Connect with us

CONSILIUL UE

Țările UE au dat undă verde noilor sancțiuni împotriva Rusiei: Anumite bănci ruse, excluse din SWIFT. Difuzarea Russia Today și Sputnik, interzisă în UE

Published

on

© France Diplomatie/ Flickr

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au dat undă verde marţi pentru a interzice difuzarea pe teritoriul UE a media de stat ruse Russia Today şi Sputnik şi pentru a exclude “anumite bănci ruse” din sistemul internaţional de plăţi SWIFT, a anunţat preşedinţia franceză a Consiliului UE. Deciziile au fost oficializate printr-o serie de comunicate ale Consiliului Uniunii Europene

“În această seară, COREPER II (n.r. – formatul care reunește ambasadorii țărilor UE) a aprobat următoarele: Sancțiuni pentru a exclude anumite bănci rusești din sistemul SWIFT, în coordonare cu partenerii noștri internaționali, interdicția de a participa sau de a contribui la proiecte cofinanțate de Fondul rus de investiții directe, interzicerea difuzării posturilor Sputnik și RT în UE”, a transmis președinția franceză, pe Twitter.

Măsurile din această serie de sancţiuni împotriva Rusiei au fost publicate miercuri în Jurnalul Oficial al UE.

Consiliul a decis, în special, să interzică “furnizarea de servicii specializate de mesagerie financiară, care sunt utilizate pentru schimbul de date financiare (SWIFT), către Bank Otkritie, Novikombank, Promsvyazbank, Rossiya Bank, Sovcombank, VNESHECONOMBANK (VEB) și VTB BANK”.

“Această interdicție va intra în vigoare în a zecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE și se va aplica, de asemenea, oricărei persoane juridice, entități sau organism stabilit în Rusia ale cărui drepturi de proprietate sunt deținute direct sau indirect în proporție de peste 50% de către băncile menționate mai sus”, mai arată sursa citată.

De asemenea, țările UE interzic investițiile, participarea și contribuția la la viitoarele proiecte cofinanțate de Fondul rus de investiții directe, precum și vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de bancnote denominate în euro în Rusia sau către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Rusia, inclusiv guvernul și Banca Centrală a Rusiei, sau pentru a fi utilizate în Rusia.

De asemenea, Consiliul a decis să suspende “de urgență activitățile de radiodifuziune ale Sputnik’ și RT/Russia Today (RT English, RT UK, RT Germany, RT France și RT Spanish) în UE sau îndreptate către UE, până când agresiunea împotriva Ucrainei va înceta și până când Federația Rusă și posturile asociate acesteia vor înceta să desfășoare acțiuni de dezinformare și de manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre”.

Duminica trecută, UE a anunțat un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei, care prevede, “pentru prima oară în istorie”, finanțarea și livrarea de arme unei țări care este atacată, Ucraina, închiderea spațiului aerian al țărilor UE pentru toate aeronavele din Rusia, inclusiv avioanele private ale oligarhilor, și interzicerea publicațiilor Russia Today și Sputnik, considerate “aparatul mediatic” și “mașinăria de dezinformare” ale Kremlinului.

Aceste măsuri s-au alăturat pachetelor de sancțiuni anunțate deja și culminând cu decuplarea anumitor bănci din Rusia de sistemul de plăți interbancare SWIFT.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat pe 26 februarie un acord între Uniunea Europeană, Statele Unite, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia și Canada pentru ca anumite bănci din Rusia să fie excluse din sistemul de tranzacții interbancare SWIFT. “Vom trage Rusia la răspundere și ne vom asigura în mod colectiv că acest război este un eșec strategic pentru Putin”, se arată într-o declarație comună adoptată de părțile menționate și în care a fost anunțată și înghețarea rezervelor valutare ale Băncii Centrale a Rusiei.

Sancțiunile care vizează sistemul bancar rusesc sunt dublate și de măsuri restrictive la adresa liderilor ruși, începând cu Vladimir Putin, cu sancțiuni care au vizat înghețarea activelor.

Pe de altă parte, Consiliul Uniunii Europene a adăugat luni 26 de persoane și o entitate pe lista persoanelor, entităților și organismelor care fac obiectul unor măsuri restrictive în ceea ce privește acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Pe această listă figurează Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al, Igor Sechin, patronul companiei petroliere de stat ruseşti Rosneft, şi directorul general al gigantului energetic Transneft, Nikolai Tokarev. Totodată, și Biroul de supraveghere a activelor străine al Trezoreriei americane a interzis oricărei persoane din SUA să efectueze orice operațiune cu Banca Centrală a Federației Ruse, Fondul suveran de avere al Federației Ruse sau Ministerul de Finanțe al Federației Ruse.

Anterior, vineri, statele UE, Marea Britanie și SUA au convenit să înghețe orice active europene și americane ale președintelui rus Vladimir Putin și ale ministrului său de externe Serghei Lavrov.

Liderii statelor membre UE, întruniți joi într-o reuniune de urgență, au convenit “asupra unor măsuri restrictive suplimentare care vor impune Rusiei sancțiuni masive și severe” ca urmare a “agresiunii militare neprovocate și nejustificate împotriva Ucrainei”. De la Londra, premierul Boris Johnson a anunțat și el cel mai mare set de sancțiuni din istoria Regatului Unit, subliniind că Putin este un ”agresor cu mâinile pătate de sânge care crede în cuceriri imperiale”, în timp ce premierul canadian Justin Trudeau a anunțat că Ottawa sancționează ”58 de persoane și entități ruse”, între care miniștrii apărării și justiției. Măsuri similare au fost luate și de Japonia. Amploarea sancțiunilor occidentale este dată și de faptul că Fondul Suveran al Norvegiei își vinde activele rusești, iar Elveţia a adoptat sancţiunile Uniunii Europene împotriva cetăţenilor ruşi implicaţi în invadarea Ucrainei, îngheţându-le activele și îndepărtându-se de la politica tradiţională de neutralitate a republicii alpine.

La ordinul lui Vladimir Putin, Rusia a lansat în zorii zilei de joi, 24 februarie 2022 o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Invazia a venit în urma primului pachet de sancțiuni occidentale la adresa Rusiei.

În ajunul acestei agresiuni, un prim set de sancțiuni europene au fost adoptate de ambasadorii țărilor UE, printre principalii vizați numărându-se ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, comandanții șefi ai forțelor aeriene ruse și ai flotei rusești din Marea Neagră, principalii “propagandiști” de stat și 351 de deputați din Duma de Stat care au votat pentru recunoașterea independenței regiunilor separatiste ucrainene Donețk și Lugansk, iar președintele SUA Joe Biden a semnat un ordin executiv care interzice toate noile investiții, schimburi comerciale și finanțări de către persoane din SUA către, dinspre sau în așa-numitele “Republici Populare Donețk și Luhansk” din Ucraina. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

Published

on

© EU2022CZ/ Flickr

Uniunea Europeană va discuta la sfârșitul lunii august despre interzicerea vizelor pentru toți cetățenii ruși, a anunțat vineri ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acesta a  apreciat că ”interzicerea totală a vizelor pentru ruşi de către toate statele membre ale UE ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace împotriva Rusiei”. El va discuta subiectul cu omologii săi europeni la o reuniune neoficială la Praga, la sfârşitul lunii.

Şeful diplomaţiei cehe a fost însă de părere că ”în această perioadă de agresiune rusă, pe care Kremlinul continuă să o intensifice, nu poate fi vorba de turism ca de obicei pentru cetăţenii ruşi”.

Printre cei care trebuie convinşi se numără şi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care prezidează consiliile miniştrilor de externe şi ai apărării.

Nici Comisia Europeană nu sprijină o astfel de interdicție, insistând asupra necesităţii de a proteja disidenţii, jurnaliştii şi familiile.

Executivul european a comunicat printr-o purtătoare de cuvânt că ”statele membre dispun de o marjă importantă pentru eliberarea vizelor pe perioade scurte şi examinează cererile caz cu caz”.

La nivelul statelor, eforturi de persuasiune trebuie depuse când vine vorba de cancelarul german, Olaf Scholz, care și-a exprimat joi opoziția față de interzicerea vizelor turistice pentru cetățenii ruși și a amintit că la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sancțiuni relevante împotriva persoanelor apropiate Kremlinului.

”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina.

Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”.

La polul opus, Estonia, Finlanda și Letonia au făcut front comun și au solicitat Uniunii Europene să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, motivând că ”nu este corect ca, în timpul în care Rusia duce un război de agresiune, brutal, în Europa, rușii să poată duce o viață normală, să călătorească în Europa, să fie turiști”.

Mai mult, Parlamentul de la Riga a adoptat joi o declaraţie în care desemnează Rusia drept ”ţară care sprijină terorismul” și a invitat şi alte ţări să adopte iniţiative similare.

Între timp, Estonia a anunțat că de săptămâna viitoare nu va mai permite accesul accesul cetățenilor ruși pe teritoriul său cu vize emise de autorităţile estoniene, ci va recunoaşte doar vizele acordate de alte state europene.

Cehia a adoptat deja o măsură similară. Acest stat nu mai eliberează vize pentru ruşi încă din 25 februarie, a doua zi după începerea invaziei ruse în Ucraina.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE impune sancțiuni împotriva fostului președintele pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici, și împotriva fiului acestuia

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Statele membre au decis să impună măsuri restrictive împotriva fostului președinte pro-rus al Ucrainei, Viktor Fedorovici Ianukovici, și împotriva fiului acestuia, Oleksandr Viktorovici Ianukovici ca răspuns la agresiunea militară continuă nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceștia completează astfel lista persoanelor, entităților și organismelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în anexa la Decizia 2014/145/PESC, pentru rolul lor în subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei și a stabilității și securității statului, precum și – în cazul lui Oleksandr Viktorovici Ianukovici – pentru desfășurarea de tranzacții cu grupurile separatiste din regiunea Donbas din Ucraina.

Actele juridice relevante au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Uniunea Europeană a reiterat și cu această ocazie hotărârea de a continua să ofere un sprijin puternic pentru reziliența economică, militară, socială și financiară generală a Ucrainei, inclusiv ajutor umanitar.

De asemenea, UE a condamnat din nou cu fermitate atacurile fără discriminare ale Rusiei împotriva civililor și a infrastructurii civile și solicită insistent Rusiei să își retragă imediat și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional.

”Dreptul internațional umanitar trebuie respectat, inclusiv în ceea ce privește tratamentul prizonierilor de război. Trebuie să li se permită imediat ucrainenilor, în special copiilor, care au fost strămutați forțat în Rusia să se întoarcă în siguranță. Rusia, Belarusul și toți cei responsabili de crime de război și de alte infracțiuni extrem de grave vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu dreptul internațional”, mai este precizat în comunicat.

În concluziile sale din 23-24 iunie 2022, Consiliul European a subliniat că UE își menține angajamentul ferm de a oferi sprijin militar suplimentar pentru a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii Rusiei și să își apere integritatea teritorială și suveranitatea.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Uniunea Europeană reînnoiește pentru încă șase luni sancțiunile economice împotriva Rusiei

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a decis marți, 26 iulie, să prelungească cu șase luni, până la 31 ianuarie 2023, măsurile restrictive care vizează sectoare specifice ale economiei Federației Ruse, informează comunicatul oficial.

Aceste sancțiuni, introduse pentru prima dată în 2014 ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației din Ucraina, au fost extinse în mod semnificativ din februarie 2022, având în vedere agresiunea militară neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei.

În prezent, acestea constau într-un spectru larg de măsuri sectoriale, inclusiv restricții privind finanțele, energia, tehnologia și bunurile cu dublă utilizare, industria, transportul și bunurile de lux.

Citiți și: Al șaselea pachet de sancțiuni: UE impune măsuri restrictive împotriva a încă 65 de persoane și 18 entități din Rusia

Pe lângă sancțiunile economice impuse Federației Ruse, UE a instituit diferite tipuri de măsuri ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Printre acestea se numără: restricții privind relațiile economice cu Crimeea anexată ilegal și cu orașul Sevastopol, precum și cu zonele neguvernamentale controlate din regiunile Donețk și Luhansk; măsuri restrictive individuale (înghețarea activelor și restricții de călătorie) pentru o gamă largă de persoane și entități, precum și măsuri diplomatice.

Începând cu 24 februarie, UE a adoptat o serie de pachete de sancțiuni fără precedent ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Potrivit comunicatului citat, UE condamnă în termenii cei mai fermi războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care încalcă în mod flagrant suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. UE îndeamnă Rusia să înceteze imediat atacurile sale nediscriminatorii împotriva civililor și a infrastructurii civile și să își retragă imediat și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional.

Uniunea Europeană este de neclintit în angajamentul său de a ajuta Ucraina să își exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii rusești și să construiască un viitor pașnic, democratic și prosper. De asemenea, rămâne angajată să continue să susțină capacitatea Ucrainei de a-și apăra integritatea teritorială și suveranitatea.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE4 hours ago

Regatul Unit, prima țară care aprobă un vaccin bivalent anti-COVID dezvoltat de Moderna

ROMÂNIA5 hours ago

Lucian Bode: România contribuie consistent la securitatea UE, de aceea aderarea țării noastre la spațiul Schengen reprezintă o „urmare firească”

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Iranul va răspunde până la miezul nopții coordonatorului UE cu privire la textul final al proiectului de acord nuclear revitalizat

INDIA7 hours ago

Narendra Modi: India trebuie să se transforme într-o țară dezvoltată în 25 de ani, cu politici pentru a susține producția internă, apărarea și tehnologia digitală

U.E.8 hours ago

EFFIS: 2022 ar putea stabili un record la incendiile de vegetație în UE. România, Spania și Portugalia, printre țările cele mai afectate de secetă

INDIA9 hours ago

La cea de-a 75-a aniversare a independenței Indiei, Joe Biden susține că această țară este un „partener indispensabil” pentru SUA

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul Apărării, convins că anul viitor Forțele Navale Române vor fi mai bine echipate la nivelul provocărilor de securitate actuale și viitoare

ROMÂNIA10 hours ago

Marcel Ciolacu, mesaj de Ziua Marinei Române: Îi felicit pentru profesionalism și dăruire pe toți marinarii care și-au legat destinele de mările și oceanele lumii

ROMÂNIA11 hours ago

Nicolae Ciucă, de Ziua Marinei: Conflictul din apropierea granițelor subliniază necesitatea unei armate moderne, dotată cu echipamente de ultimă generație

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA4 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending