Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, l-a asigurat pe eurodeputatul Dan Motreanu, vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate din Parlamentul European, de angajamentul statelor membre de a reduce consumul nociv de alcool cu cel putin 10% până în 2025 în lupta împotriva cancerului.

Europarlamentarul român a adresat Comisiei Europene o întrebare despre cum intenționează să acționeze în viitor pentru ca planul european de combatere a cancerului să își atingă obiectivele.

“În 2016, cancerul a reprezentat cauza principală a deceselor provocate de alcool, cu un procent de 29 %, urmat de ciroza hepatică (20%), de bolile cardiovasculare (19%) și de vătămările corporale (18%)”, a subliniat Motreanu (PNL, PPE), în motivarea întrebării sale.

Potrivit eurodeputatului, comisarul Stella Kyriakides a reamintit angajamentul statelor membre de a reduce consumul nociv de alcool cu cel putin 10% până în 2025, ca parte a obiectivelor de dezvoltare durabilă.

“Efectele nocive ale alcoolului reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică din UE”, a subliniat Kyriakides în răspunsul său către vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI).

Mai mult, Planul european de luptă împotriva cancerului propune acțiuni de informare, între care etichetarea băuturilor alcoolice, astfel încât consumatorii să aleagă în cunoștință de cauză. Părțile interesate și specialiștii în domeniul sănătății sunt invitați să sprijine aplicarea planului.

Comisia Europeană a decis să nu meargă deocamdată mai departe cu măsurile legale împotriva Regatului Unit în legătură cu implementarea acordului post-Brexit privind Irlanda de Nord, în speranţa că se vor găsi soluţiile la problemele restante, informează Agerpres. 

Anunţul de marţi vine în contextul în care ministrul britanic pentru Brexit, David Frost, a cerut schimbări semnificative în ce priveşte protocolul referitor la Irlanda de Nord, afirmând că „nu se poate continua aşa cum este acum”. Frost a solicitat o perioadă de „repaus”, cu menţinerea actualelor perioade de graţie şi suspendarea acţiunilor legale întreprinse de UE împotriva Regatului Unit pe parcursul negocierii modificărilor.

O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a asigurat marţi că, „deşi UE nu va renegocia protocolul, suntem pregătiţi să abordăm toate problemele care apar în implementarea practică a acestuia într-un spirit de bună credinţă şi cooperare”.

„Este esenţial să continuăm discuţiile constructive în cursul săptămânilor următoare. În ceea ce priveşte cererea de suspendare, Comisia va evalua cu atenţie noile propuneri făcute de Marea Britanie, în conformitate cu procedurile de consultare necesare, atât pe plan intern, cât şi cu Parlamentul European”, a mai spus ea. 

Potrivit acesteia, în scopul de a oferi spaţiul necesar pentru a reflecta asupra acestor probleme şi a găsi soluţii durabile la implementarea protocolului, Comisia Europeană a decis ca, în acest stadiu, să nu treacă la următoarea etapă a procedurii de infringement începută în martie. 

O purtătoare de cuvânt a guvernului Marii Britanii a spus la rândul său că Londra a „primit un răspuns constructiv din partea Comisiei la solicitarea unei pauze în ce priveşte aranjamentele existente”, reiterând că este nevoie de „schimbări semnificative pentru a asigura că protocolul este sustenabil”.

Comisia Europeană a recurs în luna martie la acțiuni legale împotriva Regatuli Unit ca urmare a deciziei unilaterale a Londrei de a prelungi perioada de grație privind controalele alimentare între Marea Britanie și Irlanda de Nord.

Astfel, UE a transmis Regatului Unit o scrisoare de punere în întârziere pentru încălcarea dispozițiilor de fond cuprinse în Protocolul privind Irlanda și Irlanda de Nord, precum și încălcarea obligațiilor de bună-credință prevăzute în Acordul de retragere, convenit de cele două părți.

Acest pas marca prima etapă a unei proceduri de infringement împotriva Regatului Unit, fiind a doua acțiune legală a UE împotriva acestei țări în mai puțin de șase luni.

În context, săptămâna trecută guvernul britanic a solicitat Uniunii Europene un moratoriu privind aplicarea dispozițiilor vamale post-Brexit în Irlanda de Nord, pentru a câștiga timp în vederea renegocierii în profunzime a măsurilor care au iscat scântei între cele două părți. 

Protocolul privind Irlanda de Nord a fost conceput ca soluție stabilă și de durată ce se aplică împreună cu acordul comercial și de cooperare și care asigură:

– evitarea unei frontiere strict controlate între Irlanda și Irlanda de Nord, protejând astfel buna funcționare a economiei insulei în integralitatea sa și menține Acordul din Vinerea Mare (Acordul de la Belfast) în toate dimensiunile sale;

– păstrarea integrității pieței europene unice a mărfurilor, cu toate garanțiile pe care le oferă în ceea ce privește protecția consumatorilor, sănătatea publică și a animalelor sau combaterea fraudei și a traficului.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat miercuri numirea lui Mark Gitenstein în calitate de viitor ambasador al SUA la Uniunea Europeană, pe care a făcut-o marţi preşedintele american Joe Biden.

„Salut nominalizarea de către Joe Biden a lui Mark Gitenstein pentru a deveni Reprezentantul SUA pe lângă UE. Avem o agendă transatlantică și globală importantă pe care trebuie să o ducem mai departe. Avem nevoie de toată lumea pe punte și aștept cu nerăbdare să lucrez cu el atunci când va fi confirmat”, a scris Charles Michel pe contul de Twitter.

I welcome nomination by @POTUS of Mark Gitenstein to become US Representative to the EU.

We have a big transatlantic and global agenda to take forward. We need all hands on deck, and I look forward to working with him when confirmed.

— Charles Michel (@eucopresident) July 28, 2021

Citiți și: Joe Biden l-a nominalizat pe Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România, ca ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

Preşedintele SUA Joe Biden l-a nominalizat marţi pe Mark Gitenstein, un colaborator de lungă durată, în funcţia de ambasador la Uniunea Europeană, în timp ce administraţia sa încearcă să consolideze legăturile cu aliații europeni.

Mark H. Gitenstein a fost ambasador al Statelor Unite ale Americii în România din 2009 până în data de 14 decembrie 2012. A fost nominalizat de președintele Barack Obama pe 11 iunie 2009 și a fost confirmat de Senatul SUA pe 8 iulie 2009. Și-a încheiat mandatul în decembrie 2012. În perioada mandatului său, Joe Biden a efectuat o vizită la București în calitate de vicepreședinte al SUA, în anul 2009.

Mark Gitenstein are origini românești. Bunicii săi au emigrat din Botoșani, România, în secolul al XIX-lea. În perioada mandatului său de ambasador, el și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței și consolidarea statului de drept.

Anul trecut, după ce Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale în SUA, Mark Gitenstein a afirmat că noul președinte al SUA are o legătură strânsă cu România și că relațiile SUA-România se vor consolida în mandatul său la Casa Albă.