Connect with us

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Tânăra generație și alegerile prezidențiale. Peste 3.5 milioane de tineri au votat în ambele tururi, cu 1.6 milioane mai mult decât la europarlamentare

Published

on

Alegerile prezidențiale din 2019 s-au încheiat în data de 24 noiembrie, Klaus Iohannis fiind ales de către români pentru încă un mandat la Palatul Cotroceni. 

Borna de prezență în diasporă a atins un nou record, aproape un milion de oameni au fost prezenți la urnele din toate colțurile lumii, iar în țară mobilizarea din turul al doilea a fost mai mare decât în primul tur.

Cum au votat tinerii? 

Potrivit statisticilor oferite de Biroul Electoral Central, tinerii au ieșit în număr mai mare la vot în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, atât în țară, cât și în străinătate. 

În cele două tururi de alegeri s-au prezentat la vot 3,566,549 de tineri, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, în România și străinătate.

În cadrul acestor alegeri au votat cu 1,695,978 mai mulți tineri comparativ cu alegerile europarlamentare din 26 mai, reamintind totdată, că secțiile de votare din străinătate în luna mai nu au fost într-un număr atât de mare ca cele din luna noiembrie, iar condițiile de vot din diasporă au fost foarte greoaie.

Turul I a înregistrat o prezență de 1.212.199 de votanți în rândul tinerilor în România și diaspora

675,649 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani au votat în România în Turul I

277,781 de tineri cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani au votat în România în Turul I

TOTAL tineri care au votat în Turul I în România: 953,430

58,405 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani au votat în diaspora în Turul I

200,364 de tineri cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani au votat în diaspora în Turul I

TOTAL tineri care au votat în Turul I în diaspora: 258,769


Cel de-al doilea tur s-a bucurat de o prezență mai mare în rândul tinerilor. Prin urmare, 2,354,350 de tineri au votat în România și în străinătate. 

Aproape 2 milioane de tineri cu vârste între 18 și 34 de ani au votat în țară în turul al II-lea al Alegerilor Prezidențiale 2019, iar în Diaspora numărul lor a depășit 361 de mii, potrivit datelor de la Biroul Electoral Central. Raportată la listele permanente de la AEP prezența la vot a tinerilor în țară a fost de 41,84%, însă dacă este raportată la populația rezidentă (care are încă reședința în România), calculată de Institutul Național de Statistică, prezența a fost de 50,93%. În Diaspora o treime dintre votanți au vârste între 18 și 34 de ani.

1.992.771 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani au votat în România în Turul II

 

1,288,987 de tineri cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani au votat în România în Turul II

TOTAL tineri care au votat în Turul II în România: 1,992,771

83,798 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani au votat în diaspora în Turul II

277,781 de tineri cu vârsta cuprinsă între 25-34 de ani au votat în diaspora în Turul II

 

TOTAL tineri care au votat în Turul II în diaspora: 361,579

Ministerul Afacerilor Externe anunță că procesul de votare în străinătate pentru alegerea Președintelui României s-a încheiat astăzi, la ora 7.00, ora României, în condiții normale, fără incidente care să afecteze desfășurarea acestuia, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Toate aceste eforturi au facilitat stabilirea unui record în ceea ce privește numărul cetățenilor români care au votat la secție în străinătate, respectiv 926.574 cetățeni români.

Prezență finală în diaspora: 944.077 de voturi, dintre care 17.503 prin corespondență. Este cea mai ridicată prezență în străinătate din istoria unui scrutin, fiind aproape de trei ori mai mare decât prezența de la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Reamintim că un sondaj realizat de Fundația Friedrich Ebert în luna iunie 2019 arăta că interesul tinerilor față de politică în rândul tinerilor este în generă scăzut.

Astfel, în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, doar 9% sunt interesați sau foarte interesați de politică. 26% dintre aceștia au afirmat că nu sunt deloc interesați.

Dezinteresul față de politică nu se traduce însă și prin dezinteres față de temele socio-economice majore, cu implicații politice evidente. Pe împărțirile ideologice tradiționale, marea majoritate a tinerilor adoptă o perspectivă de stânga, dorind reducerea inegalităților și o implicare mai mare a statului în societate.

Citiți și: Infografic Monitorul Social: Doar 9% dintre tinerii din România sunt interesați de politică. Existența unor mesaje politice de stânga ar mări interesul acestora față de politică

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

LIVE ora 14:00 – Klaus Iohannis depune jurământul de învestire pentru al doilea mandat de președinte în plenul Parlamentului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis depune sâmbătă, 21 decembrie, jurământul de învestire în funcţie pentru cel de-al doilea mandat de șef al statului, în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Şedinţa solemnă comună a Parlamentului consacrată ceremonialului de depunere a jurământului de învestire în funcţia de preşedinte al României va fi transmisă LIVE la ora 14:00 pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

În deschiderea ședinței de plen, preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, va prezenta Hotărârea privind validarea alegerii preşedintelui României, informează Știrile Pro TV.

Klaus Iohannis va rosti jurământul, iar apoi preşedintele de şedinţă va citi Declaraţia Parlamentului cu privire la depunerea jurământului.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va binecuvânta învestitura preşedintelui României. În final, şeful statului va transmite un mesaj Camerelor reunite ale Parlamentului.

Conform memorandumului aprobat de conducerea Parlamentului, la ceremonie sunt invitaţi premierul Ludovic Orban, miniştrii, judecătorii Curţii Constituţionale, foştii şefi de stat Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Custodele Coroanei române, Margareta, Principele Radu, reprezentanţi ai cultelor religioase. Sunt invitaţi şi comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, dar și şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte, după ce a câștigat la 24 noiembrie alegerile prezidențiale la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale (66,09%) pentru un candidat de dreapta.

Joi, șeful statului și-a prezentat bilanțul primului său mandat, cuprins într-un document în format digital de 833 de pagini, în care a afirmat că ”cel mai mare câștig al mandatului meu este menținerea cursului democratic și pro-european al României”

Mandatul preşedintelui este de cinci ani şi se exercită de la data depunerii jurământului de învestitură în funcţie. Conform Constituției, acesta este și ultimul mandat pentru Klaus Iohannis. Potrivit articolului 81, aliniatul 4 din Constituția României, nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate, iar acestea pot fi şi succesive.

 

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

CCR a validat alegerea lui Klaus Iohannis pentru un nou mandat de președinte: ”Voi susține cu toată hotărârea valorile statului de drept și parcursul european al României”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Alegerea președintelui Klaus Iohannis pentru un al doilea mandat de președinte a fost validată joi de Curtea Constituțională a României, în cadrul unei ședințe solemne, șeful statului luându-și angajamentul să vegheze la ”respectarea Constituției” și să susțină ”și în viitor, cu toată hotărârea, valorile statului de drept și parcursul european al României”.

Hotărârea CCR a fost citită de preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, în şedinţa solemnă la care au participat și prim-ministrul Ludovic Orban, dar și alți membri ai Guvernului, între care ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă.

”Primul meu mandat de Președinte, care se va încheia în mod oficial în foarte scurt timp, a fost unul plin de provocări. Timp de cinci ani, am rămas permanent conectat la problemele reale ale societății, iar prin acțiunile mele m-am opus cu fermitate acelor tendințe regresive pe care le-am considerat un real pericol pentru democrație. (…) Voi veghea în continuare la respectarea Constituției și voi susține și în viitor, cu toată hotărârea, valorile statului de drept și parcursul european al României. Acestea sunt nu doar principiile care mi-au călăuzit întotdeauna acțiunile și deciziile, dar și direcția în care, nu o dată, ci de trei ori în acest an – la alegerile europarlamentare, cu ocazia referendumului pentru justiție și la alegerile prezidențiale – românii au arătat că vor să meargă țara noastră. Drumul ales de români este unul cu un singur sens, la care, prin activitatea lor, trebuie să se alinieze toate autoritățile statului. România este un stat de drept, iar românii sunt o națiune cu reflexe profund democratice, astfel că cei care au girat asaltul asupra independenței justiției au primit cea mai severă și legitimă sancțiune prin votul oamenilor”, a spus președintele.


Discursul integral al președintelui, conform Administrației Prezidențiale:

Domnule Președinte al Curții Constituționale,

Onorați membri ai Curții Constituționale,

Distinsă audiență,

Domnule Prim-ministru,

Votul pe care mi l-au acordat românii pentru un nou mandat de Președinte al României reprezintă pentru mine o onoare deosebită și, în același timp, o mare responsabilitate.

Primul meu mandat de Președinte, care se va încheia în mod oficial în foarte scurt timp, a fost unul plin de provocări. Timp de cinci ani, am rămas permanent conectat la problemele reale ale societății, iar prin acțiunile mele m-am opus cu fermitate acelor tendințe regresive pe care le-am considerat un real pericol pentru democrație.

Ne aflăm la 30 de ani de la momentul în care românii au decis să-și proiecteze viitorul în democrație, iar construcția constituțională a răspuns acestui deziderat, instituind mecanisme de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale și de bună funcționare a autorităților statului.

Este imperativ ca actorii statali care însuflețesc această construcție să acționeze în beneficiul națiunii române. A veghea la respectarea Constituției și a-i garanta supremația, în spiritul și litera sa, ca ultimă barieră în fața derapajelor de la regulile democratice, sunt de o importanță vitală.

În toate activitățile lor, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună credință și să dea dovadă de un atașament autentic față de Legea fundamentală și față de valorile democratice.

În virtutea rolului constituțional al Președintelui României, voi acționa pentru o mai bună funcționare a autorităților și instituțiilor publice, pentru ca acestea să fie cu adevărat în slujba românilor. Voi continua să fiu un apărător ferm al respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, al valorilor supreme consacrate în Constituție, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din Decembrie 1989, apărate cu jertfă de sânge în urmă cu 30 de ani.

Voi veghea în continuare la respectarea Constituției și voi susține și în viitor, cu toată hotărârea, valorile statului de drept și parcursul european al României. Acestea sunt nu doar principiile care mi-au călăuzit întotdeauna acțiunile și deciziile, dar și direcția în care, nu o dată, ci de trei ori în acest an – la alegerile europarlamentare, cu ocazia referendumului pentru justiție și la alegerile prezidențiale – românii au arătat că vor să meargă țara noastră. Drumul ales de români este unul cu un singur sens, la care, prin activitatea lor, trebuie să se alinieze toate autoritățile statului.

România este un stat de drept, iar românii sunt o națiune cu reflexe profund democratice, astfel că cei care au girat asaltul asupra independenței justiției au primit cea mai severă și legitimă sancțiune prin votul oamenilor. Este cel mai puternic semnal că toți decidenții politici și instituționali trebuie să își asume ca inalienabile principiile că nimeni nu este mai presus de lege și cel al colaborării loiale între autoritățile publice.

Dezvoltarea societății noastre nu este despre persoane sau funcții, ci despre datoria de a face bine țării noastre, contribuind direct la progresul României, învestiți fiind cu încrederea românilor. Și sunt convins că, pe temelia valorilor democratice pe care le-am apărat în toți acești ani, vom construi România puternică și prosperă, și normală pe care ne-o dorim!

Vă mulțumesc mult!


Candidatul PNL, Klaus Iohannis, a obţinut, duminică, în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, 66,09% din numărul de voturi valabil exprimate, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, 33,91%, a informat, joi, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte, după ce a câștigat duminică seară alegerile prezidențiale la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, în vreme ce Viorica Dăncilă a înregistrat cel mai scăzut scor pentru un candidat PSD. 

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Alegeri prezidențiale 2019/ Rezultate finale: Klaus Iohannis – 66,09%, Viorica Dăncilă – 33,91%. Președintele participă joi la ședința CCR pentru validarea mandatului său

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

Candidatul PNL, Klaus Iohannis, a obţinut, duminică, în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, 66,09% din numărul de voturi valabil exprimate, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, 33,91%, a informat, joi, purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu.

El a precizat că Iohannis a obţinut 6.509.135 de voturi valabil exprimate, iar Dăncilă – 3.339.922, potrivit rezultatului final la alegerile prezidenţiale, informează Agerpres.

Anunțul BEC a fost urmat de un anunț din partea Administrației Prezidențială, care informează că președintele Klaus Iohannis participă joi, de la ora 16:00, la ședinţa solemnă a plenului Curţii Constituţionale pentru validarea alegerii preşedintelui României.

În ce privește datele furnizate de Biroul Electoral Central, Preoţescu a menţionat că la BEC au fost înregistrate toate procesele-verbale de constatare şi centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale judeţene, cele ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare.

Numărul celor care s-au prezentat la urne a fost de 10.031.762, reprezentând 54,86% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

Numărul de voturi valabil exprimate s-a ridicat la 9.849.057, reprezentând 98,18% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

Potrivit purtătorului de cuvânt al BEC, numărul total de voturi nule a fost de 182.648, reprezentând 1,82% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte, după ce a câștigat duminică seară alegerile prezidențiale la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, în vreme ce Viorica Dăncilă a înregistrat cel mai scăzut scor pentru un candidat PSD. 

Ziua votului la turul al doilea al alegerilor prezidențiale pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate, la fel ca și în primul tur, s-a desfășurat treia zi la urne pentru românii din diaspora. 

Vineri au votat peste 111.000 de cetățeni, în creștere față de primul tur, iar sâmbătă prezența cumulată la vot a ajuns la peste 380.000 de români, cu peste 90.000 de voturi față de același interval de referință din primul tur al alegerilor când au votat peste 292.000 de români.

În cea de-a treia zi de vot în diaspora a fost atinsă o prezență la vot de peste 940.000 de români, un record în istoria electorală a României. În țară, au votat peste 9 milioane de cetățeni, reprezentând 49,87% din totalul alegătorilor.

Continue Reading

Trending