Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut miercuri că încheierea unui acord comercial post-Brexit între Uniunea Europeană și Regatul Unit încă nu este sigură și urmează ”zile decisive” pentru aceste tratative, dar a exclus un scenariun în care un posibil acord ar aduce atingere ”integrității pieței unice europene”, anunță AFP, EFE și DPA, citate de Agerpres.

”Următoarele zile vor fi decisive. Uniunea Europeană este de asemenea pregătită pentru un scenariu fără acord, dar, desigur, ne dorim să avem un acord. (…) Vom face tot ce ne stă în putere pentru a ajunge la un acord. Suntem pregătiţi să dăm dovadă de creativitate. Dar nu suntem dispuşi să repunem în cauză integritatea pieţei unice”, a precizat von der Leyen în plenul reunit în format online al Parlamentului European, dând drept exemplu respectarea normelor de mediu sociale, fiscale sau privind ajutoarele de stat pentru evitarea concurenţei neloiale, făcând trimitere la chestiunile sensibile pe care europenii le doresc incluse în acordul comercial, paleta fiind completată de menţinerea accesului pescarilor europeni în apele britanice şi un mecanism de soluţionare a diferendelor în cadrul viitorului acord, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. 

În legătură cu acest mecanism, von der Leyen a insistat asupra instituirii în viitorul acord a unor proceduri judiciare pentru situaţia în care Regatul Unit sau UE s-ar îndepărta de normele comune convenite. ”Încrederea e bună, dar legea este mai bună”, a spus şefa Comisiei Europene.

În privinţa pescuitului, o temă care interesează în mod deosebit mai multe state membre ale UE, în special Franţa, von der Leyen a susţinut că ”nimeni nu contestă suveranitatea Regatului Unit în propriile sale ape, dar cerem previzibilitate şi garanţii pentru pescarii care navighează acolo de decenii, chiar de secole”.

Regatul Unit și Uniunea Europeană au reluat luni, în format de videoconferință, negocierile în încercarea de a depăși ”divergențele fundamentale” și de a ajunge la un acord comercial post-Brexit, în încercarea de a evita o relație comercială bazată pe regulile OMC.

”După discuții tehnice desfășurate în cursul weekendului, negocierile cu David Frost și cu echipele noastre continuă astăzi (n.r. luni)”, a transmis Michel Barnier într-un mesaj pe Facebook, după ce săptămâna trecută a anunțat că se autoizolează ca urmare a faptului că un membru al echipei sale a fost confirmat pozitiv cu COVID-19.

Oficialul european a avertizat că ”timpul este limitat” și că ”rămân divergențe fundamentale, dar continuăm să lucrăm pentru a ajunge la un acord”.

De altfel, Michel Barnier i-a atras marți atenția omologului său britanic, David Frost, că se va retrage din tratativele care urmează să aibă loc la Londra în acest weekend dacă nu va observa o repoziționare din partea Londrei în cadrul negocierilor în următoarele 48 de ore, potrivit The Guardian.

În cadrul unei intervenții prin videoconferință, Barnier i-a explicat lui Frost că negocierile sunt inutile dacă Regatul Unit nu va fi deschis să facă compromisuri cu privire la chestiunile restante.

Bruxelles-ul speră că prin această abordare îl va determina pe prim-ministrul Boris Johnson, aflat sub presiune, să îi ofere lui Frost noi indicații cu privire la negocieri. Există, în același timp, riscul ca o astfel de retorică să alimenteze convingerile celor din Partidul Conservator care consideră că lipsa unui acord reprezintă un rezultat mai bun decât un acord dezavantajos pentru Londra.

Mai sunt mai puţin de 40 de zile până la 31 decembrie, data la care se va încheia perioada de tranziţie post-Brexit după care Regatul Unit – care a părăsit oficial UE la 31 ianuarie – va înceta să aplice normele europene.

Problema calendarului a apărut în ultimele zile, existând preocupări că Parlamentul European nu va avea timp suficient pentru a studia posibiliul acord convenit înainte de a-l aproba în cadrul sesiunii plenare programate pentru data de 14 decembrie. S-a estimat că Legislativul european va avea nevoie de cel puțin patru săptămâni pentru a pregăti terenul în vederea ratificării, în vreme ce Regatul Unit nu resimte o presiune atât de mare, în contextul în care procedurile parlamentare pentru ratificarea unui acord sunt mult mai flexibile.

De altfel, Ilze Juhansone, secretar general al Comisiei Europene, i-a atenționat pe ambasadorii statelor membre UE într-o informare desfășurată vineri că este posibil ca acordul de peste 600 de pagini să nu fie tradus toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene tocmai din cauza acestui timp foarte scurt.

Dacă Londra şi Bruxellesul nu ajung la un acord asupra relaţiilor viitoare, atunci de la 1 ianuarie 2021 raporturile comerciale dintre UE şi Regatul Unit vor fi guvernate de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Un scenariu fără acord asupra relaţiilor viitoare ar conduce la disfuncţionalităţi economice grave, care ar afecta companiile şi lanţurile comerciale atât în UE, cât şi în Regatul Unit.

România va primi zilele următoare 3 miliarde de euro de la Comisia Europeană, reprezentând prima tranșă a împrumutului de 4,1 miliarde de euro în cadrul Instrumentului SURE (Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență) , pentru acoperirea deficitului generat de măsurile guvernamentale pentru limitatea impactului pandemiei de coronavirus asupra pieței muncii, a anunțat miercuri ministrul finanțelor publice, Florin Cîțu. 

„Uniunea Europeană a acordat României în cadrul instrumentului SURE, conform cererii părții române, un împrumut în valoare de cca. 4,1 mld. EUR pentru susținerea a 9 mãsuri adoptate de Guvernul României în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19. Prima tranșă din acest împrumut, în valoare de 3 mld. EUR și cu maturitate de 14,5 ani urmează a fi disponibilizată României în zilele următoare”, anunță ministrul Florin Cîțu, într-o postare pe Facebook. 

Banii vor fi folosiți pentru a finanța deficitul bugetar apărut în urma creșterii cheltuielilor bugetare cu șomajul tehnic, programul flexibil de muncã și alte mãsuri similare menite sã protejeze angajații și/sau persoanele care desfãșoarã o activitate independentã, precum și pentru finanțarea, în subsidiar a unor mãsuri legate de sãnãtate, în special la locul de muncã.

La începutul lunii octombrie, Guvernul a aprobat Memorandumul privind încheierea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 4,099 miliarde de euro, în cadrul instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență ca urmare a apariției epidemiei de COVID-19 (SURE).

Potrivit Acordului, caracteristicile împrumutului acordat României sunt:

– perioada de tragere a sumelor împrumutului este de 18 luni de la data intrării în vigoare a Deciziei Consiliului Uniunii Europene (respectiv până la sfârșitul lunii martie 2022); împrumutul poate fi disponibilizat în maximum 8 tranșe;

– valoarea tranșelor și calendarul de disponibilizare vor fi stabilite de Comisie, prin consultare cu statul membru;

– maturitatea medie a împrumutului este de 15 ani;

– împrumutul va fi acordat în aceiași termeni financiari în care Comisia s-a împrumutat de pe piață pentru disponibilizarea acestuia, la care se adaugă eventuale costuri/cheltuieli efectuate de Comisie pentru contractarea respectivei finanțări. Având în vedere reputația Uniunii Europene, susţinută și întărită în cadrul acestui instrument prin mecanismul de garantare de către statele membre, împrumutul contractat va fi la costuri avantajoase.

De altfel, Florin Cîțu precizează că, „din punct de vedere al costurilor, împrumutul este acordat la aceiași termeni financiari la care Comisia s-a împrumutat de pe piațã – cupon 0%”.

Până în prezent, Comisia a propus acordarea unui sprijin financiar în valoare de 90,3 miliarde EUR pentru 18 state membre.

Comisia a acordat în total, până la această dată, 31 de miliarde EUR către 10 state membre ale UE în urma a două emisiuni în cadrul instrumentului SURE al UE, realizate în lunile octombrie și noiembrie: Croația, Cipru, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia și Spania. Odată cu emiterea celei de-a treia obligațiuni astăzi, 25 noiembrie, 15 state membre ale UE vor fi primit, în urma celor trei tranzacții, 40 de miliarde EUR în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii octombrie și sfârșitul lunii noiembrie.

Astăzi, 25 noiembrie, Comisia Europeană a emis, pentru a treia oară, obligațiuni cu impact social în valoare de 8,5 miliarde EUR în cadrul instrumentului SURE al UE. Emisiunea realizată într-o singură tranșă este scadentă pentru rambursare în noiembrie 2035. Investitorii au manifestat un interest foarte puternic față de acest instrument cu rating ridicat, iar obligațiunea a fost suprasubscrisă de peste 13 ori. Acest lucru s-a reflectat în prețuri avantajoase, ceea ce înseamnă că statele membre vor primi sub formă de împrumuturi mai mult decât vor trebui să ramburseze.

La 20 octombrie, Comisia Europeană a emis obligațiunea inaugurală cu impact social în cadrul instrumentului SURE al UE. Emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde EUR fiind exigibilă pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde EUR fiind exigibilă pentru rambursare în 2040, ambele fiind suprasubscrise de peste 13 ori, ceea ce a permis o tranzacționare la prețuri avantajoase.

Ulterior, la 10 noiembrie, Comisia Europeană a emis, pentru a doua oară, obligațiuni cu impact social în cadrul instrumentului SURE al UE, cu o valoare totală de 14 miliarde EUR. Emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 8 miliarde EUR fiind exigibilă pentru rambursare în noiembrie 2025, iar suma de 6 miliarde EUR fiind exigibilă pentru rambursare în noiembrie 2050. Această emisiune a suscitat un interes extraordinar pe piețele de capital, iar cererile de subscriere au depășit cu 13 și, respectiv, cu 11,5 ori oferta disponibilă pentru tranșa de 5 ani și, respectiv, pentru cea de 30 de ani, ceea ce a permis, din nou, o tranzacționare la prețuri foarte avantajoase.

Comisia va continua să emită obligațiuni în cadrul instrumentului SURE al UE în 2021, până la plafonul maxim disponibil de 100 de miliarde EUR.

Obligațiunile emise de UE în cadrul SURE beneficiază de eticheta „obligațiuni cu impact social”. Astfel, investitorii au încredere că fondurile colectate vor servi unui obiectiv cu adevărat social.

Fondurile atrase vor fi transferate statelor membre beneficiare sub formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie.

În 2021 Comisia urmează, de asemenea, să lanseze operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, instrumentul temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde EUR, pentru a contribui la construirea unei Europe mai verzi, mai digitale și mai reziliente.

Comisia Europeană a publicat miercuri un nou plan de acțiune privind proprietatea intelectuală, considerat un factor determinant esențial pentru creșterea economică, deoarece ajută întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), să profite la maximum de invențiile și de creațiile lor.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, planul de acțiune urmărește să permită industriei creative și inovatoare din Europa să rămână un lider mondial și, de asemenea, urmărește să accelereze dubla tranziție verde și digitală a Europei.

Comisia Europeană stabilește astfel prin acest plan pașii esențiali pentru a îmbunătăți protecția proprietății intelectuale, pentru a spori gradul de utilizare a proprietății intelectuale de către IMM-uri, pentru a facilita partajarea proprietății intelectuale în vederea sporirii gradului de adoptare a tehnologiilor în cadrul industriei, pentru a combate contrafacerea și a îmbunătăți asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, precum și pentru a promova condiții de concurență echitabile la nivel mondial.

Astfel, planul de acțiune publicat miercuri anunță măsuri în cinci domenii esențiale:

Îmbunătățirea protecției proprietății intelectuale

Planul de acțiune propune modernizarea unei serii de instrumente existente privind proprietatea intelectuală și adaptarea lor la era digitală, inclusiv îmbunătățirea certificatelor suplimentare de protecție (CSP) pentru produsele medicinale și de protecție a plantelor brevetate și modernizarea protecției desenelor și modelelor industriale în UE.

El urmărește să consolideze protecția indicațiilor geografice agricole, analizând și fezabilitatea unui sistem de protecție a indicațiilor geografice pentru produsele neagricole la nivelul UE. De asemenea, Comisia lansează un dialog la nivel de industrie pentru a aborda impactul noilor tehnologii (cum ar fi inteligența artificială și blockchain) asupra sistemului de proprietate intelectuală.

Pentru a asigura faptul că întreprinderile au acces la instrumente de protecție rapide, eficace și accesibile ca preț și pentru a reduce fragmentarea și complexitatea care persistă în sistemul actual, planul de acțiune invită statele membre să introducă rapid sistemul de brevete unitare în vederea creării unui ghișeu unic pentru protecția brevetelor și pentru asigurarea respectării acestora în UE.

Stimularea adoptării proprietății intelectuale de către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri)

Deseori, inovatorii și creatorii europeni, în special IMM-urile, nu sunt conștienți de beneficiile integrării proprietății intelectuale în strategia lor de afaceri.

De exemplu, numai 9 % din IMM-uri depun cereri de protejare a proprietății intelectuale. Pentru a ajuta întreprinderile mai mici să își valorifice activele necorporale, Comisia propune măsuri de îmbunătățire a informării și consilierii.

Aceasta va ajuta IMM-urile afectate de criza provocată de coronavirus să își gestioneze mai bine și să își valorifice portofoliile de proprietate intelectuală, printr-o nouă schemă de asistență financiară cu un buget de 20 de milioane EUR, furnizate din fondurile EUIPO pentru primul an.

De asemenea, Comisia va pune la dispoziția tuturor participanților la programele de cercetare și inovare finanțate de UE consiliere și asistență privind proprietatea intelectuală și va colabora cu toate părțile interesate pentru a îmbunătăți valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală în întreaga comunitate a cercetării și inovării.

În plus, Comisia ia măsuri pentru a facilita utilizarea proprietății intelectuale ca mijloc de stimulare a accesului la finanțare.

Facilitarea partajării proprietății intelectuale

Planul de acțiune urmărește să protejeze activele necorporale, dar și să îmbunătățească accesul la activele necorporale esențiale de care depind economia și societatea noastră.

Recunoscând rolul important pe care îl poate juca sistemul de proprietate intelectuală în abordarea situațiilor de urgență din domeniul sănătății, precum actuala pandemie de coronavirus, Comisia propune măsuri de facilitare a partajării proprietății intelectuale critice în momente de criză, asigurând în același timp randamentul investițiilor.

De asemenea, Comisia va lucra la o infrastructură îmbunătățită pentru drepturile de autor și va lua măsuri pentru o mai bună mobilizare a datelor protejate de proprietatea intelectuală.

În plus, ea va propune modalități de ameliorare a transparenței și a previzibilității în ceea ce privește acordarea licențelor pentru brevetele esențiale pentru standarde (BES-uri), deoarece acestea sunt elemente importante pentru transformarea digitală a industriei europene, precum introducerea autovehiculelor conectate și a altor produse conectate la internetul obiectelor.

Combaterea contrafacerii și îmbunătățirea aplicării drepturilor de proprietate intelectuală

Importul de mărfuri contrafăcute și piratate se ridică la 6,8 % din PIB-ul UE. Comisia va îmbunătăți aplicarea eficace și echilibrată a drepturilor de proprietate intelectuală.

De exemplu, în completarea viitorului pachet legislativ privind serviciile digitale, Comisia va crea un set de instrumente ale UE pentru combaterea contrafacerilor, în vederea promovării și a facilitării unei cooperări eficace între titularii drepturilor de proprietate intelectuală, intermediari (cum ar fi piețele online) și autoritățile de aplicare a legii, precum și în vederea integrării celor mai bune practici și a utilizării de instrumente adecvate și de noi tehnologii.

Promovarea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial

Deși sectoarele industriale care utilizează intensiv drepturile de proprietate intelectuală reprezintă 93 % din exporturile de mărfuri ale UE, întreprinderile noastre se confruntă în continuare cu provocări majore atunci când își desfășoară activitatea în țări terțe.

Pentru a aborda aceste provocări, Comisia își propune să consolideze poziția UE ca entitate care stabilește standarde la nivel mondial în domeniul proprietății intelectuale.

De asemenea, ea va intensifica răspunsul UE la practicile neloiale ale actorilor din țări terțe, precum spionajul industrial sau încercările de a deturna drepturile de proprietate intelectuală în contextul cooperării în domeniul cercetării și dezvoltării.

La nivel mondial, cererile de protejare a proprietății intelectuale sunt în creștere, deoarece activele necorporale precum mărcile, desenele și modelele industriale, brevetele și datele, joacă un rol din ce în ce mai important în cursa mondială pentru poziția de lider tehnologic.