Connect with us

U.E.

Susținător al unui “NATO mai european” și al Ucrainei, Alexander Stubb a fost ales președinte al Finlandei

Published

on

© Alexander Stubb/ Facebook

Fostul premier finlandez Alexander Stubb, din partea Partidului Coaliției Naționale de centru-dreapta, a câștigat la limită alegerile prezidențiale de duminică din Finlanda, învingându-l pe Pekka Haavisto, membru liberal al Partidului Verde, care și-a recunoscut înfrângerea, într-un scrutin marcat de tensiunile cu Rusia, după recenta aderare a ţării nordice la NATO, relatează Reuters.

Stubb, care în 2018 a candidat pentru a deveni cap de listă al PPE pentru șefia Comisiei Europene, este proeuropean și un susținător puternic al Ucrainei, care a adoptat o poziție dură față de Rusia.

El s-a declarat învingător în turul doi al scrutinului prezidențial după ce a obținut 51,6% din voturi, în condițiile în care 99,7% din buletinele de vot fuseseră numărate, față de 48,4% ale lui Haavisto, potrivit datelor Ministerului Justiției.

“Alexander, felicitări celui de-al 13-lea preşedinte al Finlandei”, a declarat la televiziunea publică Haavisto, membru al Verzilor, dar care s-a prezentat la scrutin ca independent. “Cred că Finlanda are acum un președinte bun pentru republică. Alexander Stubb este o persoană experimentată și competentă pentru această funcție. Gata cu bâlbâielile”, a adăugat Haavisto.

Noul șef de stat al Finlandei va fi responsabil pentru politica sa de securitate și externă, inclusiv pentru poziția recent aprobată a membrului NATO față de Rusia, cu care are o graniță lungă. În noua sa funcție, fostul prim-ministru de centru-dreapta și bancher de investiți va reprezenta Finlanda la reuniunile NATO și va acționa în calitate de comandant-șef al armatei.

În declarațiile televizate, Stubb a numit victoria sa “cea mai mare onoare” din viața sa.

“Sentimentul este calm, umil, dar, desigur, în același timp, sunt extrem de fericit și recunoscător că finlandezii, în număr atât de mare, au votat și că voi ajunge să servesc ca președinte al Republicii Finlanda”, a declarat el.

Este “foarte important ca noi, în Europa, să avem grijă de propria noastră apărare”, a declarat pentru Reuters, în perioada premergătoare votului, Stubb.

El a spus că este de acord cu predecesorul său Sauli Niinisto “care a spus că avem nevoie de un NATO mai european”.

Alegerea lui Alexander Stubb în calitate de președinte al Finlandei a fost salutată de liderii instituțiilor UE – și anume președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European -, dar și de lideri naționali precum președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele român Klaus Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PPE

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

Published

on

© European People's Party/ Flickr

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins vehement ideea de a colabora vreodată cu partide extremiste precum AfD din Germania sau Reuniunea Națională a lui Marine Le Pen din Franța, indiferent cât de multe voturi vor obține acestea la următoarele alegeri europarlamentare, informează The Guardian

Ea a declarat că astfel de partide au depășit o linie roșie pentru proeuropeni precum ea și grupul politic de centru-dreapta din care face parte, Partidul Popular European.

”Lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, susținătoare clare ale valorilor noastre democratice”, a subliniat Ursula von der Leyen, lansându-și campania oficială pentru un al doilea mandat de cinci ani în funcția de președinte al Comisiei.

”Fiecare scrutin european aduce o schimbare în componența diferitelor partide politice și a diferitelor grupuri politice (n.r. în Parlamentul European), așa că fondul contează. Cei care apără democrația împotriva euroscepticilor și cei care ne apără valorile împotriva prietenilor lui Putin, aceștia sunt cei cu care vreau să lucrez”, a continuat von der Leyen.

PPE anunță printr-un comunicat că președintele formațiunii Manfred Weber a primit o scrisoare din partea Uniunii Creștin-Democrate din Germania, care a nominalizat-o pe Ursula von der Leyen pentru poziția de candidat principal.

În plus, a primit sprijinul necesar din partea a două partide membre ale PPE, printr-o scrisoare co-semnată de Platforma Obywatelska (PO, Polonia) și Nea Demokratia (ND, Grecia). Nu au fost nominalizați alți candidați. Miercuri, la ora 12.00, a expirat termenul de depunere a candidaturilor, astfel că Ursula von der Leyen este singura candidată înregistrată în cadrul Partidului Popular European pentru poziția de președinte al Comisiei Europene, a anunțat eurodeputatul Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al PPE, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Conform regulamentelor adoptate privind ”Procedura și calendarul candidaturilor”, nominalizarea primită va fi analizată de Adunarea Politică a PPE la 5 martie 2024 și, după validare, va fi supusă la vot la Congresul PPE de la București din 7 martie 2024.

Mesajul ferm transmis de Ursula von der Leyen apare în contextul celui mai recent raport al think-tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR), care arată că partidele “populiste” antieuropene sunt pe cale să devină principalii câștigători ai viitoarelor alegeri europene, proiecțiile relevând că acestea vor fi în fruntea sondajelor în țări precum Austria, Franța și Polonia și vor obține rezultate bune în Germania, Spania, Portugalia și Suedia în iunie 2024, fapt potențat și de protestele fermierilor care ar putea fi acaparate de forțele extremiste pentru a obține un scor electoral cât mai bun.

Cetățenii europeni din cele 27 de țări membre sunt chemați la urne în perioada 6-9 iunie pentru a decide noua componență a legislativului european pentru perioada 2024-2029.

 

Continue Reading

U.E.

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Europenii sunt pesimiști când vine vorba de șansele Ucrainei de a învinge Rusia, doar 1 din 10 considerând că Ucraina va câștiga războiul, arată Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) care a centralizat și analizat sondaje realizate online de Datapraxis și YouGov în 12 țări europene cu câteva zile înainte de împlinirea a doi ani de când Moscova a aruncat în aer ordinea internațională bazată pe reguli prin invadarea vecinului său. Majoritatea celor chestionați consideră că este necesară o ”soluție de compromis” pentru a pune capăt conflictului.

Conform cercetătorilor, perspectivele pesimiste se datorează în mare parte situației politice din Statele Unite, unde discuțiile privind un nou pachet de ajutor pentru Ucraina se află în impas în Congres, iar fostul președinte Donald Trump caută o revenire bazată în parte pe angajamentul de a retrage ajutorul militar pentru Kiev, detaliază Politico Europe. Mulți europeni văd în realegerea lui Trump un cadou pentru Putin. În acest sens, europenii tind să îl vadă pe Trump nu ca pe un pacificator (așa cum i-ar plăcea să creadă), ci ca pe un ”conciliartor șef”.

Victorie vs. compromis

Europenii par pesimiști în ceea ce privește rezultatul războiului. În medie, doar 10% dintre europenii din  cele 12 țări în care s-a desfășurat sondajul cred că Ucraina va câștiga. De două ori mai mulți se așteaptă la o victorie a Rusiei.

Cercetătorii ECFR  lansează o presupunere cu privire la modul în care oamenii definesc o victorie rusă. Aceștia sugerează că, pentru mulți, ideea unei victorii rusești înseamnă că Ucraina nu va fi capabilă să își elibereze toate teritoriile ocupate (și că o victorie ucraineană va reuși).

© ECFR

Această încredere slabă în șansele de victorie ale Ucrainei este vizibilă în toată Europa. Polonia, Portugalia și Suedia sunt cele mai optimiste țări. Dar chiar și acolo, doar 17% dintre respondenți cred că Ucraina va învinge – iar în Suedia 19% cred că Rusia va învinge. În România, doar 9% cred că Ucraina va ieși victorioasă din acest război, în vreme ce 37% cred că acesta se va încheia cu o formulă de compromis.

Peste tot, cu excepția Poloniei și a Portugaliei, numărul celor care se așteaptă la o victorie a Rusiei este mai mare decât cei care cred într-o victorie a Ucrainei.

Dar răspunsul predominant peste tot unde a fost efectuat sondajul (37% în medie) este că războiul se va încheia cu o înțelegere – acest răspuns devansând cu mult numărul celor care cred într-o victorie ucraineană.

În pofida acestor cifre, faptul că respondenții se așteaptă ca războiul să se încheie cu o formulă de compromis nu înseamnă că este un rezultat dezirabil, fapt reflectat în răspunsurile oferite de aceștia când au fost întrebați care sunt așteptările lor cu privire la măsurile pe care ar trebui să le adopte Europa cu privire la Ucraina.

Respondenții din trei țări – Polonia (47%), Portugalia (48%) și Suedia (50%) – își exprimă o preferință clară pentru sprijinirea Ucrainei pentru a-și recupera teritoriul, peste media europeană de 31%.

© ECFR

Dar în alte cinci țări – Austria (49%), Grecia (59%), Ungaria (64%), Italia (52%) și România (50%) – oamenii tind să dorească ca Europa să facă presiuni asupra Kievului pentru a accepta un compromis cu Rusia, tot peste media europeană de 41%. Între timp, în Franța, Germania, Olanda și Spania, publicul este mai împărțit în această privință.

Umbra lui Trump

Think tank-ul Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) constată că Efectul Trump asupra politicii globale își face simțită prezența, chiar dacă nu este clar dacă acesta va reuși să revină la Casa Albă sau care sunt politicile pe care le va urma în cazul în care va câștiga un al doilea mandat.

Majoritatea europenilor chestionați ar fi dezamăgiți (34% dintre români) dacă Trump ar câștiga și puțini dintre ei ar fi mulțumiți (18% dintre români).

© ECFR

Chiar și în Ungaria – de departe cea mai pro-Trump dintre țările în care a fost efectuat sondajul – doar 28% dintre respondenți ar fi mulțumiți dacă acesta ar reveni la conducerea SUA.

Poate Europa să sprijine singură Ucraina în războiul rus?

Sondajul relevă că cetățenii europeni întrebați sunt reticenți când vine vorba de curaj. În eventualitatea în care Statele Unite și-ar retrage sprijinul pentru Ucraina în cazul în care Trump ar reveni la Casa Albă, doar 20% dintre europeni sunt de părere că Europa ar trebui să-și sporească ajutorul pentru Kiev, o medie care variază de la valoarea cea mai scăzută de 7%, înregistrată în Grecia, până la borna superioară de 43%, observată în Suedia, cu România înregistrând un procent de 12%.

© ECFR

Părerea predominantă în unele țări este că Europa ar trebui să calce pe urmele SUA și să limiteze sprijinul pentru Ucraina, încurajând în același timp Kievul să încheie un acord de pace cu Moscova.

Această opinie este împărtășită de 54% dintre respondenți în Ungaria, 44% în România și 42% în Austria și Grecia.

Acest studiu se bazează pe un sondaj de opinie publică realizat în ianuarie 2024 în 12 țări europene (Austria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Țările de Jos, Ungaria, Portugalia, România și Suedia), în rândul populației adulte (18 ani și peste). Numărul total de respondenți a fost de 17.023.

Sondajele au fost realizate online de Datapraxis și YouGov în Austria (4-11 ianuarie, 1.111 respondenți), Franța (2-19 ianuarie, 2.008), Germania (2-12 ianuarie, 2.001), Grecia (8-15 ianuarie, 1.022), Ungaria (4-15 ianuarie, 1.024), Italia (5-15 ianuarie, 2.010), Țările de Jos (5-11 ianuarie, 1.125), Polonia (2-16 ianuarie, 1.528), Portugalia (3-15 ianuarie, 1.037), România (4-12 ianuarie, 1.030), Spania (2-12 ianuarie, 2.040) și Suedia (2-15 ianuarie, 1.087).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează un pachet de acțiuni pentru promovarea inovării, securității și rezilienței infrastructurilor digitale

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat miercuri, 21 februarie, un pachet cuprinzător de acțiuni destinate să promoveze inovarea, securitatea și reziliența infrastructurilor digitale în Europa, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În contextul în care competitivitatea viitoare a economiei europene depinde în mare măsură de aceste infrastructuri și servicii de rețele digitale avansate, Comisia consideră că este crucial să se acționeze acum pentru a asigura conectivitatea rapidă, sigură și pe scară largă, care este esențială pentru implementarea tehnologiilor emergente precum telemedicina, conducerea automată, întreținerea predictivă a clădirilor sau agricultura de precizie.

Una dintre inițiativele cheie incluse în acest pachet este Cartea albă intitulată “Cum să stăpânim nevoile de infrastructură digitală ale Europei?”, care analizează provocările actuale și prezintă scenarii posibile pentru atragerea investițiilor, stimularea inovării și crearea unei piețe unice digitale în Uniunea Europeană.

De asemenea, Comisia propune o recomandare privind securitatea și reziliența infrastructurilor de cabluri submarine, care vizează îmbunătățirea securității și rezilienței acestor cabluri prin coordonare și finanțare la nivel național și european.

Un alt aspect important este promovarea unei comunități dinamice de inovatori europeni, printr-o rețea informativă colaborativă conectată („rețeaua3C”), care ar facilita dezvoltarea infrastructurilor integrate și a platformelor colaborative pentru cloud și edge telco, și ar stimula astfel inovația în diverse domenii.

Pentru a valorifica potențialul pieței unice digitale pentru telecomunicații, Comisia propune, de asemenea, măsuri pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile și revizuirea cadrului de reglementare pentru a ține seama de convergența tehnologică și de nevoile operatorilor care investesc în infrastructură digitală.

În ceea ce privește protejarea infrastructurii de rețea și informatică a Europei, Comisia propune stimularea implementării și consolidarea securității infrastructurilor strategice de cabluri submarine, inclusiv prin instituirea unui sistem comun de guvernanță la nivelul UE și mobilizarea investițiilor private prin instrumente adecvate.

Pentru a îmbunătăți coordonarea și a sprijini acțiunile în urma acestor propuneri, Comisia instituie Grupul de experți în infrastructura de cablu submarin, care va include autorități din statele membre.

În plus, Comisia lansează o consultare publică cu privire la scenariile prezentate în Cartea albă, cu termenul limită de 30 iunie 2024, pentru a obține contribuții din partea părților interesate, care vor influența viitoarele acțiuni de politică în acest domeniu.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

PPE26 mins ago

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

U.E.1 hour ago

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

ROMÂNIA1 hour ago

PNL și PSD vor candida pe liste comune la alegerile europene din 9 iunie

ROMÂNIA2 hours ago

Luminița Odobescu îl convoacă la MAE pe ambasadorul Rusiei în legătură cu moartea subită a lui Alexei Navalnîi

ROMÂNIA2 hours ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA2 hours ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

NATO3 hours ago

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană lansează un pachet de acțiuni pentru promovarea inovării, securității și rezilienței infrastructurilor digitale

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE5 hours ago

Ligia Deca participă la Summitul Global al Competențelor, organizat sub umbrela OCDE: Misiunea noastră comună este de a dezvolta competențe transversale pentru o societate aflată într-o continuă schimbare

U.E.5 hours ago

Statele membre ale UE convin asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia Ucrainei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA2 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending