Parlamentul European și Comisia Europeană sunt nemulțumite și îngrijorate de reducerile severe din propunerea privind Cadrul Financial Multianual (CFM) 2021-2027 înaintă de președinția finlandeză a Consiliului UE, actor cheie în negocierile privind bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, potrivit declarațiilor făcute de șefii celor două instituții, David Sassoli, respectiv Ursula von der Leyen. 

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că este îngrijorată de „reducerile severe” propuse pentru bugetul pe șapte ani al UE,  la o conferinţă de presă, ea menţionând printre sectoarele care ar putea fi afectate gestionarea frontierelor, apărarea, sectorul digital şi eforturile de ecologizare a economiei, relatează Agerpres. 

Propunerea Finlandei de a limita CFM 2021-2027 la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului a ajuns sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania. De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE. 

În acest context, președintele Legislativului European a subliniat că se poate vorbi cu claritate despre felul în care va arăta Europa în următorii șapte ani doar după obținerea unui acord privind următorul CFM, însă a atras atenția că există unele state membre care par să nu dorească să investească în Europa.

,,Ne așteaptă negocieri foarte dificile legate de Cadrul Financiar Multianual și de la acel punct încolo vom putea vedea cum va arăta Europa în următorii șapte ani. Nu este o dezbatere pur contabilă. Este nevoie de politicieni cu o viziune asupra Europei. Ne așteaptă, deci, o perioadă foarte grea, pentru că foarte multe dintre propunerile care ne parvin la Parlament sunt inacceptabile. Avem nevoie să investim mai mult pe proiectul european, pe agenda europeana, și nu să facem un bilanț a ceea ce există deja. Deci, viziune de perspectivă. Iată de ce Parlamentul a spus în mai multe rânduri că bugetul va trebui să fie unul ambițios și să poată aduce succes Comisiei. Ne dorim succesul Comisiei von der Leyen, dar dacă bugetul nu va fi la fel de ambițios și capabil să susțină inițiativele, programele și investițiile care se impun, asta poate însemna că anumite guverne nu investesc în succesul Europei și al Comisiei Europene”, a declarat David Sassoli, miercuri, în cadrul ședinței plenare a Comitetului European al Regiunilor. 

Acesta a exprimat o poziție comună cu cea a președintelui Comisiei Europene, precizând că noua propunere de buget multianual înaintată de Finlanda este ,,mult, mult sub nevoi și nu permite realizarea programului de lucru al Comisiei, pentru care aceasta a obținut votul de încredere al Parlamentului”. 

Sassoli a mai explicat:  ,,Contribuția maximă la buget trebuie să fie la 1.3% din VNB al UE. Această poziție nu este o provocare cum cred unii, ea se bazează pe o analiză de jos în sus a nivelului de finanțare necesar pentru orice program politic și pentru orice cheltuială în numele UE;  desigur, cu ajustările necesare care pot să apară odată cu inițiativele anunțate și propuse de doamna von der Leyen, precum Pactul Verde European sau Fondul pentru tranziția echitabilă”. 

De asemenea, Sassoli a avertizat că Parlamentul European nu îți va da consimțământul asupra CFM în absența unui acord paralel privind finanțarea din resurse proprii ale UE.

,,Este esențial să avem resurse proprii pentru a stimula realizarea priorităților politice europene. Este vorba, de pildă, de venituri din schimburi de emisii, taxa impusă la frontieră pe emisiile de dioxid de carbon sau din banii obținuți din reciclarea plasticului”. 

În acest sens, săptămânile următoare ,,vor fi cruciale pentru momentul în care Parlamentul își va explicita propria poziție în ceea ce privește contribuția națională la bugetul european în fața cetățenilor și factorilor politici”, a precizat președintele instituției.

Acesta a recunoscut că este nevoie de finanțare pentru noile priorități politice, însă ,,nu puteam accepta să se reducă atât de drastic finanțarea pentru politica de coeziune, pentru ca astfel vom avea o Europă complet dezechilibrată”. Potrivit lui Sassoli, politica de coeziune este ,, motorul integrării europene care a permis susținerea unei serii întregi de teritorii și comunități pe calea sustenabilității economice și de mediu, regiuni care nu trebuie lăsate în urmă”. 

Citiți și Klaus Iohannis, nemulțumit de propunerile președinției Finlandei privind bugetul UE: ”Nu voi fi de acord să avem reduceri la politica agricolă și la politica de coeziune”

Deși președintele Parlamentului European a reiterat provocările care vor apărea în negocierile interinstituționale privind viitorul CFM, s-a declarat optimist că se va găsi calea ,,de a lucra împreună în interesul cetățenilor”. 

Comisia Europeană a propus ca bugetul UE pentru perioada 2021-2027 să fie echivalent cu 1,1% din venitul național brut al UE, însă a devenit mărul discordiei între statele membre care doresc menținerea alocărilor financiare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună la un nivel ridicat și state membre, precum Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, care cer micșorarea bugetului propus de Comisie la 1% din venitul național brut al UE și păstrarea mecanismelor prin care li se acordă reduceri ale contribuțiilor lor, după modelul Marii Britanii. 

Retragerea Regatului Unit din UE, care contribuie anual cu 13 miliarde de euro al bugetul european, lasă în urmă o gaură financiară care trebuie completată prin contribuțiile bugetare ale celorlalte state membre, în acest sens, Austria, Germania, Olanda și Suedia fiind vizate să ofere mai mulți bani. 

Comisia Europeană susține că noile priorități stabilite de liderii UE, cum ar fi inovația, securitatea, apărarea, migrația, trebuie să fie tratate mai eficient la nivelul UE. Astfel, pentru a face loc noilor priorități politice, bugetul pentru coeziune și agricultură ar fi redus cu 7%, respectiv 5%, ceea ce i-a determinat pe liderii Bulgariei, Cehiei, Ciprului, Croației, Estoniei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei și Spaniei să se opună acestor propuneri. 

Aceste 16 state s-au reunit la începutul lunii noiembrie la Summit-ul „Prietenii Coeziunii” de la Praga, încheiat cu adoparea unei declarații comune prin care solicită UE să nu reducă finanțarea pentru politica de coeziune pentru perioada de programare bugetară 2021-2027. 

Situaţia viitorului cadru bugetar multianual va fi discutată la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.

Comisarul european pentru domeniul transporturilor nominalizat de România, Adina Vălnea, și-a preluat atribuțiile pentru funcția de membru al Comisiei Europene la 1 decembrie, moment ce a coincis cu Ziua Națională a României.

Într-o postare pe Facebook, fostul eurodeputatul transmite că ”va fi datoria mea să mă asigur că în următorii cinci ani toți cetățenii vor putea circula liber, în condiții de siguranță, accesibilitate și sustenabilitate”.

Adina Vălean a transmis, cu această ocazie, și un mesaj de Ziua Națională: ”Prima zi în calitate de Comisar pentru transporturi coincide cu ziua națională a României. La mulți ani, România! La mulți ani, români!”.

Parlamentul European a aprobat la 27 noiembrie, în plenul de la Strasbourg, noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen și în care Adina Vălean este comisar european din partea României. Prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani a fost validată cu 461 de voturi, 157 împotrivă, 89 abțineri.

Parlamentul European s-a pronunțat asupra noii Comisii Europene, după ce preşedinta aleasă Ursula von der Leyen și-a prezentat echipa şi programul în plenul legislativului european reunit la Strasbourg.  În ce o privește pe Adina Vălean, Ursula von der Leyen a afirmat că obiectivul unei Europe neutre din punct de vedere al decarbonizării și al luptei împotriva schimbărilor climatice ce revine mandatului vicepreședintelui executiv responsabil pentru Pactul Ecologic European Frans Timmermans va fi sprijinit de comisarul european pentru transport, Adina Vălean, propunerea României pentru această poziție.

În ce privește atribuțiile pe care Vălean le avea din poziția de comisar european pentru transporturi, președinta Comisiei Europene și-a fixat ca principal obiectiv pentru următorii cinci ani un ”transport durabil, sigur și accesibil”.

Printre pioritățile fixate de von der Leyen portofoliului de comisar european pentru transporturi se numără reducerea poluării și revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei pentru a o actualiza în conformitate cu ambițiile climatice ale UE.

De asemenea, comisarul european pentru transporturi trebuie să asigure, în contextul modernizării transporturilor, respectarea drepturilor pasagerilor, necesitatea menținerii standardelor de înaltă siguranță, precum și implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Adina Vălean (PNL, PPE) a fost al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean a fost singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE). Din această calitate, Adina Vălean a prezidat și co-prezidat deja mai multe audieri ale comisarilor europeni desemnați, inclusiv audierea candidatului inițial al Franței, Sylvie Goulard, și a purtat discuții cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind audierile echipei sale de comisari.

Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. În legislatura 2014-2019, Vălean a fost co-lider al delegației eurodeputaților români din grupul PPE în Parlamentul European.

Adina Vălean a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Noua Comisie Europeană, prima din istorie condusă de o femeie, precum și noul președinte al Consiliului European și-au preluat oficial prerogativele duminică, 1 decembrie, cu un program care se anunţă foarte încărcat şi cu mai multe propuneri concrete în primele 100 de zile de la preluarea mandatului. Preluarea acestor mandate coincide și cu un alt capitol de istorie europeană, aniversarea a 10 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, actul de funcționare al Uniunii Europene prin intermediul căruia, de pildă, a fost creată instituția Consiliului European.

Noii lideri ai celor două instituții UE, succesori ai lui Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, Ursula von der Leyen și Charles Michel vor fi prezenți duminică la Casa Istoriei Europene de la Bruxelles, alături de președintele Parlamentul European David Sassoli și președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde, la o ceremonie de marcare a unui deceniu de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Ursula von der Leyen și Charles Michel au devenit președinții Comisiei Europene și Consiliului European în urma unui acord între șefii de state sau de guverne. Spre deosebire de Michel, care a trebuit validat doar de liderii europeni, von der Leyen a trecut printr-un amplu proces de învestire în funcție, de la un vot majoritar fragil de alegere în funcție în Parlamentul European, la formarea echipei de comisari europeni și audierile complexe și prelungite ale acestora în comisiile PE și până la votul consistent din 27 noiembrie. Prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani a fost validată cu 461 de voturi, 157 împotrivă, 89 abțineri. 

În lipsa unui comisar desemnat al Marii Britanii, împotriva căreia a fost lansată o procedură de infringement, noua Comisie Europeană este formată din 27 de comisari, între care și comisarul pentru transporturi nominalizat de România, Adina Vălean. Structura Comisiei Europene 2019-2024 este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Trei vicepreședinți executivi: Frans Timmermans (Olanda, PES – responsabil Pactul Ecologic European); Margrethe Vestager (Danemarca, Renew Europe – responsabil o Europă pregătită pentru era digitală); Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE – responsabil pentru o economie în serviciul cetățenilor și comisar pentru servicii financiare)

Cinci vicepreședinți: Josep Borrell (Spania, PES – Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate); Věra Jourová (Cehia, Renew Europe – valori și transparență); Margaritis Schinas (Grecia, PPE – promovarea modului nostru de viață european; Maroš Šefčovič (Slovacia, PES – relații interinstituționale și prospectivă); și Dubravka Šuica (Croația, PPE -Democrație și demografie).

Alți 18 comisari europeni, după cum urmează: Johannes Hahn (Austria, PPE – portofoliul pentru buget și administrație); Didier Reynders (Belgia, Renew Europe – portofoliul pentru justiție); Mariya Gabriel (Bulgaria, PPE – portofoliul pentru inovație, cercetare, tineret, cultură și educație); Stella Kyriakides (Cipru, PPE – portofoliul pentru sănătate); Kadri Simson (Estonia, Renew Europe – portofoliul pentru energie); Jutta Urpilainen (Finlanda, PES – portofoliul pentru parteneriate internaționale); Thierry Breton (Franța, Renew Europe – portofolil pentru piață internă, politică industrială, industira de apărare și spațiu); Olivér Várhelyi (Ungaria, PPE – portofoliul pentru vecinătate și extindere); Phil Hogan (Irlanda, PPE – portofoliul pentru comerț); Paolo Gentiloni (Italia, PES – portofoliul pentru economie); Virginijus Sinkevičius (Lituania, Verzii – portofoliul pentru mediu, oceane și pescuit); Nicolas Schmit (Luxemburg, PES – portofoliul pentru locuri de muncă și afaceri sociale); Helena Dalli (Malta, PES – portofoliul pentru egalitate); Janusz Wojciechowski (Polonia, ECR – portofoliul pentru agricultură); Elisa Ferreira (Portugalia, PES – portofoliul pentru coeziune și reforme); Adina Vălean (România, PPE – portofoliul pentru transporturi); Janez Lenarčič (Slovenia, Renew Europe – portofoliul pentru gestionarea crizelor); Ylva Johansson (Suedia, PES – portofoliul pentru afaceri interne).

Mai multe despre noua Comisie Europeană aici.

Citiți și Ursula von der Leyen pentru Calea Europeană: Fondurile pentru coeziune și agricultură vor fi integrate în conceptul mai larg al Pactului Ecologic European și al digitalizării. Va trebui să ajustăm bugetul

Citiți și Ursula von der Leyen pentru Calea Europeană: Europa nu va fi niciodată o alianță pur militară. Uniunea Europeană a Apărării va fi întotdeauna complementară cu NATO

Politico Europe: Care sunt provocările noii Comisii?

Printre promisiunile pe care le-a făcut în Parlamentul European înainte de votul de confirmare din iulie sunt propunerea unui Pact ecologic european în urma aplicării căruia Europa ar urma să devină primul continent neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050, propunerea unui instrument legal privind instituirea unui salariu minim corect la nivelul UE, propunerea de măsuri de transparenţă privind salarizarea menite să asigure echitatea de gen, precum şi iniţierea unei legislaţii asupra “implicaţiilor umane şi etice” ale inteligenţei artificiale.

Într-un articol intitulat “Provocarea reală de 100 de zile a Ursulei von der Leyen”, Politico Europe prezintă calendarul primelor 100 de zile ale noii Comisii Europene, în care, pe lângă sarcinile asumate de preşedinta sa, echipa executivului european va trebui să gestioneze şi numeroase alte chestiuni aflate sau nu în afara controlului său.

Deşi mandatul oficial al noii Comisii a început pe 1 decembrie, prima întâlnire oficială a Colegiului Comisarilor va avea loc pe 4 decembrie, în care vor fi luate mai multe decizii birocratice, printre care metodele de lucru, inclusiv ordinea de succesiune în executiv, respectiv ordinea în care vicepreşedinţii îi vor prelua atribuţiile în absenţă.

Pe 11 decembrie se aşteaptă deja ca Ursula von der Leyen să-şi prezinte Pactul ecologic european sau “European Green Deal”, un pachet foarte ambiţios de propuneri pentru combaterea schimbării climatice, care se anticipează că va fi piesa de rezistenţă a preşedinţiei ei.

von der Leyen speră ca liderii UE, care se vor aduna la Consiliul European pe 12 decembrie, se vor pune de acord asupra obiectivului de neutralitate din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Mulţi militanţi ai cauzei susţin că sunt necesare obiective şi mai ambiţioase, dar liderii UE nu au adoptat nici măcar obiectivul referitor la 2050 la summitul din luna iunie din cauza opoziţiei unor ţări din Europa Centrală şi de Est.

Iar a doua zi, la Consiliul European, se aşteaptă o discuţie tensionată privind noul Cadru Financiar Multianual, care se va aplica pe o perioadă de şapte ani începând cu 1 ianuarie 2021. Ursula von der Leyen şi echipa ei vor depune eforturi pentru a schimba gândirea liderilor statelor membre pentru a face loc priorităţilor ei politice, care nu au fost luate în considerare când Comisia Europeană şi-a prezentat propunerea ei iniţială de buget, în mai 2018.

Înainte de finalul anului, Comisia von der Leyen, împreună cu experţii naţionali în securitate cibernetică, trebuie să finalizeze o listă de măsuri pe care ţările le pot lua pentru a reduce riscurile asupra reţelelor 5G.

31 ianuarie, ziua a 62-a dintre primele o sută ale mandatului ei, ar putea fi ziua Brexitului sau a unei noi amânări. În funcţie de evoluţiile din Marea Britanie, Ursula von der Leyen şi echipa ei ar putea începe în sfârşit negocierile privind un acord comercial cu Londra, dacă nu cumva liderii UE vor fi acceptat o nouă amânare.

Politico Europe mai notează că după primele 100 de zile, chiar dacă va reuşi să mobilizeze majorităţi în Parlamentul European și depășească diviziunile şi tensiunile între capitalele europene, şi chiar să treacă peste capcana Brexit-ului şi pericolele sale, noua şefă a a Comisiei Europene tot va mai avea în faţă 94% din mandat şi o sumedenie de probleme.