CONSILIUL UE
Țările UE au discutat despre implicațiile unei posibile extinderi a Uniunii: România susține un proces paralel al avansării extinderii și al eficientizării funcționării UE, în limitele actuale ale tratatelor
Published
1 year agoon

Miniștrii afacerilor externe ai Uniunii Europene au avut o reuniune ministerială informală la Murcia pentru a discuta despre implicațiile unei posibile extinderi a UE și despre progresele înregistrate în direcția Autonomiei Strategice Deschise, reuniune la care România a fost reprezentată de secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman, care a afirmat prioritățile României în acest context, și anume eficientizarea UE în limitele actualelor tratate, avansarea procesului de integrare europeană a Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei și Balcanilor și lansarea procesului de reflecție privind viitoarea agendă strategică a Uniunii.
Reuniunea, desfășurată sub președinția spaniolă a Consiliului UE, a fost una pregătitoare pentru reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Uniunii Europene care va avea loc la Granada la 6 octombrie și pentru summitul Comunității Politice Europene (CPE), care va avea loc cu o zi înainte, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În cadrul reuniunii, care a fost prezidată de ministrul spaniol interimar al afacerilor externe, Uniunii Europene și Cooperării, José Manuel Albares, oficialii europeni au discutat despre implicațiile bugetare ale unei extinderi a UE la mai mult de 30 de state membre, sau chiar mai mult de 35, și despre reformele instituționale care ar fi necesare. Aceștia au discutat, de asemenea, despre schimbările pe care le-ar implica o decizie a UE de a-și lărgi numărul de membri, pentru a continua să asigure eficacitatea pe care sistemul actual a dovedit-o în fața unor crize precum cea experimentată în timpul COVID-19 sau agresiunea rusă împotriva Ucrainei.
Reuniunea a analizat “modalitățile de accelerare a extinderii” UE
Albares a subliniat că multe state doresc să facă parte din UE pentru că împărtășesc aceleași valori și aspirații și a afirmat că în cadrul reuniunii “s-au făcut progrese în ceea ce privește noua agendă strategică a Uniunii Europene, care va fi aprobată anul viitor și care susține și este susținută de extindere și de Autonomia Strategică Deschisă”.
Comisarul european pentru extindere, Oliver Várhelyi, a subliniat că “cel mai important lucru în acest moment este să punem toate instrumentele pe masă pentru a accelera aderările” și că Consiliul UE “trebuie să fie pregătit să admită noi membri înainte de 2030”. Várhelyi a explicat că în cadrul reuniunii au fost “analizate modalitățile de accelerare a extinderii” și a reamintit că, în câteva săptămâni, va prezenta “un pachet care va include zece țări candidate sau cu perspectivă de aderare” și care va oferi “mijloacele pentru o integrare accelerată”.
Poziția României
Conform unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, secretarul de stat Daniela Gîtman a reiterat disponibilitatea României de a se implica în reflecția actuală cu privire la eficientizarea modului de funcționare a Uniunii, în limitele actuale ale Tratatelor, dar și în dezbaterile privind conturarea viitoarei Agende Strategice post 2024. A subliniat faptul că este important ca reflecția asupra funcționării Uniunii să se desfășoare în paralel cu efectuarea de pași consistenți pentru avansarea procesului de extindere.
Oficialul român a accentuat faptul că România susține atât statele din Balcanii de Vest, cât și Ucraina, Republica Moldova și Georgia, pentru avansarea procesului lor de aderare, pledând pentru decizii relevante în conformitate cu aspirațiile acestora până la finalul anului 2023. A salutat, totodată, anunțul recent al Comisiei Europene referitor la demararea unui proces de evaluare privind nevoile de adaptare a diferitelor politici UE în perspectiva unei Uniuni extinse, precizând însă că acest demers nu trebuie să genereze tergiversări suplimentare în dosarul extinderii.
De asemenea, în cadrul dejunului de lucru desfășurat în marja CAG, secretarul de stat Daniela Gîtman și-a exprimat sprijinul pentru lansarea, la reuniunea informală a Consiliului European de la Granada, a procesului de reflecție privind viitoarea Agendă Strategică, conchide sursa citată.
Context
Discuția de la nivel ministerial a avut loc după ce un grup de 12 experți franco-germani, însărcinați de guvernele de la Paris și Berlin, au întocmit un raport care propune reforme radicale în perspectiva extinderii, pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea veto-urilor naționale. De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul unanimității în Consiliul European. Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE. Documentul propune, de altfel, o Europă cu patru viteze – nucleul, Uniunea Europeană însăși, membrii asociați (care au acces la piața unică) și Comunitatea Politică Europeană.
Tema extinderii a căpătat însă un nou impuls în ultimul an, după un discurs susținut la Praga, în august 2022, de cancelarul german Olaf Scholz, care a evocat ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state” și a cerut înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE.
În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a folosit prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.
De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm.
Atât Ucraina, cât și Republica Moldova au primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar mai multe voci cer ca Uniunea Europeană să adopte decizia deschiderii negocierilor de aderare cu cele două țări la summitul european din decembrie.
Opt sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu trei dintre acestea – Muntenegru, Serbia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite. Negocierile cu Muntenegru și Serbia sunt cele mai avansate, deși trenează, în timp ce tratativele de extindere cu Turcia, lansate în 2005, sunt blocate din cauza variilor tensiuni geopolitice și a incompatibilităților de viziuni politice.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Trump reiterează că Fâșia Gaza va fi predată de Israel Statelor Unite, dar exclude prezența trupelor americane la fața locului
Kalla Kallas, laureata premiului ”Ewald von Kleist” al Conferinței de Securitate de la München pentru mobilizarea sprijinului pentru Ucraina după invazia Rusiei
Guvernul adoptă mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și productivitatea muncii. Ciolacu: Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR
Ministrul francez al afacerilor europene, în România: Parisul și Bucureștiul analizează “căile de cooperare privind combaterea ingerințelor străine”
“Urmând exemplul lui Draghi”: Cele mai mari economii din UE – Germania, Franța și Italia – cer un raport UE privind competitivitatea sectorului bancar
Ministrul Finanțelor, după aprobarea bugetului în Parlament: România trebuie să continue ritmul de recuperare a decalajelor de dezvoltare față de statele din Vestul Europei
CONSILIUL UE
Consiliul informal JAI: Miniștrii de interne au discutat despre securitatea UE în domeniile migrației, protecției civile și prevenirii criminalității
Published
7 days agoon
January 31, 2025By
Andreea Radu
Miniștrii de interne, în formatul Consiliului JAI informal, s-au reunit joi, la Varșovia, pentru a discuta despre securitatea UE în domeniile migrației, protecției civile și prevenirii criminalității, potrivit comunicatului oficial.
Reuniunea a fost prezidată de ministrul de interne al Poloniei, iar Comisia Europeană a fost reprezentată de comisarul pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, și de comisarul pentru egalitate, pregătire și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib.
„Miniștrii de interne ai UE reuniți la Varșovia au discutat trei provocări majore privind securitatea internă a Uniunii: combaterea migrației ilegale, consolidarea protecției civile și prevenirea criminalității organizate. Activitatea noastră a fost ghidată de un singur obiectiv: asigurarea siguranței și protecției cetățenilor UE într-un mediu geopolitic în schimbare”, a declarat ministrul polonez de interne, Tomasz Siemoniak.
Soluții inovatoare în gestionarea migrației
În cursul primei sesiuni privind politica în domeniul migrației, miniștrii s-au concentrat asupra provocărilor legate de gestionarea mai eficientă a migrației.
Aceste provocări includ:
- Utilizarea migranților în activități hibride,
- Abuzul legislației privind azilul de către regimuri autoritare și grupuri criminale,
- Creșterea tensiunilor sociale.
O atenție deosebită a fost acordată soluțiilor inovatoare în politica migraționistă, inclusiv noilor abordări privind politica de returnare și cooperarea cu țările terțe. De asemenea, au fost discutate aspecte legate de instrumentalizarea migrației.
Discuțiile au subliniat că o politică eficientă în domeniul migrației necesită eforturi comune din partea statelor membre în gestionarea migrației și o cooperare strânsă cu țările de tranzit și de origine.
S-a pus accent pe combaterea traficului de persoane, inclusiv pe consolidarea acțiunilor instituțiilor precum Frontex și Europol. De asemenea, a fost subliniată importanța educației în țările de emigrație pentru a contracara dezinformarea și a reduce riscurile asociate migrației ilegale.
Consolidarea pregătirii civile și militare a Europei
În cadrul unui prânz de lucru, discuțiile s-au concentrat asupra recomandărilor din raportul fostului președinte finlandez Sauli Niinistö, „Mai siguri împreună: Consolidarea pregătirii și disponibilității civile și militare a Europei”. Acest raport conturează soluții practice și eficiente pentru a spori reziliența și pregătirea UE în fața amenințărilor complexe, inclusiv a celor hibride.
Miniștrii au discutat despre contribuția sectorului de afaceri interne la consolidarea rezilienței UE în fața amenințărilor hibride și au abordat subiecte legate de pregătirea Uniunii Europene pentru crize, inclusiv cele generate de schimbările climatice.
Un subiect semnificativ de discuție a fost integrarea posibilă a sistemelor de protecție civilă și apărare civilă între statele membre. Participanții au subliniat rolul solidarității între țările UE în abordarea diverselor amenințări, precum dezastrele naturale, atacurile hibride sau conflictele armate.
De asemenea, discuțiile s-au concentrat asupra rolului Uniunii Europene și NATO în asigurarea accesului la resurse critice pentru cetățeni. A fost subliniată și necesitatea sinergiei între instituțiile care gestionează forțele armate și cele care se ocupă cu asigurarea siguranței și ordinii publice, pentru a maximiza eficiența acestora în răspunsul la amenințările moderne.
„Securitatea este un drept fundamental pentru toți europenii și o condiție prealabilă pentru bunăstarea noastră economică și competitivitate. Nu există democrație fără securitate. Nu există libertate fără securitate. Nu există prosperitate fără securitate”, a declarat Magnus Brunner, comisar european pentru Afaceri Interne și Migrație.
O nouă strategie de securitate internă a UE
Ultima sesiune de discuții a zilei a fost dedicată dezvoltării unei noi strategii de securitate internă a UE, care urmează să fie adoptată în primele 100 de zile ale noii Comisii Europene.
Miniștrii au analizat provocările cu care se confruntă UE în contextul amenințărilor tot mai complexe, în special cele legate de terorism, criminalitatea cibernetică, atacurile hibride și criminalitatea organizată. S-a subliniat că UE trebuie să își adapteze acțiunile la un mediu în continuă schimbare, acoperind dimensiuni digitale, economice și energetice.
Datorită colaborării și implicării miniștrilor, au fost colectate informații esențiale și direcții pentru acțiuni viitoare. Acestea vor contribui la finalizarea strategiei de către Comisia Europeană, conturând o viziune pentru viitor în care securitatea internă devine o parte integrantă a tuturor politicilor UE.
Discuția a subliniat, de asemenea, necesitatea unei cooperări strânse cu țările terțe pentru a aborda natura transnațională a provocărilor de securitate.
Reuniunea informală a miniștrilor de interne, în formatul Consiliului JAI informal, de la Varșovia a marcat un pas semnificativ către o Europă mai sigură. Aceasta a conturat acțiuni concrete și a stabilit noi standarde pentru cooperarea în cadrul Uniunii Europene.
Concluziile sesiunilor nu doar că abordează provocările contemporane, dar pun și bazele unei Europe mai integrate, coordonate și reziliente. Acestea vor constitui o contribuție importantă la munca continuă a Consiliului UE, sporind siguranța și bunăstarea tuturor cetățenilor UE.
CONSILIUL UE
România sprijină prioritățile președinției poloneze a Consiliului UE. Ministrul Emil Hurezeanu: Viitorul Uniunii Europene stă în capacitatea noastră de a lucra împreună în unitate și consens
Published
1 week agoon
January 30, 2025By
Teodora Ion
Ministrul de externe Emil Hurezeanu a participat la lansarea președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene în România, eveniment în cadrul căruia a transmis sprijinul țării noastre pentru prioritățile stabilite de Polonia, care au fost prezentate de ambasadorul Pawel Soloch.
On January 30, Ambassador 🇵🇱 @SolochPawel presented the priorities of the Polish Presidency of the Council of the EU with the distinguished presence of Minister of Foreign Affairs of 🇷🇴 E. Hurezeanu and ambassadors of the Member States &candidate countries of the EU.#Poland25eu pic.twitter.com/4bvfi8BOPT
— PLinRomania (@PLinRomania) January 30, 2025
Ministrul Emil Hurezeanu ”a subliniat că viitorul Uniunii Europene rezidă în capacitatea de a lucra împreună în unitate și consens” și a transmis ”aprecierea pentru accentul puternic” pus de președinția poloneză pe ”securitate sub toate dimensiunile sale” și pe ”avansarea politicii de extindere”.
At the launch of @POLAND25EU in Bucharest, 🇷🇴 FM Emil Hurezeanu expressed RO’s support for the 🇵🇱 priorities presented by @SolochPawel. Stressed that the #future of the 🇪🇺 relies in the capacity to work together in unity&consensus. Appreciation for the strong focus placed by… pic.twitter.com/XnzuREADQv
— Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) January 30, 2025
Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a arătat că obiectivul consolidării securității europene trebuie să se traducă în demersuri europene ferme şi coordonate pentru continuarea sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina, avansarea procesului extinderii, atât în ceea ce privește candidații estici, cât şi cei din Balcanii de Vest, protejarea valorilor europene și a statului de drept, precum şi pentru contracararea dezinformării și a amenințărilor hibride, care afectează societățile democratice europene.
Referindu-se la procesul de extindere, ministrul român a exprimat în mod deosebit susținerea pentru avansarea parcursului european al Ucrainei şi Republicii Moldova, prin deschiderea cel puțin a unui Cluster de negociere pe durata mandatului Președinției poloneze a Consiliului UE.
Referitor la Republica Moldova, a reiterat sprijinul constant oferit de România autorităților de la Chișinău, prin furnizarea de energie electrică și gaz, precum și prin promovarea constantă la nivel european a necesității creșterii susținerii UE pentru acest stat din partea statelor membre şi a instituțiilor europene. A evocat, în context, anunțul Comisiei Europene privind acordarea unui sprijin financiar suplimentar de 30 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice.
Ministrul Emil Hurezeanu a evidențiat, totodată, importanța reflecției privind viitorul politicilor europene, în vederea întăririi capacității de acțiune a Uniunii şi a pregătirii sale pentru a primi cât mai curând posibil noi state membre.
A accentuat, din acest punct de vedere, relevanța discuțiilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual, consolidarea competitivității europene, în paralel cu întărirea proceselor de convergență şi a coeziunii Uniunii.
A subliniat, de asemenea, sprijinul României pentru consolidarea acțiunii comune în domeniul apărării, în complementaritate cu NATO, pentru inițiativele vizând consolidarea rezilienței UE și a pregătirii și răspunsului la crize. A reiterat şi interesul României pentru adoptarea unei Strategii a Uniunii Europene privind Marea Neagră.
În ceea ce privește relațiile UE-SUA, ministrul afacerilor externe a exprimat susținerea pentru un parteneriat transatlantic solid şi pentru menținerea unei coordonări strânse în dialogul cu noua administrație americană, aspecte esențiale în actualul context geopolitic.
Sub sloganul ”Securitate, Europa!”, președinția poloneză urmărește să consolideze securitatea europeană pe toate planurile, într-un context de securitate complicat, dominat de războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru a-și duce la bun final obiectivul, Varșovia și-a fixat șapte priorități-cheie:
- Apărare și securitate
- Protecția persoanelor și a frontierelor
- Rezistența la ingerințe străine și dezinformare
- Asigurarea securității și a libertății întreprinderilor
- Tranziția energetică
- O agricultură competitivă și rezilientă
- Securitatea sanitară
Președinția poloneză la Consiliul UE marchează și debutul unui nou trio de președinții din care mai fac parte Danemarca (iulie-decembrie 2025) și Cipru (ianuarie-iunie 2026).
CONSILIUL UE
Impozitarea întreprinderilor: María José Garde a fost realeasă în funcția de președinte al grupului de lucru pentru Codul de conduită
Published
1 week agoon
January 29, 2025By
Andreea Radu
Grupul de lucru pentru Codul de conduită (GLCC) a reales-o pe María José Garde (Spania) în funcția de președinte, pentru un al doilea mandat de doi ani, începând cu 5 februarie 2025.
Potrivit comunicatului oficial, María José Garde prezidează din 2023 acest organism pregătitor al Consiliului care supraveghează punerea în aplicare a codului de conduită al UE privind impozitarea întreprinderilor.
María José Garde este director general pentru impozitare la Ministerul de Finanțe din Spania. Are o vastă experiență profesională în domeniul impozitării internaționale. Garde a fost, de asemenea, președinte al Forumului global al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale.
Codul de conduită abordează concurența fiscală dăunătoare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale în UE. Acesta reprezintă un angajament politic interguvernamental al statelor membre de a monitoriza măsurile fiscale posibil dăunătoare din statele membre ale UE și de a remedia măsurile fiscale care ar putea fi dăunătoare pentru bazele de impozitare ale altor state membre. Grupul pentru codul de conduită al Consiliului, instituit în 1998, este format din experți fiscali la nivel înalt din statele membre.
Activitatea sa are, de asemenea, o dimensiune internațională: grupul pentru codul de conduită urmărește să promoveze schimbări eficiente în ceea ce privește buna guvernanță fiscală la nivel mondial prin cooperare.
De asemenea, grupul efectuează activitatea tehnică, examinarea și evaluarea care conduc la revizuirea periodică de către Consiliu a listei UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Această listă a UE este revizuită periodic în urma unei analize aprofundate a punerii în aplicare a angajamentelor asumate de toate jurisdicțiile țărilor terțe care fac parte din proces.
Președintele grupului, sprijinit de secretariatul general al Consiliului și cu asistența tehnică a Comisiei, este responsabil pentru asigurarea legăturii cu jurisdicțiile din țările terțe în ceea ce privește procesul de includere pe lista UE.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ungaria ar putea urma exemplul SUA de a părăsi Organizația Mondială a Sănătății: „Cu siguranță merită luat în considerare”, anunță biroul premierului Viktor Orban

Trump reiterează că Fâșia Gaza va fi predată de Israel Statelor Unite, dar exclude prezența trupelor americane la fața locului

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Kalla Kallas, laureata premiului ”Ewald von Kleist” al Conferinței de Securitate de la München pentru mobilizarea sprijinului pentru Ucraina după invazia Rusiei

Franța livrează Ucrainei primul lot de avioane de luptă Mirage 2000-5

ICI București a participat la reuniunea de lansare a proiectului IAMI, care își propune să transforme modul în care sunt identificate și gestionate entitățile în domeniul securității, intelligence-ului și investigațiilor

39 de proiecte inovatoare din UE, două din România, beneficiază de sprijin financiar de 422 de milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

Comisia Europeană solicită platformei Shein să furnizeze informații referitoare la produsele ilegale și la sistemul său de recomandare

Guvernul adoptă mecanismul de actualizare a salariului minim în funcție de rata inflației și productivitatea muncii. Ciolacu: Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR

Misiunea FMI în România. Barna: Am reafirmat angajamentul de a reduce deficitul bugetar și de a crea un stat mai suplu în următorii 7 ani

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu
Trending
- EDITORIALE1 week ago
Dan Cărbunaru: România mică și marea dezbinare
- U.E.7 days ago
Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
- SUA1 week ago
Kaja Kallas a convenit cu Marco Rubio să mențină “presiune maximă” asupra Rusiei pentru “o pace justă și de durată în Ucraina” și să întărească cooperarea UE-SUA privind provocările ridicate de China
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe
- CONSILIUL EUROPEAN7 days ago
Liderii europeni se întrunesc într-un summit al apărării UE – NATO – Regatul Unit: Klaus Iohannis va pleda pentru o responsabilitate crescută a UE în domeniul apărării