România are oportunitatea „uriașă” de a finanța proiectele de digitalizare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul căruia sunt alocate 1,9 miliarde de euro pentru investiții publice și private, a declarat, miercuri, Tanczos Barna, ministrul interimar al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în cadrul evenimentului “Ghişeul.ro – 10 ani de plăţi online”.
„Fără doar şi poate, Ghişeul.ro a fost un motor în acest proces de dezvoltare, un motor al schimbării, al generării acestor lucruri care vin în sprjinul cetăţenilor. Evident, nu ne putem opri aici. Avem proiecte ambiţioase pentru viitor şi acest lucru se vede în acest PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, n.r.) care este aprobat de Comisia Europeană. Avem digitalizarea ca o dezvoltare continuă. Este cea de-a doua prioritate în mecanismul european “NextGenerationEU”, după politicile de mediu. Avem o oportunitate uriaşă de a finanţa proiectele pe digitalizare prin PNRR şi avem la dispoziţie 1,9 miliarde de euro. Guvernul României a adoptat în luna iunie politica publică în domeniul e-guvernării. Aşadar, avem fonduri, avem resurse, avem instituţii care pot implementa aceste politici, avem ADR care este o instituţie solidă ce va genera în continuare schimbări, dezvoltare, soluţii noi în tot ce înseamnă e-Guvernare. Din acest moment avem nevoie doar de consecvenţă, de perseverenţă şi profesionalism”, a afirmat ministrul Tanczos Barna.
Platforma www.ghiseul.ro este un proiect derulat de Autoritatea pentru Digitalizarea României și susținut de Asociația de Plăți Electronice din România, care oferă posibilitatea contribuabililor de a vizualiza obligațiile de plată existente și/sau de a plăti online cu cardul, parțial sau total, taxele si impozitele locale, precum și amenzile existente.
Ghișeul.ro aniversează anul acesta 10 ani cu un eveniment în cadrul căruia au fost abordate mai multe teme între care „viitorul platformei și proiectele menite să scoată Statul din statul la coadă.”
Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.
Citiți și
INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare
Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată
Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene
Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa
Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).
România alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale, cuprinse în componenta Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, aferentă Pilonului II, dedicat transformării digitale.
Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.
Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.