măsurilor menite să prevină accidentele sau să diminueze consecințele accidentelor, având drept rezultat protecția lucrătorilor și a populației contra pericolelor care sunt asociate radiațiilor ionizante provenite de la instalațiile nucleare.

Deținătorii de autorizație pentru instalații nucleare (operatorii) sunt cei cărora le revine în primă instanță răspunderea pentru securitatea instalațiilor pe care le operează, sub supravegherea autorităților naționale de reglementare.

În cadrul UE, utilizarea pașnică a energiei nucleare este reglementată de Tratatul Euratom din 1957, care a instituit Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și care constituie cadrul juridic pentru competențele și activitățile acesteia.

Recentele directive Euratom stabilesc cerințele referitoare la securitatea nucleară, la deșeurile radioactive și la combustibilul uzat, precum și normele de securitate de bază.

Curtea a evaluat modul în care Comisia a monitorizat transpunerea directivelor Euratom în legislația statelor membre. Ea a analizat mecanismele existente pentru notificarea rapidă și pentru schimbul rapid de informații în eventualitatea unei situații de urgență radiologică, mecanisme în cadrul cărora rolul Comisiei este unul limitat la administrarea sistemului aferent.

În final, Curtea a examinat două activități pentru care rolul Comisiei derivă din Tratatul Euratom: formularea avizelor cu privire la proiectele de investiții nucleare și dreptul de a verifica funcționarea și eficiența instalațiilor utilizate de statele membre pentru monitorizarea permanentă a nivelului de radioactivitate.

Curtea concluzionează că, per ansamblu, Comisia a contribuit în mod adecvat la securitatea nucleară în UE, însă aceasta ar trebui să actualizeze cadrul juridic și orientările sale interne.

Întreg raportul, aici.

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending