Connect with us

CONSILIUL UE

Țările UE aprobă acordul politic cu Parlamentul European privind Fondul pentru o Tranziție Justă din care România va beneficia de 1,94 miliarde de euro

Published

on

© European Commission/ Facebook

Uniunea Europeană a făcut miercuri un pas major pe calea către o tranziție verde eficientă și echitabilă, după ce ambasadorii statelor membre ale UE au aprobat acordul politic provizoriu la care au ajuns președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European cu privire la noul Fond pentru o tranziție justă de 17,5 miliarde de euro și din care România va beneficia de 1,94 miliarde de euro.

“Fondul pentru o tranziție justă este o afirmare a solidarității și a voinței noastre politice, ca Uniune, de a aborda împreună schimbările climatice. Va ajuta la reconcilierea economiei și ecologiei. Nu putem pune în aplicare Acordul verde european fără a atenua consecințele pentru cei mai afectați de decarbonizarea economiei noastre”, a spus Peter Altmaier, ministrul federal german pentru afaceri economice și energie, conform unui comunicat al Consiliului UE remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia Consiliului UE vine și în contextul acordului istoric dintre liderii statelor membre, care la Consiliul European de săptămâna trecută au aprobat obiectivul de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030 în lupta împotriva schimbărilor climatice. În baza acestui acord, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a cerut miercuri în Parlamentul European ca eurodeputații să dea undă verde legii europene a climei.

Potrivit acordului dintre Consiliul UE și Parlamentul European privind Fondul pentru o tranziție justiă, statele membre vor dezvolta planuri de tranziție echitabile pentru a sprijini teritoriile care se confruntă cu provocări socio-economice grave ca urmare a restructurării necesare pentru atingerea obiectivului UE pentru 2030 de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% și de a avea o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Fondul se adresează în special regiunilor care trebuie să elimine treptat producția și utilizarea de cărbune, lignit, turbă și șisturi petroliere sau să își transforme industriile cu consum intens de carbon. De altfel, în concluziile adoptate de liderii europeni este stabilită și respectarea dreptului statelor membre de a decide cu privire la mixul lor energetic și de a alege cele mai adecvate tehnologii pentru a atinge în mod colectiv obiectivul climatic 2030, inclusiv tehnologii de tranziție precum gazul, o prevedere solicitată în mod ferm de către România.

Resursele vor proveni din cadrul financiar multianual 2021-2027 (7,5 miliarde de euro) și din instrumentul UE de nouă generație (10 miliarde de euro repartizat pe trei ani).

Conform Planului Național de Redresare și Reziliență prezentat de guvernul PNL la finalul lunii noiembrie, România va primi 1,94 miliarde de euro din Fondul pentru o Tranziție Justă, suma aceasta reprezentând 11,09% din anvelopa totală a fondului menționat.

Cele 1,94 miliarde de euro fac parte din cele 79,94 miliarde de euro ce vor fi acordate României și care cuprind atât fondurile alocate prin intermediul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și prin intermediul planului de redresare Next Generation EU.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Țările UE au aprobat Planul Fiscal pe termen mediu al României. Ministrul Tanczos Barna: Un “semnal de încredere din partea Consiliului UE”

Published

on

© Tanzcos Barna - Facebook

Consiliul ECOFIN, reunit astăzi la Bruxelles, a aprobat Planul Fiscal pe termen mediu al României. Privind deficitul bugetar al țării noastre, Consiliului a stabilit o periodă de timp pentru corectara situației de deficit excesiv până în 2030. 

“Semnal de încredere din partea Consiliului UE, la ECOFIN. A fost aprobat Planul Bugetar-Structural privind consolidarea fiscală graduală de care are nevoie România. Încadrarea ajustării pe un termen de 7 ani, în loc de 4, va permite economiei româneşti să îşi menţină un nivel adecvat al investiţiilor publice, prin evitarea dezechilibrelor şi prin asigurarea premiselor pentru o creştere economică sustenabilă. Proiectul de buget anual care urmează a fi adoptat până la sfârşitul lunii va oglindi această abordare, prin care ne asumăm investiţii de cel puțin 7% din PIB, reducere cheltuielile statului și fără creșteri de taxe și impozite”, a transmis ministrul finanțelor, Tanczos Barna, după participarea la reuniune.

 

Planurile pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a noului cadru de guvernanță economică. Integrarea într-un plan unic pe termen mediu a obiectivelor bugetare, de reformă și de investiții creează un proces coerent și raționalizat. După aprobarea planului de către Consiliul UE, România are certitudini în ceea ce privește traiectoriile bugetare pe care la va urma în anii următori și poate planifica în consecință.

De asemenea, Consiliul a adoptat recomandări pentru șapte țări de a-și corecta situația de deficit excesiv într-o perioadă de timp stabilită: Belgia, Franța, Italia, Malta, Polonia, Slovacia și România.

Consiliul recomandă ca România să remedieze situația de deficit excesiv până în 2030. România ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a prezentat țara noastră în această reuniune și a subliniat beneficiile aduse României prin aprobarea acestui Plan Fiscal. 

Planurile pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a noului cadru de guvernanță economică. Integrarea într-un plan unic pe termen mediu a obiectivelor bugetare, de reformă și de investiții creează un proces coerent și raționalizat.

„[…] Totodată, prin aprobarea Planului Fiscal eliminăm riscul suspendării fondurilor europene. Vom continua, astfel, investițiile în autostrăzi și drumuri, spitale, școli, apă-canalizare şi vom putea menține o traiectorie de creştere economică”, a scris ministrul finanțelor la scurt timp de la începerea reuniunii ECOFIN.

   Citiți și: Semestrul european: Comisia Europeană aprobă planul României pe termen mediu. Acesta ”stabilește o traiectorie bugetară credibilă”

  • Planul pe termen mediu al României, evaluat pozitiv de Comisia Europeană. Executivul European consideră că planul României îndeplinește cerințele noului cadru, stabilind o traiectorie bugetară credibilă pentru a asigura că datoria țării noastre este plasată pe o traiectorie descendentă sustenabilă sau menținută la niveluri prudente.
  • Comisia Europeană a evaluat că măsurile încluse de țara noastră în planul pe termen mediu îndeplineau criteriile pentru a justifica o prelungire a perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani.

Miniștrii economiei și finanțelor din Uniunea Europeană se reunesc marți, 21 ianuarie, la Bruxelles, pentru Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), sub președinția poloneză a Consiliului UE.

Reuniunea a abordat o serie de subiecte esențiale pentru politica economică și financiară a UE, cu accent pe competitivitate, reglementare, guvernanță economică și sprijin pentru redresarea economică. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Finanțelor participă la reuniunea ECOFIN pentru a obține aprobarea Planului Fiscal pe termen mediu al României

Published

on

© Tanzcos Barna - Facebook

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, participă la prima sa reuniune a Consiliului ECOFIN, care va aborda o serie de subiecte esențiale pentru politica economică și financiară a UE, cu accent pe competitivitate, reglementare, guvernanță economică și sprijin pentru redresarea economică. De asemenea, statele membre urmează să aprobe recomandările Consiliului privind planul bugetar-structural pe termen mediu al României.

„Este o șansă uriașă pentru România faptul că, în urma negocierilor, avem o perioadă de ajustare a deficitului bugetar pe 7 ani în loc de 4 ani. Această reducere lină a deficitului, într-un ritm care să nu producă dezechilibre, permite implementarea unui buget masiv de investiții. Trebuie să oferim predictibilitate privind sistemul fiscal, să gestionăm eficient finanțele publice, să ținem sub control costurile de funcționare ale statului, ale institutiilor, să avem un stat mai suplu, care lucrează pentru cetățeni. Totodată, prin aprobarea Planului Fiscal eliminăm riscul suspendării fondurilor europene. Vom continua, astfel, investițiile în autostrăzi și drumuri, spitale, școli, apă-canalizare şi vom putea menține o traiectorie de creştere economică”, a scris ministrul finanțelor la scurt timp de la începerea reuniunii ECOFIN.

Planurile pe termen mediu reprezintă piatra de temelie a noului cadru de guvernanță economică. Integrarea într-un plan unic pe termen mediu a obiectivelor bugetare, de reformă și de investiții creează un proces coerent și raționalizat.

   Citiți și: Semestrul european: Comisia Europeană aprobă planul României pe termen mediu. Acesta ”stabilește o traiectorie bugetară credibilă”

  • Planul pe termen mediu al României, evaluat pozitiv de Comisia Europeană. Executivul European consideră că planul României îndeplinește cerințele noului cadru, stabilind o traiectorie bugetară credibilă pentru a asigura că datoria țării noastre este plasată pe o traiectorie descendentă sustenabilă sau menținută la niveluri prudente.
  • Comisia Europeană a evaluat că măsurile încluse de țara noastră în planul pe termen mediu îndeplineau criteriile pentru a justifica o prelungire a perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la șapte ani.

Miniștrii economiei și finanțelor din Uniunea Europeană se vor reunescu marți, 21 ianuarie, la Bruxelles, pentru Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), sub președinția poloneză a Consiliului UE.

Reuniunea va aborda o serie de subiecte esențiale pentru politica economică și financiară a UE, cu accent pe competitivitate, reglementare, guvernanță economică și sprijin pentru redresarea economică. 


Detalii privind agenda de astăzi:

Programul de lucru al președinției poloneze

Polonia își va prezenta programul de lucru în domeniul afacerilor economice și financiare pentru primul semestru al anului, în contextul preluării președinției Consiliului la 1 ianuarie. Acesta va include priorități și inițiative menite să consolideze economia UE și să răspundă provocărilor economice actuale.

Competitivitatea și sarcina de reglementare

Miniștrii vor dezbate modul de asigurare a unui mediu de afaceri competitiv prin simplificarea reglementărilor și reducerea poverii administrative asupra întreprinderilor. Se va discuta propunerea de regulament „omnibus” care vizează raționalizarea reglementărilor pentru a stimula creșterea economică.

Impactul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei

Un punct important pe ordinea de zi va fi evaluarea impactului economic și financiar al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Miniștrii vor discuta măsurile de răspuns și sprijin pentru Ucraina, pe baza informațiilor actualizate oferite de Comisie.

Cadrul de guvernanță economică

Consiliul va adopta recomandări privind planurile bugetar-structurale ale statelor membre și va emite orientări pentru țările care se confruntă cu deficite excesive, în vederea corectării acestora.

Semestrul european 2025

Comisia va prezenta Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2025 și proiectul de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro, urmat de un schimb de opinii între miniștri.

Mecanismul de redresare și reziliență

Miniștrii vor evalua implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) și vor adopta decizii de aprobare pentru planurile de redresare și reziliență modificate de unele state membre.

Servicii financiare

Președinția va oferi o actualizare privind propunerile legislative în domeniul serviciilor financiare, discutând progresele și provocările în acest sector crucial pentru stabilitatea financiară a UE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE invită Elveția să participe la proiectul PESCO „Mobilitate Militară”, care vizează simplificarea procedurilor naționale de transport militar transfrontalier

Published

on

© European External Action Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat luni o decizie prin care se confirmă că participarea Elveţiei la proiectul PESCO „Mobilitate militară” îndeplineşte condiţiile generale stabilite în Decizia (PESC) 2020/1639 din noiembrie 2020 şi va aduce o valoare adăugată substanţială proiectului. 

Potrivit comunicatului oficial, decizia de luni autorizează Ţările de Jos, în calitate de coordonator al proiectului, să invite oficial Elveţia să se alăture proiectului PESCO, ca răspuns la solicitarea Elveţiei din septembrie 2024. Odată ce Elveția va încheia un acord administrativ cu proiectul, va deveni membru oficial.

Proiectul PESCO „Mobilitate militară” vizează simplificarea și standardizarea procedurilor naționale de transport militar transfrontalier. Acesta permite deplasarea rapidă a personalului și a mijloacelor militare în întreaga UE, fie pe cale rutieră, feroviară, maritimă sau aeriană.

Canada, Norvegia şi Statele Unite ale Americii au fost invitate să se alăture proiectului în 2021, iar, în 2022, Marea Britanie a fost invitată să se alăture.

Lansată în decembrie 2017, PESCO reprezintă o schimbare radicală în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării în cadrul UE. Aceasta oferă un cadru destinat statelor membre care doresc și sunt capabile, pentru a dezvolta în comun capabilități de apărare, a coordona investiții, a spori gradul de pregătire operațională, interoperabilitatea și reziliența forțelor lor armate și a colabora în cadrul unor proiecte.

Până în prezent, 26 de state membre ale UE și-au asumat angajamentele mai stricte care stau la baza PESCO și sunt în curs de elaborare 66 de proiecte de colaborare în diferite domenii: formare, domeniile terestru, maritim, aerian și cibernetic, precum și facilitatorii strategici și multiplicatorii de forțe.

La 5 noiembrie 2020, Consiliul a stabilit condițiile generale în care țările din afara UE ar putea fi, în mod excepțional, invitate să participe la proiecte individuale în cadrul PESCO, deschizând astfel calea pentru o cooperare mai solidă și mai ambițioasă în domeniul apărării cu partenerii în cadrul UE.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
Victor Negrescu10 hours ago

Ziua Internațională a Educației: Intergrupul PE privind educația a propus crearea unui Cadru de Investiții al UE destinat educației și competențelor finanțat prioritar în viitorul buget european pe termen lung

NATO17 hours ago

Secretarul general al NATO Mark Rutte se întâlnește săptămâna viitoare la sediul Alianței cu noul ministru de externe al României Emil Hurezeanu

ROMÂNIA17 hours ago

Eurostat: În 2022, România se afla în top trei la nivel UE în ceea ce privește ponderea medicilor stomatologi în raport cu populația

U.E.18 hours ago

Bulgaria amână aderarea la zona euro pentru 2026, invocând criteriul stabilității prețurilor

EDITORIALE18 hours ago

Iulian Chifu: Lumea lui Trump – deconstrucție și reconstrucție pe baza oligarhiei conservatoare globalizante

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Parlamentul European organizează o sesiune plenară specială pentru a comemora Victimele Holocaustului

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Cooperarea între universitățile europene are potențialul de a transforma învățământul superior, este concluzia unui raport prezentat de vicepreședinta CE Roxana Mînzatu

EDITORIALE19 hours ago

Calea Europeană lansează rubrica “România suverană în NATO și UE”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI19 hours ago

Vicepreședintele PE Victor Negrescu, mesaj de Ziua Unirii Principatelor: Doar în cadrul UE putem construi o națiune puternică și unită. Solidaritatea europeană, fondurile disponibile sunt esențiale pentru dezvoltarea noastră

U.E.19 hours ago

Franța cere amânarea regulilor UE pentru companii privind raportarea impactului de mediu și verificarea lanțurilor de aprovizionare

INTERNAȚIONAL1 day ago

Donald Trump se angajează la Davos să reducă prețul petrolului pentru “a încheia imediat războiul Rusia-Ucraina”

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Donald Tusk le reamintește europenilor că au descoperit America și îl parafrazează pe Kennedy: Întrebați-vă ce poate face Europa pentru securitatea ei, nu SUA. Pentru a evita repetarea istoriei, trebuie să fim înarmați

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE

INTERNAȚIONAL3 days ago

Noul șef al diplomației SUA, Marco Rubio, promite “o politică externă a interesului național” și a păcii prin forță. Primele întâlniri, în format “Quad”, cu omologii din Australia, India și Japonia, pentru securitatea indo-pacifică

CHINA4 days ago

Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”

SUA5 days ago

Donald Trump proclamă debutul “epocii de aur” în discursul inaugural: Declinul Americii a luat sfârșit. Am fost salvat de Dumnezeu pentru a face America măreață din nou

SUA5 days ago

Donald Trump a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii

ROMÂNIA1 week ago

Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie

SUA1 week ago

În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”

ROMÂNIA1 week ago

Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%

Trending