Parlamentul European și Comisia Europeană sunt nemulțumite și îngrijorate de reducerile severe din propunerea privind Cadrul Financial Multianual (CFM) 2021-2027 înaintă de președinția finlandeză a Consiliului UE, actor cheie în negocierile privind bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, potrivit declarațiilor făcute de șefii celor două instituții, David Sassoli, respectiv Ursula von der Leyen.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că este îngrijorată de „reducerile severe” propuse pentru bugetul pe șapte ani al UE, la o conferinţă de presă, ea menţionând printre sectoarele care ar putea fi afectate gestionarea frontierelor, apărarea, sectorul digital şi eforturile de ecologizare a economiei, relatează Agerpres.
Propunerea Finlandei de a limita CFM 2021-2027 la 1,07% din venitul național brut (VNB) al blocului a ajuns sub plafonul de 1,11% prezentat de Comisie, dar peste nivelul de 1% impus de cel mai mare contributor net, Germania. De asemenea, cifra propusă de președinția finlandeză este mult sub așteptările Parlamentului European care susține majorarea propunerii Comisiei la 1,3% din VNB al UE.
În acest context, președintele Legislativului European a subliniat că se poate vorbi cu claritate despre felul în care va arăta Europa în următorii șapte ani doar după obținerea unui acord privind următorul CFM, însă a atras atenția că există unele state membre care par să nu dorească să investească în Europa.
,,Ne așteaptă negocieri foarte dificile legate de Cadrul Financiar Multianual și de la acel punct încolo vom putea vedea cum va arăta Europa în următorii șapte ani. Nu este o dezbatere pur contabilă. Este nevoie de politicieni cu o viziune asupra Europei. Ne așteaptă, deci, o perioadă foarte grea, pentru că foarte multe dintre propunerile care ne parvin la Parlament sunt inacceptabile. Avem nevoie să investim mai mult pe proiectul european, pe agenda europeana, și nu să facem un bilanț a ceea ce există deja. Deci, viziune de perspectivă. Iată de ce Parlamentul a spus în mai multe rânduri că bugetul va trebui să fie unul ambițios și să poată aduce succes Comisiei. Ne dorim succesul Comisiei von der Leyen, dar dacă bugetul nu va fi la fel de ambițios și capabil să susțină inițiativele, programele și investițiile care se impun, asta poate însemna că anumite guverne nu investesc în succesul Europei și al Comisiei Europene”, a declarat David Sassoli, miercuri, în cadrul ședinței plenare a Comitetului European al Regiunilor.
Acesta a exprimat o poziție comună cu cea a președintelui Comisiei Europene, precizând că noua propunere de buget multianual înaintată de Finlanda este ,,mult, mult sub nevoi și nu permite realizarea programului de lucru al Comisiei, pentru care aceasta a obținut votul de încredere al Parlamentului”.
Sassoli a mai explicat: ,,Contribuția maximă la buget trebuie să fie la 1.3% din VNB al UE. Această poziție nu este o provocare cum cred unii, ea se bazează pe o analiză de jos în sus a nivelului de finanțare necesar pentru orice program politic și pentru orice cheltuială în numele UE; desigur, cu ajustările necesare care pot să apară odată cu inițiativele anunțate și propuse de doamna von der Leyen, precum Pactul Verde European sau Fondul pentru tranziția echitabilă”.
De asemenea, Sassoli a avertizat că Parlamentul European nu îți va da consimțământul asupra CFM în absența unui acord paralel privind finanțarea din resurse proprii ale UE.
,,Este esențial să avem resurse proprii pentru a stimula realizarea priorităților politice europene. Este vorba, de pildă, de venituri din schimburi de emisii, taxa impusă la frontieră pe emisiile de dioxid de carbon sau din banii obținuți din reciclarea plasticului”.
În acest sens, săptămânile următoare ,,vor fi cruciale pentru momentul în care Parlamentul își va explicita propria poziție în ceea ce privește contribuția națională la bugetul european în fața cetățenilor și factorilor politici”, a precizat președintele instituției.
Acesta a recunoscut că este nevoie de finanțare pentru noile priorități politice, însă ,,nu puteam accepta să se reducă atât de drastic finanțarea pentru politica de coeziune, pentru ca astfel vom avea o Europă complet dezechilibrată”. Potrivit lui Sassoli, politica de coeziune este ,, motorul integrării europene care a permis susținerea unei serii întregi de teritorii și comunități pe calea sustenabilității economice și de mediu, regiuni care nu trebuie lăsate în urmă”.
Citiți și Klaus Iohannis, nemulțumit de propunerile președinției Finlandei privind bugetul UE: ”Nu voi fi de acord să avem reduceri la politica agricolă și la politica de coeziune”
Deși președintele Parlamentului European a reiterat provocările care vor apărea în negocierile interinstituționale privind viitorul CFM, s-a declarat optimist că se va găsi calea ,,de a lucra împreună în interesul cetățenilor”.
Comisia Europeană a propus ca bugetul UE pentru perioada 2021-2027 să fie echivalent cu 1,1% din venitul național brut al UE, însă a devenit mărul discordiei între statele membre care doresc menținerea alocărilor financiare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună la un nivel ridicat și state membre, precum Germania, Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, care cer micșorarea bugetului propus de Comisie la 1% din venitul național brut al UE și păstrarea mecanismelor prin care li se acordă reduceri ale contribuțiilor lor, după modelul Marii Britanii.
Retragerea Regatului Unit din UE, care contribuie anual cu 13 miliarde de euro al bugetul european, lasă în urmă o gaură financiară care trebuie completată prin contribuțiile bugetare ale celorlalte state membre, în acest sens, Austria, Germania, Olanda și Suedia fiind vizate să ofere mai mulți bani.
Comisia Europeană susține că noile priorități stabilite de liderii UE, cum ar fi inovația, securitatea, apărarea, migrația, trebuie să fie tratate mai eficient la nivelul UE. Astfel, pentru a face loc noilor priorități politice, bugetul pentru coeziune și agricultură ar fi redus cu 7%, respectiv 5%, ceea ce i-a determinat pe liderii Bulgariei, Cehiei, Ciprului, Croației, Estoniei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, României, Slovaciei, Sloveniei și Spaniei să se opună acestor propuneri.
Aceste 16 state s-au reunit la începutul lunii noiembrie la Summit-ul „Prietenii Coeziunii” de la Praga, încheiat cu adoparea unei declarații comune prin care solicită UE să nu reducă finanțarea pentru politica de coeziune pentru perioada de programare bugetară 2021-2027.
Situaţia viitorului cadru bugetar multianual va fi discutată la Consiliul European din 12-13 decembrie. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea acestui buget, care trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.