Românii din întreaga lume își doresc să mențină un contact cât mai strâns cu țara lor, promovând România printre semenii lângă care au ales să conviețuiască, susține Eugen Tomac, președinte al Partidului Mișcarea Popular și membru al Parlamentului European, într-o postare pe Facebook cu prilejul Convenției Românilor de Pretutindeni, ce va fi organizată vineri, 24 ianuarie, la Palatul Parlamentului.

”Sunt peste zece milioane de români în întreaga lume. Unii au plecat demult, în vremea când România era izolată, au vrut să scape de comunism și au fugit în lumea liberă. Alți români au ales să plece în primii ani de democrație, iar numărul celor care pleacă în continuare, în mod special în Uniunea Europeană, este în creștere. Unii au ales acest drum în primul rând pentru un loc de muncă mai bine plătit. Alții au plecat la studii și nu au mai revenit. Sigur, există și români care se află temporar peste hotare, conducând companii sau instituții în diverse state ale lumii”, a scris Tomac.

Eurodeputatul PMP a ținut să reamintească și faptul că există români care fac parte din comunitățile istorice și care ”formează un lanț viu de identitate românească”

”Avem însă și români care nu au plecat niciodată niciunde și, totuși, ei locuiesc în afara României. Nu sunt puțini, aproape 4 milioane. Sunt românii din statele aflate în imediata vecinătate a României, ei formează acest lanț viu de identitate românească ce înconjoară țara noastră. Românii din întreaga lume își doresc să mențină un contact cât mai strâns cu țara lor, promovând România printre semenii lângă care au ales să conviețuiască”, a continuat președintele PMP.

În context, Eugen Tomac amintește că pe 24 ianuarie, la București, va avea loc Convenția Românilor de Pretutindeni.

La eveniment vor participa peste 300 de reprezentanți ai diasporei românești, precum și români proveniți din comunitățile istorice și din Republica Moldova.

”Convenția Românilor de Pretutindeni este cea mai mare reuniune a românilor din întreaga lume, la care vor participa reprezentanți ai Parlamentului României, ai Parlamentului European, ai Guvernului României, ai Academiei Române, ai societății civile și ai mass-media”, a mai detaliat Tomac.

Temele abordate în cadrul Convenției vizează reprezentare cât mai largă a românilor de pretutindeni în Parlamentul de la București, prin mărirea numărului de parlamentari, până la situația lucrătorului român pe piața de muncă din Uniunea Europeană, problemele din educație și din cultură și situația din Republica Moldova

Șeful delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, salută decizia Parlamentului European de a crea o comisie specială dedicată luptei împotriva cancerului, înființată la solicitarea grupului PPE din Parlamentul European și susținută politic de Manfred Weber, liderul acestui grup în legislativul european.

Strategia europeană pentru combaterea cancerului se va putea consolida cu ajutorul unei comisii speciale pe care Parlamentul European se pregătește să o înființeze.

”O strategie coerenta de prevenire a cancerului este cu adevărat o inițiativă pentru oameni. Nu prostii și veleități, ci ceva concret pentru oameni. România conduce în topul european al mortalității cauzate de cancer, iar motivul îl cunoaștem cu toții: lipsa prevenției, depistarea tardivă. În România, dacă ești un om obișnuit și nu ai bani, cunoștințe, uși deschise la timp, mori cu zile. Știți asta, n-am descoperit eu apa caldă. Sunt atâtea drame încât trebuie să fii de fier să nu te doară sufletul”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook.

Înființarea acestei comisii speciale face parte dintr-o campanie mai amplă demarată și derulată de grupul PPE pentru lupta împotriva cancerului, obiectivul fiind preluat și între prioritățile Comisiei Europene.

Totodată, grupul PPE a inițiat o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul din patru decese în Europa.

EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă pentru cetățenii din toată Europa.

Germania, Polonia, Ungaria şi România au înregistrat cele mai multe accidente feroviare soldate cu victime umane și pagube materiale, în 2018, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat, oficiul statistic al UE. 

Un total de 885 de persoane au fost ucise și 760 de persoane rănite grav în accidente feroviare în 2018 (fără a include cazurile de suicid).

Totuși, datele arată că între 2010 și 2018, numărul de accidente feroviare semnificative în UE a scăzut cu aproape 25%, de la 2292 de accidente la 1 721. 

Cel mai frecvent tip de accident a implicat persoane neautorizate pe căile ferate care au fost lovite de un tren. În 2018, au fost înregistrate 973 de astfel de accidente, reprezentând mai mult de jumătate (57%) din numărul total de accidente. Cealaltă categorie principală au fost accidentele la trecerile la nivel cu calea ferată, inclusiv accidentele cu pietoni. Cu 447 de accidente, această categorie a constituit 26% din totalul accidentelor din 2018.

La nivelul statelor membre ale UE, cele mai multe accidente feroviare din 2018 au avut loc în Germania (302), Polonia (275), Ungaria (162) şi România (132), iar cele mai puţine în Luxemburg (2) şi Irlanda (6).