Connect with us

ROMÂNIA

”Țara mea este puternic angajată în lupta împotriva discriminării”, mesajul președintelui Iohannis de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele României Klaus Iohannis a răspuns invitației organizatorilor evenimentului comemorativ anual de la Muzeul de stat Auschwitz-Birkenau de a transmite un mesaj cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor.

Mai jos regăsiți întregul mesaj:


„Cu prilejul Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor, ne amintim de atrocitățile suferite de romii din Europa, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, și aducem un omagiu memoriei acestor victime inocente. Acest angajament este de o importanță crucială pentru România.

Comemorarea reprezintă o dimensiune fundamentală în viețile noastre. Aproape jumătate de milion de copii, femei și bărbați romi au fost uciși în timpul ocupației naziste din Europa. În România, 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria, la ordinul dictatorului român și aliatului naziștilor, Ion Antonescu. Aproximativ 11.000 de romi și-au pierdut viața.

O durere de neconceput, cauzată de o pierdere irecuperabilă. Mulți dintre ei au murit din cauza bolilor, a frigului sau a foamei. A fost, fără îndoială, un act de ucidere deliberată și sistematică. Discriminați, umiliți, privați de drepturile lor, excluși din societate și, în cele din urmă, închiși și uciși, romii au fost victimele unui regim criminal, caracterizat de rasism, discriminare, teroare, propagandă, persecuție și încălcări ale drepturilor omului. Admitem, cu durere, că printre făptuitori s-au aflat și români.

Nevoia de aducere-aminte este mai urgentă ca niciodată în acest punct critic în care ne aflăm. Trebuie să păstrăm vie memoria victimelor și să consolidăm eforturile de combatere a antisemitismului, xenofobiei și negării Holocaustului. Avem datoria fundamentală de a ne asigura că fiecare generație cunoaște și păstrează adevărul. Genocidul împotriva romilor este, adesea, ignorat și puțin studiat. Prin urmare, este important ca acesta să fie recunoscut și studiat în școli, dezbătut public, amintit în mod deschis. Asumându-ne Holocaustul și atrocitățile petrecute în acea perioadă, putem preveni repetarea greșelilor trecutului.

Nu putem schimba istoria, însă societățile noastre trebuie să aibă capacitatea de a învăța și de a face lucrurile mai bine. România poate fi considerată un model regional în ceea ce privește asumarea Holocaustului și combaterea antisemitismului. Țara mea și-a asumat pe deplin trecutul întunecat și a învățat lecția promisiunii sacre ca niciodată să nu mai permită asemenea atrocități. Am făcut pași fermi și decisivi în ceea ce privește protejarea memoriei victimelor Holocaustului și lupta împotriva extremismului, intoleranței, revizionismului și discriminării.

Trecutul întunecat reprezintă un avertisment care ar trebui să ne ghideze în prezent. Doresc să subliniez mai multe realizări pe care România le-a obținut în domeniile educației, securității, aplicării legislației, promovării cercetării despre Holocaust: succesul președinției române a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), adoptarea unei legislații speciale care interzice organizațiile și simbolurile fasciste, rasiste și xenofobe, dar și promovarea cultului persoanelor vinovate de crime împotriva păcii și umanității, combaterea și prevenirea negării Holocaustului, deschiderea arhivelor Holocaustului, înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.

Recent, am reafirmat determinarea noastră în ceea ce privește apărarea memoriei traumatice a romilor. Amintesc aici adoptarea Legii pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen.

În ceea ce privește comunitățile de romi, țara mea este puternic angajată în lupta împotriva discriminării, urii și marginalizării, promovând incluziunea socială. Aducerea-aminte devine mai puternică atunci când este completată de acțiuni ferme de protejare a diversității, toleranței și drepturilor omului.

Astăzi, Europa se confruntă cu o serie de crize care pot submina valorile noastre fundamentale. Populismul, extremismul, rasismul, xenofobia și negarea Holocaustului cresc amenințător.

În acest context, este datoria noastră să apărăm drepturile omului și să promovăm respectul pentru lege, tratamentul egal al persoanelor indiferent de originea rasială sau etnică, toleranța, solidaritatea. De asemenea, educația și cercetarea despre Holocaust sunt esențiale pentru sănătatea democrațiilor noastre.

Ca Președinte al României, reafirm angajamentul ferm al națiunii mele în ceea ce privește prezervarea memoriei Holocaustului, promovarea valorilor democratice și lupta împotriva antisemitismului, extremismului, rasismului și discriminării.”


La 2 august este marcată Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, pentru omagierea celor 500.000 de romi, însemnând cel puţin un sfert din numărul total al populaţiei rome de la acel moment, care au fost ucişi în Europa de regimul nazist, conform https://europa.eu.

Consiliul Europei desfăşoară, de câţiva ani, ceremonii cu prilejul acestei importante zile pe esplanada Palatului Drepturilor Omului de la Strasbourg. În acest an, pe fondul pandemiei de coronavirus şi a restricţiilor de întrunire impuse, s-a decis înlocuirea reuniunii de participare fizică cu o declaraţie video online susţinută de secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, potrivit www.coe.int. Comemorarea acestei zile rămâne o activitate cheie prin care Consiliul Europei subliniază importanţa omagierii victimelor şi supravieţuitorilor Holocaustului romilor.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

JUSTIȚIE

România a decis să nu conteste decizia CEDO privind revocarea Laurei Codruța Kövesi de la șefia DNA

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, a decis să nu fie solicitată retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărârii CEDO în cazul Kövesi c. România, pronunțată la data de 5 mai 2020, termenul limită până la care se putea efectua cererea de retrimitere fiind astăzi, 5 august 2020.

Decizia, luată conform prevederilor legale aplicabile de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO și a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost solid fundamentată pe o analiză complexă juridică şi politico-diplomatică și a avut în vedere opinia argumentată, în același sens al netrimiterii la Marea Cameră a CEDO, a Ministerului Justiției, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Laura Codruța Kövesi a câștigat procesul la CEDO împotriva statului român privind revocarea sa de la șefia DNA

Astfel, decizia a avut în vedere importanța deosebită a hotărârii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menționată. Aceste constatări se află în consonanță cu opiniile, evaluările, concluziile și recomandările din documentele organismelor europene şi internaţionale privind România (cum ar fi opiniile Comisiei de la Veneția sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) şi în cadrul cărora statul român şi-a asumat o serie de obligaţii, aceste documente fiind avute în vedere de însăşi CEDO în adoptarea hotărârii sale din luna mai.

Este important de menționat că o solicitare de retrimitere la Marea Cameră a CEDO ar amâna momentul la care hotărârea din 5 mai 2020 rămâne definitivă, cu efecte în consecință asupra punerii sale în executare.

De altfel, susținerea independenței procurorilor și, mai larg, a justiției din România sunt valori împărtășite și de Uniunea Europeană și statele sale membre, precum și de alți parteneri strategici ai României, fiind asociate direct cu parcursul și orientarea pro-europene și pro-euroatlantice ale României.

În luarea deciziei a fost luat în considerare şi faptul că retrimiterea la Marea Cameră nu este o obligaţie pentru niciuna dintre părţi, atât Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Regulile de procedură ale Curţii subliniind caracterul excepţional al unui astfel de demers. Relevantă în acest sens este incidenţa extrem de redusă a cererilor de retrimitere formulate de statele părţi la Convenţie, precum şi a celor admise pentru retrimitere. Totodată, astfel cum indică însăşi CEDO în ghidul său cu privire la cererile de retrimitere, din anul 2011 (”The General Practice followed by the Panel of the Grand Chamber when deciding on requests for referral in accordance with article 43 of the Convention”), Marea Cameră nu reprezintă o instanță de apel menită a corecta pretinse erori de fapt sau de evaluare juridică a caracteristicilor din fiecare caz individual, comise de Camere, iar simplul fapt că un caz este complex factual sau sensibil politic nu justifică, în sine, retrimiterea.

Soliditatea raționamentului și a concluziilor din hotărâre sunt confirmate de faptul că hotărârea Camerei a fost adoptată cu unanimitate, fără opinii separate, fiind în deplină consonanţă cu jurisprudenţa anterioară, de dată recentă, a CEDO cu privire la accesul la justiţie şi libertatea de exprimare ale magistraţilor. În același timp, CEDO nu a decis acordarea unei sume de bani ca satisfacție echitabilă reclamantei, neexistând astfel niciun prejudiciu material pentru stat; de asemenea, reinstalarea reclamantei în funcția anterioară nu este de actualitate.

Totodată, raportat la jurisprudența de dată recentă a Marii Camere, nu au fost identificate temeiuri pertinente care să susțină o evaluare obiectivă privind obținerea unei soluții contrare celei reținute de Cameră, în urma unei eventuale reexaminări de către Marea Cameră, privind cele două încălcări constatate prin hotărârea din 5 mai 2020.

De altfel, nici Camera care a pronunțat hotărârea din 5 mai 2020 nu a considerat necesară desesizarea acesteia în favoarea Marii Camere – în aplicarea prevederilor art. 30 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La data de 5 mai 2020, CEDO a pronunțat hotărârea sa în cauza Kövesi c. România, prin care a constatat, în unanimitate, încălcarea articolelor 6 şi 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanță şi, respectiv, al libertății de exprimare. Cauza a avut la bază plângerea formulată de reclamantă cu privire la negarea accesului la o instanţă de judecată pentru a contesta încheierea prematură a mandatului de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. De asemenea, reclamanta a invocat faptul că mandatul său a fost încheiat din cauza punctelor de vedere şi a poziţiilor pe care le-a exprimat în public, în considerarea calităţii sale oficiale, cu privire la reformele legislative care priveau sistemul judiciar.

Conform art. 1 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă, ”Prerogativele de agent guvernamental în procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei se exercită, în numele Guvernului României, de Ministerul Afacerilor Externe.” De asemenea, potrivit art. 9 din același act normativ, ”Exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor Curții se face de către Agentul guvernamental, cu aprobarea ministrului afacerilor externe.”

Continue Reading

POLITICĂ

Vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților: Guvernul oferă posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru investiții în educație

Published

on

Guvernul oferă posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru investiții în educație, începând de la creșe și grădinițe, până la instuțiile de învățământ tehnic sau profesional și superior atât din domeniul public, cât și privat. Prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență privind granturile în educație, învățământul din România se poate adapta rapid la noile cerințe apărute în urma epidemiei, este mesajul transmis într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro de către deputata PNL Antoneta Ioniță, vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților.

„Educația este unul dintre domeniile cele mai afectate de criza generată de noul Coronavirus, iar sistemul de educație, greu încercat în această perioadă, poate fi susținut cu ajutorul unor investiții masive în învățământul privat, în special în digitalizare, pentru a sprijini educația la distanță în situații dificile, de exemplu, din punct de vedere epidemiologic. De asemenea, pot fi puse în practică, prin investiții, proiecte de susținere apregătirii tinerilor, dar și al celor care vor să învețe alte meserii pentru viitoarele job-uri”, precizează deputata PNL. 

Proiectele includ o gamă largă de posibile investiții, potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului, aplicațiile putând fi pentru „servicii de educație: creșe și grădinițe, școli”. Domeniile de activitate eligibile, potrivit deciziei Guvernului, sunt:

„Învăţământ preşcolar, învăţământ primar, învăţământ secundar general, învăţământ secundar, tehnic sau profesional, învăţământ superior non-universitar, învăţământ superior universitar, învăţământ în domeniul sportiv şi recreaţional, învăţământ în domeniul cultural (limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice,etc.), școli de conducere (pilotaj), alte forme de învăţământ, activităţi de servicii suport pentru învăţământ”.

Astfel, cei care vor să investească în creșterea calității actului didactic, pot beneficia de finanțări substanțiale pentru a-și atinge obiectivele. Ordonanța de Urgență privind granturile oferă, și pentru învățământ, posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru capitalul de lucru care au valoare cuprinsă între 2.000 și 150.000 euro și, de asemenea, fonduri între 50.000 și 200.000 de euro pentru capitalul de investiții.

Cei care vor să acceseze granturile pentru capitalul de lucru trebuie să știe că vor fi nevoiți să participe cu o finanțare de 15% din valoarea grantului solicitat. De asemenea, cei care doresc să acceseze granturile pentru capitalul de investiții trebuie să vină cu un aport de 15% (pentru regiunile mai slab dezvoltate) și, respectiv, 30% pentru beneficiarii din regiunea București- Ilfov.

„În curând, cei care vor avea proiectele deja schițate vor putea să și le definitiveze rapid pentru că vor avea acces la un ghid al solicitantului unde vor putea vedea exact pașii de parcurs, iar ulterior o platformă online unde vor depune proiectele. Pentru Guvernul PNL, învățământul de stat este de asemenea o prioritate, guvernul propunându-și prin programul de investiții ca în orizontul de timp 2021-2027 să majoreze gradual alocările pentru sistemul de învățământ și de cercetare, prin utilizarea tuturor resurselor financiare care pot fi angrenate în acest sens: alocări de la bugetul de stat; fonduri externe nerambursabile; fonduri rambursabile sub forma împrumuturilor de la instituții financiare internaționale; fonduri private, inclusiv sub forma parteneriatelor public- private”, mai transmite Antoneta Ioniță

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Explozii în Beirut: Sediul Ambasadei României în Liban “a suferit avarii minore”, iar personalul diplomatic este “în afara oricărui pericol”

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României în Republica Libaneză, s-a autosesizat în urma exploziilor produse în seara zilei de 4 august în zona portuară a oraşului Beirut şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale pentru informaţii cu privire la cetăţenia şi identitatea persoanelor afectate.

MAE precizează ca imobilul Ambasadei României la Beirut a suferit avarii minore, iar întreg personalul misiunii diplomatice este în afara oricărui pericol, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Până la acest moment, autorităţile locale nu au notificat ambasada cu privire la existenţa unor cetăţeni români printre persoanele afectate, iar la nivelul misiunii diplomatice nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară.

MAE precizează că cetăţenii români afectaţi pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Beirut: 00961 5 924 849, 00961 5 920 432, 00961 5 920 452, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de urgenţă sau la numărul de telefon de urgenţă al misiunii diplomatice: 00961 76 775 503.

MAE precizează că Ambasada României la Beirut continuă dialogul cu autorităţile locale, fiind pregătită să acorde asistenţă consulară, dacă situaţia o va impune.

Beirut este un ”oraş sinistrat”, a anunţat marţi Consiliul Suprem de Apărare din Liban, după exploziile devastatoare care au zguduit portul capitalei libaneze şi au provocat pagube de o amploare fără precedent în toate cartierele oraşului.

Consiliul, din care fac parte în special preşedintele, premierul şi ministrul Apărării, ”recomandă” guvernului să decreteze stare de urgenţă, potrivit agenţiei naţionale de informaţii ANI. “O catastrofă majoră s-a abătut asupra Libanului”, a afirmat preşedintele Michel Aoun, la deschiderea unei reuniuni a Consiliului.

Potrivit unui nou bilanţ furnizat de Ministerul Sănătăţii, cel puţin 73 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 3.700 au fost rănite în exploziile de la Beirut.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending