Corespondență din Bruxelles
Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost adusă joi în discuție la începutul summitului Consiliului European de președinta Parlamentul European, Roberta Metsola, care și-a exprimat dezamăgirea față de votul din Consiliul JAI, au declarat surse oficiale pentru CaleaEuropeană.ro. Potrivit surselor citate, președintele Klaus Iohannis a salutat sprijinul puternic al PE și al majorității covârșitoare a statelor UE și a purtat deja discuții cu omologii săi europeni.
“Prima referire la Schengen a fost făcută de președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, în intervenția sa de la începutul reuniunii Consiliului European”, au precizat sursele citate, arătând că Metsola “și-a exprimat dezamăgirea față de votul din JAI”.
“Uniunea Europeană a dovedit de-a lungul timpului că poate îndepărta orice bariere și poate aduce oamenii împreună. UE poate face asta din nou și acum dacă are curajul să ia decizii politice care să se mențină emblematice pentru generația actuala în construcția europeană”, a spus Metsola, potrivit surselor participante la discuție. De altfel, președinta Parlamentului European este așteptată săptămâna viitoare într-o vizită în România.
Ca reacție la discursul lui Metsola, președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru sprijinul vocal puternic al Parlamentului European, dar si al majorității covârșitoare a statelor membre.
“Până la această ora, președintele Iohannis a purtat deja mai multe discuții cu lideri UE in marja Consiliului pentru a explica situația injusta la adresa României și necesitatea găsirii unei soluții cat mai rapid posibil. Discuțiile pe Schengen vor continua în reuniunea Consiliului”, au conchis sursele citate.
Temele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen și veto-ul exprimat de Austria în cazul Bucureștiului și Sofiei, și cel utilizat de Olanda în cazul Bulgariei, nu fac parte din subiectele specifice ale reuniunii ordinare a Consiliului European de iarnă, dar președinții României și Bulgariei au anunțat că vor aborda această chestiune în discuțiilor lor de la Bruxelles de la nivelul summitului și din interacțiunile cu omologii lor.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a confirmat joi dimineață, la sosirea la summitul de iarnă al liderilor UE, că șefii de stat sau de guvern vor avea ocazia unui schimb de opinii privind extinderea spațiului Schengen în contextul blocării aderării României și Bulgariei prin veto-ul Austriei în cazul ambelor țări și prin veto-ul Olandei în cazul Bulgariei.
“Cred că este foarte pozitiv că a fost posibil să avem o decizie pentru Croația și înțeleg complet poziția României și a Bulgariei. Vom avea probabil ocazia unui schimb de opinii cu privire la actuala situație și sper că va fi posibil să dăm un semnal că în următoarele luni vom lucra într-un spirit pozitiv pentru a face progrese”, a explicat președintele Consiliului European, în timp ce cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că țara sa susține România și Bulgaria în privința aderării la Schengen, dar a ridicat din nou problema migrației, El a precizat că potrivit anchetelor poliției austriece 20.000 de migranți ilegali traversează România și că poliția română îi are în evidență.
De altfel, Austria și-a motivat veto-ul din cauza migrației clandestine dinspre vecinătatea sudică și care este produsă pe ruta balcanică, deși România a prezentat date oficiale care arată că nu se află pe traseul parcurs de migranți către UE. Marți, cotidianul austriac Die Krone a precizat că Austria va prezenta la summitul UE din 15 decembrie cinci condiții urgente pentru abordarea migrației.
Președintele Klaus Iohannis a afirmat miercuri, la sosirea la Bruxelles, că pentru atingerea obiectivului aderării României la spațiul Schengen trebuie rezolvate două probleme, atitudinea Austriei care este rezervată şi votul Olandei care a fost mixt, pentru România fiind un da, iar pentru Bulgaria un jumătate nu. Potrivit președintelui, aceste chestiuni trebuie rezolvate cu diplomaţie, și nu prin boicot, astfel că avea întrevederi cu premierii Cehiei și Suediei, cu președinta Comisiei Europene și va aborda subiectul și cu Austria, declarând că atât boicotul, cât și o acțiune a României la Curtea de Justiție a UE împotriva veto-ului Austriei nu fac parte din soluții. El a asigurat că va aborda această chestiune în Consiliul European, dar că o decizie tot la nivelul Consiliului JAI va fi luată, și a indicat că o aderare este posibilă anul viitor, în 2023.De asemenea, președintele a precizat o eventuală decuplare a României de Bulgaria în chestiunea aderării la spațiul Schengen nu este o soluție bune și că o astfel de variantă ar fi o “soluție de ultimă instanță”, arătând că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare. În fine, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea creșterii unui sentiment de euroscepticism în rândul cetățenilor români ca urmare a amânării aderării României la spațiul Schengen, dar a lansat un îndemn: “Haideți să vedem totuși cât de entuziaști au fost toți ceilalți care ne-au sprijinit (…) nu suntem singuri, suntem doriți în Uniune“.
Temele oficiale ale summitului european de iarnă sunt războiul Rusiei în Ucraina, sprijinirea Ucrainei, chestiuni legate de energie și economie, securitate și apărare, relații externe și vecinătatea sudică, în vreme ce pentru România va fi prima reuniune la nivel înalt după ce Austria a blocat prin veto, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, aderarea țării noastre la spațiul Schengen.