Connect with us

GENERAL

Ţările care contestă o taxă UE pe emisiile avioanelor ameninţă cu declanşarea un război comercial

Published

on

Un grup de state care se opun unei taxe UE pe emisiile de dioxid de carbon aplicată companiilor aeriene ameninţă că vor declanşa un război comercial prin impunerea unor noi taxe operatorilor din Uniunea Europeană, relatează Financial Times, potrivit Mediafax.ro.

Reprezentanţi din 26 de state care contestă această taxă urmează să se întâlnească săptămâna viitoare pentru a discuta măsurile de reacţie, iar cei ai Statelor Unite, Indiei şi Chinei sunt aşteptaţi să joace un rol activ.

Potrivit unui document pregătit pentru reuniune, grupul va analiza 11 măsuri de reacţie împotriva deciziei UE de a include toţi marii operatori aerieni în sistemul de tranzacţionare a certificatelor pentru emisii de dioxid de carbon.

Măsurile propuse includ redeschiderea tratatelor comerciale din alte sectoare decât cel aviatic, pentru a pune presiune pe industriile UE şi impunerea unor noi taxe companiilor aeriene europene care efectuează zboruri în afara Uniunii.

China a cerut deja operatorilor proprii să ignore legea UE care a intrat în vigoare la 1 ianuarie, iar congresmenii americani vor să aprobe o măsură similară.

Comisarul european pentru probleme climatice, Connie Hedegaard, a declarat că, în loc să încerce să deturneze singura iniţiativă de reducere a emisiilor de carbon ale avioanelor, ţările care vor participa la întâlnirea de la Moscova ar trebui să facă sugestii concrete pentru o soluţie globală mai bună.

Până la intrarea în vigoare a unui astfel de acord global, Hedegaard a spus că legislaţia UE va fi aplicată în continuare tuturor avioanelor care zboară dinspre şi către Uniune.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto: picturesdepot.com

GENERAL

Josep Borrell anunță lansarea Academiei Diplomatice Europene la Bruxelles, pentru formarea unor diplomați specializați în politicile UE

Published

on

© European Union 2022

Serviciul European de Acțiune Externă lansează proiectul pilot al unei Academii Diplomatice Europene, cu sediul la Bruxelles, pentru formarea unor reprezentanți diplomatici specializați în politicile UE, a anunțat vineri Înaltul Reprezentant Josep Borrell, în cadrul unei vizite în Muntenegru.

„Lansăm la Bruxelles Academia Diplomatică Europeană. Ceva nou, care va fi leagănul noilor forțe diplomatice la nivel european. Și sunt foarte bucuros să spun că tinerii diplomați din Balcanii de Vest, și în special din Muntenegru, vor fi invitați să participe la acest proiect pilot pentru această academie diplomatică europeană, unde vom forma oamenii care, în viitor, vor reprezenta Uniunea Europeană în lume. Vor fi reuniți pentru a avea aceeași bază în scopul de a desfășura aceeași activitate”, a anunțat șeful diplomației europene, într-o conferință de presă comună alături de omologul muntenegrean, Ranko Krivokapić.

Această academie va reuni diplomați juniori din statele membre, dar și din Balcanii de Vest și Ucraina, alături de oficiali din instituțiile UE. Timp de 9 luni, aceștia vor dobândi cunoștințele și competențele necesare pentru a elabora politicile europene comune, pentru a pune în aplicare deciziile comune și pentru a utiliza toate instituțiile UE cu scopul de a susține o Europă mai puternică în lume.

„Sunt foarte încântat să anunț acest lucru astăzi, aici, la Podgorica. Cred că va fi o oportunitate reală pentru tinerii diplomați din statele europene de a se alătura viitoarelor activități ale unei rețele comune de diplomați europeni. Și cred că trebuie să facem presiuni pentru acest tip de decizii și să construim acest tip de instituții. Amintiți-vă că Jean Monnet a spus: <<Oamenii sunt importanți, dar sunt trecători. Instituțiile rămân>>. Nimic nu se poate face fără instituții, așa că trebuie să construim instituții care să ne modeleze viitorul, deoarece viitorul nostru este la o răscruce istorică. Iar Muntenegru are posibilitatea de a alege pe ce drum să o ia”, a mai declarat Înaltul Reprezentant Josep Borrell. 

În context, șeful diplomației europene a salutat angajamentul Muntenegrului față de viitorul său în UE, apreciind în special că „în ultimii 10 ani, ați fost în mod constant, 100% aliniați la pozițiile și deciziile noastre în politica externă și de securitate”, inclusiv la aplicarea măsurilor restrictive împotriva Rusiei pentru războiul neprovocat și nejustificat împotriva Ucrainei, lucru care, a recunoscut Borrell, „are un preț”. De aceea, Înaltul Reprezenant a promis sprijinul în continuare al UE pentru Muntenegru în  confruntarea cu consecințele agresiunii Rusiei în Ucraina. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la Varșovia: Aprobarea PNRR-ului Poloniei este strâns legată de „angajamentele clare” ale țării privind independența sistemului judiciar

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi, la Varșovia, că aprobarea planul de redresare și de reziliență al Poloniei este strâns legată de „angajamentele clare” ale țării privind independența sistemului judiciar.

Aprobarea de către UE a PNRR-ului polonez, a fost „importantă, dar nu este vorba decât despre „o primă etapă, pentru că banii vor fi vărsaţi când reformele vor fi aplicate”, a declarat Ursula von der Leyen.

„Aceste angajamente, luate sub forma unor etape, trebuie îndeplinite înainte de a se putea face vreo plată”, a adăugat ea.

Şefa Executivului european a pus trei condiţii pentru planul polonez: actuala cameră disciplinară va fi „suprimată şi înlocuită” de un tribunal independent, regimul disciplinar „trebuie reformat” şi infracţiunile disciplinare controversate „trebuie să fie eliminate”.

În plus, potrivit acesteia, toţi judecătorii afectaţi de deciziile camerei disciplinare vor avea dreptul ca dosarul lor să fie examinat de noua cameră.

Comisia Europeană a evaluat, miercuri, în mod pozitiv planul de redresare și de reziliență al Poloniei, un pas important pentru ca UE să plătească 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 11,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă descrise în planul de redresare și de reziliență al Poloniei. Ea va permite Poloniei să iasă mai puternică din pandemia COVID-19 și să progreseze în tranziția ecologică și digitală. 

Recent, deputaţii coaliţiei de guvernare din Polonia s-au pus de acord asupra reformelor justiţiei despre care guvernul afirma că vor debloca fondurile prevăzute prin Planul de relansare şi rezilienţă al Uniunii Europene, pentru a ajuta economia marcată de efectele pandemiei şi războiului din Ucraina.

Peste 35 miliarde de euro în granturi şi împrumuturi au fost blocate din cauza disputei cu Bruxellesul legată de statul de drept. Proiectul de reformă a justiţiei convenit a fost crucial în acest sens.

Validarea planului, în valoare de 35,4 miliarde de dolari în cazul Poloniei, miercuri, a provocat nemulţumiri în rândul executivului european şi a dus la organizarea unui vot, fapt rar în cadrul Comisiei Europene, notează AFP, citat de Agerpres.

De asemenea, UE speră şi în ridicarea veto-ului Varşoviei asupra transpunerii în dreptul european a impozitului minim de 15% asupra profitului multinaţionalelor, o prioritate a preşedinţiei franceze a Consiliului UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: CE solicită Consiliului UE să permită României, Croației și Bulgariei să devină parte a spațiului Schengen, „având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite”

Published

on

© European Communities, 1995 /Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentant marți Raportul privind starea Schengen 2022, fiind pentru prima dată când Executivul european prezintă un astfel de raport, după ce anul trecut a prezentat Strategia Schengen, informează comunicatul oficial

Raportul face parte din inițiativa Comisiei Europene de a consolida guvernanța Schengen prin intermediul unui exercițiu anual de raportare care prezintă situația Schengen, identificând prioritățile pentru anul următor și monitorizând progresele înregistrate la sfârșitul unui anumit an.

Raportul privind starea Schengen va servi drept bază pentru discuțiile membrilor Parlamentului European și ale miniștrilor afacerilor interne în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie și în cadrul viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

Stadiul actual al spațiului Schengen și noi priorități

Raportul privind starea Schengen 2022 reprezintă punctul de plecare pentru noul ciclu anual Schengen. Ciclul anual  prevede o „verificare periodică a stării de sănătate” a spațiului Schengen, permițând identificarea timpurie a problemelor pentru a asigura responsabilitatea comună și pentru a promova adoptarea de măsuri adecvate.

Discuțiile interinstituționale vor avea loc în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie, iar deliberările politice vor urma în cadrul Consiliului Schengen din iunie. Acest proces face parte din noua guvernanță Schengen, care sporește participarea tuturor actorilor implicați în monitorizarea funcționării spațiului Schengen și în urmărirea măsurilor necesare. Noul mecanism de evaluare și monitorizare Schengen, pe care Comisia l-a propus în iunie 2021 și care a fost adoptat recent de Consiliu, va juca un rol esențial în acest nou model de guvernanță Schengen.

Raportul stabilește o listă de acțiuni prioritare pentru 2022-2023, care trebuie abordate atât la nivel național, cât și la nivel european, cum ar fi:

  • punerea în aplicare a noii arhitecturi IT și a interoperabilității pentru gestionarea frontierelor,
  • utilizarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră,
  • asigurarea unor controale sistematice la frontierele externe pentru toți călătorii,
  • asigurarea faptului că Frontex își atinge întregul potențial al mandatului său,
  • ridicarea tuturor controalelor de lungă durată la frontierele interne și
  • adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

Raportul reamintește, de asemenea, importanța finalizării spațiului Schengen și solicită Consiliului să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite. Același lucru se va aplica și Ciprului, după ce va finaliza cu succes procesul de evaluare Schengen.

Raportul prezintă și prioritățile rezultate în urma evaluărilor Schengen. Evaluările Schengen acoperă în prezent gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, returnarea, Sistemul de informații Schengen, politicile în materie de vize și protecția datelor.

Deși evaluările Schengen din ultimii ani au demonstrat că, în general, statele membre pun în aplicare în mod adecvat normele Schengen, există unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri. Acest lucru demonstrează că mecanismul de evaluare este eficient și conduce la consolidarea continuă a spațiului Schengen.

Potrivit raportului, sunt necesare eforturi suplimentare, în special în domeniul returnării și al Sistemului de Informații Schengen. Într-adevăr, într-un spațiu fără controale la frontierele interne, este indispensabilă o cooperare polițienească solidă între statele membre, împreună cu o punere în aplicare eficientă a sistemelor de informații la scară largă, în special a Sistemului de Informații Schengen, precum și politici eficiente în materie de returnare și de vize comune.

În paralel cu Raportul privind starea Schengen, Comisia consultă, de asemenea, instituțiile cu privire la viitoarea politică strategică multianuală pentru gestionarea integrată a frontierelor europene și prezintă un raport privind punerea în aplicare a obligației statelor membre de a efectua controale sistematice la frontierele externe ale UE.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

Ambasadorul României în SUA salută introducerea în Senatul american a proiectului de lege privind securitatea Mării Negre

ROMÂNIA6 hours ago

România ”condamnă ferm acțiunile militare nesăbuite ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”

U.E.7 hours ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA8 hours ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda9 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA11 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending