Connect with us

CONSILIUL UE

Țările UE au adoptat sistemul de intrare/ ieșire în spațiul Schengen la care participă și România și Bulgaria

Published

on

Țările membre ale Uniunii Europene au adoptat luni regulamentul privind un sistem de intrare/ieșire și regulamentul de modificare a Codului frontierelor Schengen în legătură cu Sistemul de intrare/ieșire, sistem la care vor participa inclusiv România și Bulgaria, chiar dacă cele două țări nu sunt încă membre ale spațiului de liberă circulație.

Acest sistem va înregistra informații privind intrarea, ieșirea, precum și refuzul intrării, pentru resortisanții țărilor terțe care traversează frontierele externe ale spațiului Schengen, informează un comunicat al Consiliului UE remis CaleaEuropeana.ro.

“Un control strict al frontierelor noastre externe este esențial pentru buna funcționare a spațiului Schengen. Sistemul de intrare/ieșire va contribui la îmbunătățirea controalelor la frontierele externe, la o mai bună identificare a persoanelor care depășesc termenul legal de ședere și la consolidarea luptei împotriva terorismului”, a declarat în acest context, Andres Anvelt, ministrul de interne al Estoniei, țara ce deține președinția rotativă a Consiliului.

Citiți și Parlamentul European a aprobat un nou sistem de verificări intrare-ieșire în Spațiul Schengen la care vor participa și România și Bulgaria

Sistemul de intrare/ieșire va contribui la: 1) reducerea timpului necesar pentru verificările la frontieră și îmbunătățirea calității acestor verificări, prin calcularea automată a șederii autorizate pentru fiecare călător, 2) asigurarea identificării sistematice și fiabile a persoanelor care depășesc termenul legal de ședere, 3) consolidarea securității interne și a luptei împotriva terorismului, permițând autorităților de aplicare a legii accesul la istoricul călătoriilor.

Consiliul și Parlamentul European trebuie acum să semneze regulamentul adoptat. După semnare, textul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare 20 de zile mai târziu. eu-LISA, împreună cu statele membre, este așteptată să înceapă instituirea noului sistem, care ar trebui să fie operațional până în anul 2020.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

CONSILIUL UE

UE continuă să se pregătescă pentru Brexit: Țările UE au decis să reducă numărul de membri ai Comitetului European al Regiunilor și ai Comitetului Economic și Social European după retragerea Marii Britanii

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți două decizii vizând componența Comitetului Regiunilor și a Comitetului Economic și Social Europea pentru a adapta numărul de membri ai celor două organisme consultative ale UE după retragerea Regatului Unit, ceea ce va avea ca rezultat 24 de locuri vacante în fiecare comitet, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noile norme alocă un loc suplimentar Estoniei, Ciprului și Luxemburgului în ambele comitete, întrucât aceste trei state au pierdut câte un loc în urma ultimelor decizii privind componența comitetelor în urma aderării Croației. Restul de locuri vacante vor fi păstrate ca rezervă pentru eventuale extinderi ulterioare.

În total, numărul de membri al fiecărui comitet va scădea de la 350 la 329 după plecarea Regatului Unit.

Noile norme se vor aplica de la începutul noului mandat de cinci ani al fiecărui comitet, ceea ce pentru Comitetul Regiunilor înseamnă începând cu 26 ianuarie 2020, iar pentru Comitetul Economic și Social European începând cu 21 septembrie 2020.

Cu toate acestea, cele două decizii cuprind și o clauză specială pentru cazul în care Regatul Unit ar avea în continuare statutul de stat membru la aceste date. În acest scenariu, alcătuirea comitetelor ar rămâne neschimbată până în momentul de la care retragerea Regatului Unit produce efecte juridice.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Record de creștere economică a zonei euro. Președintele Eurogroup anunță că zona euro a înregistrat ”un număr de 24 de trimestre consecutive de creștere economică”

Published

on

©️ EU Council

Economia zonei euro a atins un nou record, înregistrând un număr de 24 de trimestre consecutive de creștere, începând cu al doilea trimestru al anului 2013, a anunțat joi, la finalul unei reuniuni Eurogroup – întrunirea miniștrilor de Finanțe din zona euro -, președintele grupului, Mario Centeno.

Ministrul portughez de finanțe a punctat că, în acest context, ”numărul oamenilor care au un loc de muncă a crescut cu 10,8 milioane în comparație cu șase ani urmă.

Este un lucru remarcabil”, le-a transmis Centeno omologilor săi.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii au făcut un schimb de opinii cu privire la situația economică din zona euro și au discutat principalele provocări politice pe baza previziunilor Comisiei Europene, publicate la 7 mai.

Potrivit previziunilor menționate, se preconizează că economia europeană își va continua dezvoltarea și în 2019, al șaptelea an la rând, estimându-se că PIB-ul real va crește în toate statele membre ale UE.

În ansamblu, se preconizează că PIB-ul va crește cu 1,4 % în UE în acest an și cu 1,2 % în zona euro.

În 2020, este de așteptat să se estompeze factorii negativi interni și să revină activitatea economică în afara UE, sprijinită de relaxarea condițiilor financiare globale și de stimularea politicilor în unele economii emergente.

Se preconizează că anul viitor creșterea PIB-ului se va consolida ușor, la 1,6 % în UE și la 1,5 % în zona euro.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Federica Mogherini reacționează la avertismentele SUA în privința apărării europene: 81% din contractele internaționale din Europa se adresează firmelor americane

Published

on

©️ EEAS

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, a reacționat marți la criticile aduse de SUA noului Fond European de Apărare, nemulțumiri și îngrijorări transmise printr-o scrisoare a subsecretarului american de Stat pe probleme de achiziţii şi sustenabilitate, Ellen Lord, și printr-un mesaj al ambasadorul american la UE, Gordon Sandland.

UE este, în prezent, mult mai deschisă decât piața de achiziții din SUA pentru companiile și echipamentele Uniunii Europene”, a declarat Mogherini la Bruxelles, citat de Deutsche Welle.

În UE nu există un act legislativ ”cumpărăm european” și aproximativ 81% din contractele internaționale din Europa se adresează astăzi firmelor americane”, a explicat ea.

În scrisoarea citată de presă, oficialul american face referire la ”profunda îngrijorare” a Washingtonului în legătură cu adoptarea unui nou regulament din Fondul European de Apărare, care le permite statelor membre UE să încurajeze ţările non-europene să ia parte la proiecte, dar spune că UE are drepturi exclusive de proprietare intelectuală asupra acestor proiecte și nu permite ţărilor din afara Uniunii să controleze exporturile armelor care sunt dezvoltate.

Citiți și Oficial al administrației Trump, scrisoare către Federica Mogherini: SUA cer modificarea Fondului European de Apărare, avertizând că ”relația UE-NATO ar putea avea de suferit” după ”decenii de integrare a industriei de apărare transatlantice”

Ambasadorul SUA la UE, Gordon Sondland, a subliniat același punct de vedere într-o scrisoare și a avertizat asupra posibilelor sancțiuni din partea SUA: “Sper că putem evita să ne gândim la cursuri similare de acțiune”, a spus el, precizând că UE a fost invitată să răspundă scrisorii până la data de 10 iunie.

În scrisoarea trimisă pe 1 mai, Departamentul Apărării din SUA a avertizat că, în viziunea sa, proiectele Fondului şi PESCO „reprezintă o schimbare dramatică după trei decenii de integrare crescândă a industriei de apărare transatlantice“, adăugând că „nu numai că relaţia constructivă dintre NATO şi UE ar putea avea de suferit, dar ar putea duce la repornirea discuţiilor conflictuale care erau dominante acum 15 ani“.

SUA solicită ca regulamentele Fondului să fie modificate, în aşa fel încât să elimine condiţiile privitoare la proprietatea intelectuală şi controlul exporturilor, precum şi eliminarea dreptului de veto în PESCO. SUA mai vor şi ca ţara care conduce un proiect să poată invita orice companie care vrea să ia parte la iniţiativă.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending