Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Surse europene: România va fi al treilea cel mai mare beneficiar de fonduri UE, după Polonia și Germania, pentru susținerea industriilor afectate de Pactul Ecologic European

Published

on

© EPP

România este a treia țară din Uniunea Europeană, după Polonia și Germania, care va primi cea mai mare finanțare pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de planurile europene privind tranziția echitabilă către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Fondurile pe care le va primi România sunt în valoare de 757 milioane de euro, eșalonate pe perioada a șapte ani și vor fi cuprinse în anvelopa bugetară a Fondului pentru o tranziție echitabilă, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre”, au precizat sursele citate.

Politico Europe și EU Observer notează că țările care vor primi cei mai mulți bani sunt Polonia (2 miliarde de euro) și Germania (877 de milioane de euro), citând un document al Comisiei Europene transmis statelor membre, în urma propunerii pe care executivul european a lansat-o marți. Polonia, care a blocat consensul țărilor UE în luna decembrie în ce privește asumarea obiectivului neutralității climatice, și Germania, cu regiuni industriale bazate pe cărbune, sunt urmate de România (757 milioane de euro) și de Cehia (581 milioane).

Informațiile survin și în contextul în care premierul Ludovic Orban a efectuat săptămâna trecută prima sa vizită la instituțiile Uniunii Europene, subiectul Pactului ecologic european și impactul acestuia pentru zona industrială românească fiind amplu discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu vicepreședintele executiv pentru Green Deal, Frans Timmermans, cu comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, precum și cu președintele Parlamentului European.

De unde provin banii? Fondurile vor fi furnizate în principal regiunilor, nu statelor membre

Comisia von der Leyen a prezentat marți, la Strasbourg planul de investiţii pentru Planul ecologic european, care are scopul de a mobiliza investiţii publice şi a contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU. Potrivit executivului european, acest plan va duce la investiţii în valoare de cel puţin 1.000 de miliarde de euro

Din acest plan, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie bazat pe trei surse principale de finanţare – Fondul pentru o tranziție echitabilă, o schemă de finanțare la nivelul InvestEU și un mecanism de împrumut prin colaborare cu Banca Europeană de Investiții.

Fondul pentru o tranziție echitabilă va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor.

Citiți și Parlamentul European sprijină Pactul ecologic european, însă avertizează că va modifica orice propuneri legislative pentru ca Europa să atingă neutralitatea climatică până în 2050

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Raportul european privind drogurile 2020 arată că infractorii amenință sănătatea și securitatea celor care trăiesc în Europa

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Ieri, 22 septembrie, comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a participat la lansarea virtuală a Raportului european privind drogurile pentru anul 2020, împreună cu Laura d’Arrigo, președinta Consiliului de administrație al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, și cu directorul agenției, Alexis Goosdeel, se arată în comunicatul oficial.

Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Grupurile infracționale organizate și-au adaptat rapid operațiunile legate de droguri la noua situație generată de pandemia de coronavirus. În conformitate cu strategia privind o uniune a securității, depunem eforturi pentru a reduce atât cererea, cât și oferta de droguri ilicite”.

Comisarul Johansson a declarat: „Cantitățile ridicate de cocaină și heroină confiscate arată că infractorii continuă să exploateze lanțurile de aprovizionare, rutele de transport și porturile mari pentru traficul de droguri, amenințând sănătatea și securitatea celor care trăiesc în Europa. Criminalitatea organizată modernă necesită un răspuns organizat modern. De aceea, colaborăm cu agențiile noastre europene pentru a dezmembra rețelele de trafic de droguri și a perturba producția, îmbunătățind, în același timp, prevenția și accesul la tratament.”

Raportul european privind drogurile analizează recentele modalități de utilizare a drogurilor și tendințele pieței din întreaga UE, Turcia și Norvegia. Raportul din acest an arată o creștere a disponibilității cocainei, cu confiscări la un nivel record de 181 de tone, aproape o dublare a capturilor de heroină, în cantități de până la 9,7 tone și o disponibilitate ridicată a unor droguri cu un grad ridicat de puritate în UE.

Raportul cercetează, de asemenea, apariția de opioide sintetice noi, deosebit de îngrijorătoare pentru sănătate, și abordează provocările cauzate de pandemia de coronavirus. Raportul este disponibil online, împreună cu un comunicat de presă integral al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, despre noua politică de migrație și azil a UE: Reflectă un echilibru între responsabilitate și solidaritate în rândul statelor membre

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Urusula von der Leyen, salută noua politică de migrație și azil a Uniunii Europene prezentată astăzi de Executivul pe care îl conduce și definește această nouă politică drept un ”echilibru între responsabilitate și solidaritate” în rândul statelor membre.

”Pachetul pe care îl prezentăm astăzi reprezintă un nou început. Vrem să fim la înălțimea valorilor noastre. Europa trebuie să se îndepărteze de soluțiile ad hoc și să pună în aplicare un sistem de gestionare a migrației previzibil și fiabil. Sunt convinsă că propunerea Comisiei este o bază bună pentru aceasta. Acest pachet reflectă un echilibru echitabil și rezonabil între responsabilitate și solidaritate între statele membre, toți împărtășim beneficiile. Cu toții împărțim povara. Acest pachet reflectă, de asemenea, o abordare foarte pragmatică și realistă. Știm că trebuie să construim încrederea între statele membre și încrederea cetățenilor”, a transmis șefa Executivului European în timpul unei conferințe de presă la Bruxelles.

Potrivit Ursulei von der Leyen, pachetul reflectă complexitatea problemei, întrucât reunește toate aspectele legate de gestionarea frontierelor migrației și controlul azilului și integrărea migranților

De asemenea, propunerea Comisiei se bazează pe diferitele situații geografice, diferitele capacități și alegeri ale statelor membre europene, dar ia în considerare și faptul că presiunea asupra frontierelor noastre variază, iar acest lucru are ca rezultat un nou echilibru între responsabilitate și solidaritate.

În cadrul conferinței de presă, Ursula von der Leyen a făcut referire și la taberele de migranți din Grecia: „Cazul Moria este un memento foarte clar. Trebuie să găsim soluții durabile privind migrația. Și cu toții trebuie să ne intensificăm contribuțiile. Comisia Europeană este pregătită să le intensifice. Vrem să oferim asistență rapidă. Vom înființa un pilot comun cu autoritățile elene la Lesbos pentru gestionarea unui centru de recepție pentru a pune în aplicare acest lucru. Am decis astăzi un grup de lucru.”

Împreună trebuie să arătăm că Europa gestionează migrația într-un mod uman și eficient. Uniunea Europeană a dovedit deja în alte domenii că poate lua măsuri extraordinare pentru a concilia perspective divergente. Am creat o piață internă complexă. O monedă comună și un plan de redresare fără precedent pentru a ne reconstrui economiile. Este timpul să ne ridicăm la nivelul provocărilor de a gestiona migrația, cu un echilibru corect între solidaritate și responsabilitate”, a conchis Ursula von der Leyen.


Noul pachet propus astăzi de Comisia Europeană se bazează pe patru piloni:

1.Încredere sporită, bazată pe proceduri mai bune și mai eficiente

Primul pilon al abordării Comisiei privind consolidarea încrederii constă în proceduri mai eficiente și mai rapide. În special, Comisia propune introducerea unei proceduri integrate la frontieră, care include, pentru prima dată, o verificare premergătoare intrării, care implică stabilirea identității tuturor persoanelor care trec fără permisiune frontierele externe ale UE sau care au fost debarcate în urma unor acțiuni de căutare și salvare.

Această procedură va presupune, de asemenea, efectuarea de controale medicale și de securitate, prelevarea amprentelor digitale și înregistrarea în baza de date Eurodac. În urma verificării premergătoare intrării, persoanele pot fi direcționate către procedura adecvată: fie procedura la frontieră pentru anumite categorii de solicitanți, fie procedura obișnuită de azil. În cadrul acestei proceduri la frontieră se vor lua decizii prompte în materie de azil sau returnare, oferindu-se astfel fără întârziere un cadru predictibil persoanelor ale căror cazuri pot fi examinate rapid.

În același timp, toate celelalte proceduri vor fi îmbunătățite, vor face obiectul unei monitorizări mai stricte și vor primi un sprijin operațional sporit din partea agențiilor UE. Infrastructura digitală a UE pentru gestionarea migrației va fi modernizată pentru a reflecta și a sprijini aceste proceduri. 

 2. Partajarea echitabilă a responsabilității și solidaritate

Cel de al doilea pilon al pactului constă în partajarea echitabilă a responsabilității și solidaritate.Statele membre vor avea obligația să acționeze în mod responsabil și solidar. Fără excepție, fiecare stat membru trebuie să contribuie în mod solidar în momente de criză, să ajute la stabilizarea întregului sistem, să sprijine statele membre care se confruntă cu presiuni exercitate de migrație și să se asigure că Uniunea își îndeplinește obligațiile umanitare.

În ceea ce privește diferitele situații cu care se confruntă statele membre și presiunea fluctuantă exercitată de migrație, Comisia propune un sistem de contribuții flexibile din partea statelor membre. Aceste contribuții pot varia de la transferul solicitanților de azil din țara de primă intrare la asumarea responsabilității pentru returnarea persoanelor care nu au drept de ședere sau la diverse forme de sprijin operațional.

Noul sistem se bazează pe cooperare și pe tipuri flexibile de sprijin, care iau la început forma unor contribuții voluntare, contribuții mai stricte fiind însă obligatorii în perioadele în care statele membre se confruntă cu o presiune importantă exercitată de migrație, pe baza unei plase de siguranță.

Mecanismul de solidaritate va acoperi diverse situații, printre care și debarcarea persoanelor în urma unor acțiuni de căutare și salvare, presiunea exercitată de migrație, situațiile de criză sau alte circumstanțe specifice.

3. Schimbarea de paradigmă în cooperarea cu țările terțe

UE va urmări să promoveze parteneriate adaptate și reciproc avantajoase cu țările terțe.Acestea vor contribui la abordarea provocărilor comune, cum ar fi introducerea ilegală de migranți, și la dezvoltarea căilor de migrație legală și vor aborda chestiunea punerii în aplicare cu eficacitate a acordurilor și a mecanismelor de readmisie. UE și statele sale membre vor acționa în mod unitar, utilizând o gamă largă de instrumente pentru a sprijini cooperarea cu țările terțe în materie de readmisie.

4. O abordare cuprinzătoare

Pachetul prezentat astăzi va urmări, de asemenea, să impulsioneze un sistem european comun de returnare, pentru ca normele UE în domeniul migrației să devină mai credibile. Acest sistem va include un cadru juridic mai eficace, un rol mai important al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european și al nou-numitului coordonator al UE în materie de returnare, o rețea de reprezentanți naționali urmând să asigure coerența la nivelul UE.

Sistemul propus va include, de asemenea, o guvernanță comună pentru migrație, cu o mai bună planificare strategică pentru a se asigura alinierea politicilor UE și a celor naționale, precum și o monitorizare sporită a gestionării migrației pe teren, pentru a consolida încrederea reciprocă.

Gestionarea frontierelor externe va fi îmbunătățită. Corpul permanent al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, care ar trebui, conform planurilor, să fie trimis în teren începând cu 1 ianuarie 2021, va oferi un sprijin sporit oriunde va fi nevoie.

Societățile și economiile europene vor avea de câștigat de pe urma unei politici credibile privind migrația legală și integrarea. Comisia va lansa cu țări terțe cheie parteneriate pentru atragerea de talente, care vor corela nevoile și competențele de pe piața muncii a UE. Pactul va consolida relocarea și va promova alte soluții complementare, urmărind dezvoltarea unui model european de sponsorizare comunitară sau privată. Comisia va adopta, de asemenea, un nou plan de acțiune cuprinzător privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2024.

Etapele următoare

Acum este rândul Parlamentului European și al Consiliului să examineze și să adopte întregul set de acte legislative necesare pentru ca politica UE cu adevărat comună în domeniul migrației și azilului să devină realitate. Având în vedere caracterul urgent al situației locale din mai multe state membre, colegiuitorii sunt invitați ca, până la sfârșitul anului, să ajungă la un acord politic referitor la principiile de bază ale Regulamentului privind gestionarea azilului și a migrației și să adopte Regulamentul privind Agenția UE pentru Azil, precum și Regulamentul privind Eurodac. Directiva revizuită privind condițiile de primire, Regulamentul privind condițiile pentru protecția internațională și Directiva reformată privind returnarea ar trebui să fie, de asemenea, adoptate rapid, pe baza progreselor deja înregistrate din 2016 până în prezent.

Context

Propunerile prezentate ieri transpun în practică angajamentul asumat de președinta von der Leyen în Orientările sale politice de a prezenta un nou pact privind migrația și azilul. Pactul se bazează pe consultări aprofundate cu Parlamentul European, cu toate statele membre, cu societatea civilă, cu partenerii sociali și cu mediul de afaceri și asigură un echilibru adecvat, care integrează perspectivele acestora.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană inaugurează noua platformă pentru drepturile victimelor. Aceasta va servi drept forum important și va reuni toți actorii relevanți

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

Ieri, 22 septembrie, în cadrul unei videoconferințe la nivel înalt, găzduită în comun cu președinția germană, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a inaugurat noua platformă privind drepturile victimelor — un rezultat important ca urmare a adoptării primei Strategii UE privind drepturile victimelor, la începutul acestui an, se arată în comunicatul oficial al 

Noua platformă, care se va întruni anual și ad-hoc, atunci când este necesar, va servi drept forum important pentru discuții privind drepturile victimelor, reunind toți actorii relevanți. Printre aceștia se numără Rețeaua europeană pentru drepturile victimelor, Rețeaua UE de puncte de contact naționale pentru despăgubiri, coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, Eurojust, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și societatea civilă. 

La conferință, comisarul Reynders a prezentat, de asemenea, coordonatorul recent desemnat al Comisiei pentru drepturile victimelor, Katarzyna Janicka-Pawlowska.

Înaintea evenimentului, comisarul Reynders a declarat: „Este un moment important în activitatea noastră de protejare a drepturilor victimelor în Uniunea Europeană. Cu o nouă platformă la nivelul UE privind drepturile victimelor și un nou coordonator pentru drepturile victimelor, ne luăm un angajament clar de a continua eforturile, și asta la doar câteva luni după ce Comisia a prezentat prima strategie a UE în acest domeniu. Salut sprijinul președinției germane, precum și al părților interesate și aștept cu interes să continuăm cooperarea în viitor.”

La 24 iunie 2020, Comisia a adoptat prima Strategie a UE privind drepturile victimelor. Obiectivul principal este de a se asigura că toate victimele criminalității pot conta pe drepturile lor, indiferent de locul în care se află în Uniunea Europeană și indiferent de circumstanțele în care a avut loc infracțiunea. 

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN25 mins ago

Social-democrații din Parlamentul European, despre noua politică de migrație și azil a UE: Solidaritatea trebuie să fie regula, nu excepția

Dacian Cioloș33 mins ago

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș: UE a tras prea mult de timp. Trebuie să construim un sistem european de azil și migrație bazat pe solidaritate

U.E.35 mins ago

Uniunea Europeană consideră că așa-numita ”învestire” a lui Lukanșenko în funcția de președinte este lipsită de ”legitimitate democratică”: UE își revizuiește relațiile cu Belarus

JUSTIȚIE58 mins ago

Klaus Iohannis, după propunerile avocatului general al CJUE: Voi insista și cred că voi avea succes ca Ministerul Justiției să vină cu propuneri pentru modificarea legilor justiției

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Washingtonul, poziție comună cu UE, nu îl recunoaște pe Aleksandr Lukashenko drept ”președintele legitim ales al Belarusului”

POLITICĂ16 hours ago

Klaus Iohannis avertizează: Dacă majorarea pensiilor cu 40% intră în vigoare, România va pierde 3 miliarde de euro fonduri europene. Este un scenariu de groază

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Deputații europeni solicită măsuri pentru reducerea decalajului digital în educație: Egalitatea de șanse trebuie să fie în centrul politicii de educație a UE

MAREA BRITANIE18 hours ago

Negociatorul-șef al UE Michel Barnier: Uniunea Europeană este hotărâtă să ajungă la un acord comercial cu Regatul Unit, dar va fi fermă

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu omologul din Arabia Saudită pentru extinderea dialogului politico-diplomatic și a relațiilor sectoriale

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană: Raportul european privind drogurile 2020 arată că infractorii amenință sănătatea și securitatea celor care trăiesc în Europa

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA7 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending