Connect with us

U.E.

Oficial european: Statele membre salută planul UE privind nevoia de a revigora parteneriatul transatlantic pe cinci direcții de acțiune

Published

on

© European Union 2020

Statele membre salută planul UE privind nevoia de a revigora parteneriatul transatlantic pe cinci direcții de acțiune, continuând, în același timp, să urmeze obiectivele agendei pentru a face Europa mai puternică și mai autonomă, a declarat un oficial european pentru caleaeuropeana.ro.

Cabinetul președintelul Consiliului European, Charles Michel, a pregătit un proiect de plan pentru relansarea parteneriatului strategic cu Statele Unite în vederea afirmării intereselor lumii democratice împotriva „puterilor autoritare” și a „economiilor închise” care „exploatează deschiderea de care depind propriile noastre societăți”. Potrivit sursei citate, planul propune reconstruirea legăturilor dintre UE şi SUA pe cinci dosare comune: (1) combaterea pandemiei COVID-19; (2) consolidarea redresării economice; (3) combaterea schimbărilor climatice; (4) menținerea multilateralismului și a valorilor comune și (5) promovarea păcii și securității.

Proiectul de plan a fost discutat astăzi, 30 noiembrie, în cadrul unei întâlniri a COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți la UE) și a fost bine primit de statele membre, urmând să reprezinte baza consultărilor prin videconferință ale lui Charles Michel cu liderii europeni în zilele următoare, cu prilejul reuniunii Consiliului European din 10-11 decembrie, în care va fi abordată relația strategică dintre UE-SUA. 

De asemenea, statele membre au fost de acord cu nevoia revigorării parteneriatului transatlantic, în același timp în care UE își urmează obiectivele de a deveni mai puternică și autonomă.

Amintim că președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, au avut lunea trecută convorbiri telefonice cu președintele ales al SUA, Joe Biden, cei trei lideri convenind asupra necesității reconstruirii alianței dintre Europa și Statele Unite, în timp ce șeful Consiliului European l-a invitat pe viitorul lider de la Casa Albă să efectueze o vizită la Bruxelles pentru un summit cu cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE în prima jumătate a anului viitor. 

În acest sens, statele membre susțin propunerea președintelui Michel de a organiza un summit bilateral UE-SUA în 2021, au mai transmis aceleași surse europene. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat, marți, Strategia europeană privind dronele 2.0, care stabilește o viziune pentru dezvoltarea ulterioară a pieței europene a dronelor, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Aceasta se bazează pe cadrul de siguranță al UE pentru operarea și stabilirea cerințelor tehnice ale dronelor, care este cel mai avansat din lume. Noua strategie stabilește modul în care Europa poate continua operațiunile comerciale la scară largă cu drone, oferind în același timp noi oportunități în acest sector.

De la locuri de muncă la noi soluții de mobilitate

Datorită cadrului de reglementare cuprinzător al UE, dronele au zburat în siguranță sute de mii de ore pe cerul Europei, de exemplu pentru a supraveghea infrastructura, a monitoriza deversările de petrol sau a preleva probe de sol. Proiectele privind utilizarea dronelor pentru livrări medicale aeriene, transportul de probe medicale între serviciile de sănătate înregistrează, de asemenea, progrese bune. Punerea în aplicare a “spațiului U” în ianuarie 2023, un sistem european unic în lume pentru gestionarea în siguranță a traficului de drone, va pune bazele unor operațiuni sporite.

Înainte de a avansa cu aceste tehnologii inovatoare, Comisia dorește să se asigure că societatea sprijină dronele. Prin urmare, pentru a răspunde preocupărilor legate de zgomot, siguranță și confidențialitate, strategia solicită municipalităților naționale, regionale și locale să se asigure că serviciile de utilizare a dronelor sunt aliniate la nevoile cetățenilor.

Strategia preconizează că următoarele servicii bazate pe drone vor face parte din viața europeană până în 2030:

  1. Serviciile de urgență, cartografierea, imagistica, inspecția și supravegherea în cadrul legal aplicabil cu ajutorul dronelor civile, precum și livrarea urgentă de loturi mici, cum ar fi eșantioanele biologice sau medicamentele.
  2. Servicii inovatoare de mobilitate aeriană, cum ar fi taxiurile aeriene, care oferă servicii regulate de transport pentru pasageri, inițial cu un pilot la bord, dar cu scopul final de a automatiza complet operațiunile.

Descătușarea potențialului pieței și al serviciilor cu drone din UE necesită identificarea unor componente tehnologice esențiale, cum ar fi inteligența artificială, robotica, semiconductorii și serviciile spațiale și telecomunicațiile mobile ale UE. Acest lucru va ajuta UE să construiască un sector al dronelor inovator și competitiv, reducând dependențele strategice.

Strategia identifică, de asemenea, domenii pentru sinergii între dronele civile și cele de apărare, precum și pentru creșterea capacităților de contra-dronă și a rezilienței sistemului.

19 acțiuni pentru piața dronelor de mâine

Comisia va lansa acum lucrările privind cele 19 acțiuni emblematice operaționale, tehnice și financiare ale strategiei, pentru a crea un mediu de reglementare și comercial adecvat pentru spațiul aerian și piața dronelor de mâine:

  1. Adoptarea unor norme comune de navigabilitate și a unor noi cerințe de formare pentru piloții de aeronave cu decolare și aterizare verticală la distanță și eVTOL (aeronave electrice cu decolare și aterizare verticală cu echipaj).
  2. Finanțarea creării unei platforme online pentru a sprijini părțile interesate la nivel local și industria care implementează mobilitatea aeriană inovatoare durabilă.
  3. Elaborarea unei foi de parcurs strategice privind tehnologia dronelor pentru a identifica domeniile prioritare de cercetare și inovare, pentru a reduce dependențele strategice existente și a evita apariția altora noi.
  4. Definirea criteriilor pentru o etichetă voluntară pentru drone aprobată în materie de securitate cibernetică.

Această activitate va pregăti terenul pentru operațiuni comerciale la scară largă și va asigura că Europa beneficiază de sinergiile dintre utilizarea civilă, de securitate și militară a dronelor și a tehnologiilor conexe, inclusiv a soluțiilor de combatere a dronelor.

 

Continue Reading

SUA

SUA resping acuzațiile liderilor europeni că ar profita de pe urma vânzării de GNL

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

SUA au respins acuzațiile liderilor europeni că ar profita de pe urma vânzării la prețuri ridicate a gazului natural lichefiat (GNL), potrivit unui responsabil al guvernului american, care a explicat că Washingtonul a pus accentul pe livrările de GNL pentru a ajuta Europa să se pregătească de iarnă, relatează dpa, preluat de Agerpres.

Cea mai mare parte a gazului lichefiat din SUA este exportat, prin intermediul unor contracte pe termen lung, de companii străine care se ocupă de comerţul cu energie, a declarat oficialul american. Printre acestea se numără câteva companii europene care revând apoi gazul lichefiat contractat consumatorilor europeni, a adăugat acesta, citat de dpa.

Liderii europeni sunt nemulțumiți de prețul gazelor naturale, unii dintre aceștia insistând ca UE să impună un plafon de preț pentru toate importurile, indiferent de origine.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a acuzat Statele Unite de un „dublu standard” din cauza diferenței dintre prețul la care gazele naturale lichefiate produse în SUA se vând în Europa și prețul la care gazele naturale se vând în interiorul SUA.

„Economia nord-americană face alegeri de dragul atractivității, ceea ce eu respect, dar ele creează un dublu standard”, a spus Macron, adăugând, de asemenea, că „ei permit ajutoare de stat care merg până la 80% în unele sectoare, în timp ce aici sunt interzise – se ajunge la un dublu standard.”

Președintele francez nu a fost singurul dintre liderii naționali europeni nemulțumit de prețul gazelor. De fapt, nu mai puțin de 15 lideri și-au exprimat nemulțumirea și au insistat ca UE să impună un plafon de preț pentru toate importurile de gaze naturale, indiferent de origine.

„Adevărul este că, dacă privim cu obiectivitate, țara care profită cel mai mult de pe urma acestui război este SUA, pentru că vinde mai mult gaz și la prețuri mai mari și pentru că vinde mai multe arme”, a declarat un oficial de rang înalt pentru POLITICO.

De asemenea, ministrul german al economiei, Robert Habeck, a acuzat recent ţările exportatoare de gaz lichefiat de creşterea exagerată a preţurilor pe fondul crizei energetice actuale.

Comentariile explozive – susținute în public și în privat de oficiali, diplomați și miniștri – survin în urma supărării tot mai mari în Europa din cauza subvențiilor americane care amenință să distrugă industria europeană.

Un alt oficial de rang înalt, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a făcut apel la Washington să răspundă preocupărilor europene. „Americanii – prietenii noștri – iau decizii care au un impact economic asupra noastră”, a declarat acesta într-un interviu acordat POLITICO.

Statele Unite au respins, însă, reclamațiile Europei. „Creșterea prețului la gaze în Europa este cauzată de invazia lui Putin în Ucraina și de războiul energetic al lui Putin împotriva Europei, punct”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională (NSC) al lui Biden. Exporturile de gaze naturale lichefiate din SUA către Europa „au crescut spectaculos și au permis Europei să își diversifice aprovizionarea de la Rusia”, a declarat purtătorul de cuvânt al NSC.

 

 

Continue Reading

SCHENGEN

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

Published

on

© Wikimedia Commons

Social-democrații din Parlamentul Suediei sunt de acord cu aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen, a anunțat vicepreședintele Comisiei pentru justiție din legislativul de la Stockholm, Ardalan Shekarabi, și membru al grupării social-democrate care inițial a formulat obiecții cu privire la intrarea celor două țări în spațiul liberă circulație.

Anunțul deputatului suedez a fost salutat de ministrul de externe Bogdan Aurescu, șeful diplomației române amintind convorbirea telefonică foarte bună pe care a avut-o cu Ardalan Shekarabi.

“Vă mulțumesc foarte mult, domnule Ardalan Shekarabi, pentru declarația pozitivă de astăzi privind aderarea României la Schengen, ca urmare și a discuției noastre telefonice foarte bune complete din 22 noiembrie. Aderarea României va face UE mai sigură”, a scris Aurescu, pe Twitter.

“Mulțumesc pentru dialogul excelent și cooperare”, a replicat Ardalan Shekarabi mesajului lui Aurescu.

 

Presa suedeză a relatat la mijlocul lunii noiembrie că opoziția social-democrată din Suedia, țara care urmează să dețină președinția Consiliului UE, se opune aderării României la Schengen, poziția respectivă creând dificultate pentru guvernul minoritar de centru dreapta al premierului Ulf Kristersson, deoarece nu avea sprijin în Parlamentul de la Stockholm.

Motivele invocate la momentul respectiv țineau de lupta împotriva criminalității în cele două state.

“Se pare că autoritățile nu au obiecții față de extindere. În acest context, suntem pregătiți să susținem o poziție suedeză care să deschidă calea extinderii Schengen pentru ca România și Bulgaria să intre”, a spus Shekarabi.

Mai mult, îngrijorările Stockholm-ului au fost discutate la nivelul miniștrilor de externe român și suedez pentru a risipi orice urmă de îndoială.

În prezent, singurele reticențe în calea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen se manifestă în Olanda și Austria.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Continue Reading

Facebook

NATO22 mins ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

COMUNICATE DE PRESĂ35 mins ago

New Strategy Center, în parteneriat cu Munich Security Conference, a organizat dezbaterea ”Black Sea Alert: Mapping the Challenges of the Region”. A fost subliniată nevoia unui răspuns cuprinzător și unitar

MAREA BRITANIE1 hour ago

Nicolae Ciucă anunță după întâlnirea cu James Cleverly că ”este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea” Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

ROMÂNIA2 hours ago

Mevlüt Çavuşoğlu pledează la Aspen – GMF Bucharest Forum pentru o ”pace corectă pentru Ucraina”: Sprijinim integritatea teritorială a acesteia, care include și Crimeea

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis și Antony Blinken au discutat despre pregătirea unor decizii suplimentarea pentru apărarea flancului estic, inclusiv la Marea Neagră, la summitul NATO de la Vilnius

NATO3 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

NATO4 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu Jens Stoltenberg: Sunt convins că deciziile luate în aceste zile vor demonstra unitatea aliaților și vor reflecta, încă o dată, solida relație transatlantică

ROMÂNIA5 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ministrul croat de externe: Aderarea țărilor noastre la Schengen în acest an ar putea contribui la creșterea rezilienței UE

NATO5 hours ago

Jens Stoltenberg, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Războiul Rusiei în Ucraina face ravagii la granițele României. NATO este aici și este gata să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat

NATO22 mins ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA5 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO8 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

Team2Share

Trending