Miniștrii afacerilor externe ai Uniunii Europene au avut o reuniune ministerială informală la Murcia pentru a discuta despre implicațiile unei posibile extinderi a UE și despre progresele înregistrate în direcția Autonomiei Strategice Deschise, reuniune la care România a fost reprezentată de secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman, care a afirmat prioritățile României în acest context, și anume eficientizarea UE în limitele actualelor tratate, avansarea procesului de integrare europeană a Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei și Balcanilor și lansarea procesului de reflecție privind viitoarea agendă strategică a Uniunii.
Reuniunea, desfășurată sub președinția spaniolă a Consiliului UE, a fost una pregătitoare pentru reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Uniunii Europene care va avea loc la Granada la 6 octombrie și pentru summitul Comunității Politice Europene (CPE), care va avea loc cu o zi înainte, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În cadrul reuniunii, care a fost prezidată de ministrul spaniol interimar al afacerilor externe, Uniunii Europene și Cooperării, José Manuel Albares, oficialii europeni au discutat despre implicațiile bugetare ale unei extinderi a UE la mai mult de 30 de state membre, sau chiar mai mult de 35, și despre reformele instituționale care ar fi necesare. Aceștia au discutat, de asemenea, despre schimbările pe care le-ar implica o decizie a UE de a-și lărgi numărul de membri, pentru a continua să asigure eficacitatea pe care sistemul actual a dovedit-o în fața unor crize precum cea experimentată în timpul COVID-19 sau agresiunea rusă împotriva Ucrainei.
Reuniunea a analizat “modalitățile de accelerare a extinderii” UE
Albares a subliniat că multe state doresc să facă parte din UE pentru că împărtășesc aceleași valori și aspirații și a afirmat că în cadrul reuniunii “s-au făcut progrese în ceea ce privește noua agendă strategică a Uniunii Europene, care va fi aprobată anul viitor și care susține și este susținută de extindere și de Autonomia Strategică Deschisă”.
Comisarul european pentru extindere, Oliver Várhelyi, a subliniat că “cel mai important lucru în acest moment este să punem toate instrumentele pe masă pentru a accelera aderările” și că Consiliul UE “trebuie să fie pregătit să admită noi membri înainte de 2030”. Várhelyi a explicat că în cadrul reuniunii au fost “analizate modalitățile de accelerare a extinderii” și a reamintit că, în câteva săptămâni, va prezenta “un pachet care va include zece țări candidate sau cu perspectivă de aderare” și care va oferi “mijloacele pentru o integrare accelerată”.
Poziția României
Conform unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, secretarul de stat Daniela Gîtman a reiterat disponibilitatea României de a se implica în reflecția actuală cu privire la eficientizarea modului de funcționare a Uniunii, în limitele actuale ale Tratatelor, dar și în dezbaterile privind conturarea viitoarei Agende Strategice post 2024. A subliniat faptul că este important ca reflecția asupra funcționării Uniunii să se desfășoare în paralel cu efectuarea de pași consistenți pentru avansarea procesului de extindere.
Oficialul român a accentuat faptul că România susține atât statele din Balcanii de Vest, cât și Ucraina, Republica Moldova și Georgia, pentru avansarea procesului lor de aderare, pledând pentru decizii relevante în conformitate cu aspirațiile acestora până la finalul anului 2023. A salutat, totodată, anunțul recent al Comisiei Europene referitor la demararea unui proces de evaluare privind nevoile de adaptare a diferitelor politici UE în perspectiva unei Uniuni extinse, precizând însă că acest demers nu trebuie să genereze tergiversări suplimentare în dosarul extinderii.
De asemenea, în cadrul dejunului de lucru desfășurat în marja CAG, secretarul de stat Daniela Gîtman și-a exprimat sprijinul pentru lansarea, la reuniunea informală a Consiliului European de la Granada, a procesului de reflecție privind viitoarea Agendă Strategică, conchide sursa citată.
Context
Discuția de la nivel ministerial a avut loc după ce un grup de 12 experți franco-germani, însărcinați de guvernele de la Paris și Berlin, au întocmit un raport care propune reforme radicale în perspectiva extinderii, pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea veto-urilor naționale. De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul unanimității în Consiliul European. Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE. Documentul propune, de altfel, o Europă cu patru viteze – nucleul, Uniunea Europeană însăși, membrii asociați (care au acces la piața unică) și Comunitatea Politică Europeană.
Tema extinderii a căpătat însă un nou impuls în ultimul an, după un discurs susținut la Praga, în august 2022, de cancelarul german Olaf Scholz, care a evocat ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state” și a cerut înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE.
În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a folosit prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.
De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm.
Atât Ucraina, cât și Republica Moldova au primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar mai multe voci cer ca Uniunea Europeană să adopte decizia deschiderii negocierilor de aderare cu cele două țări la summitul european din decembrie.
Opt sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu trei dintre acestea – Muntenegru, Serbia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite. Negocierile cu Muntenegru și Serbia sunt cele mai avansate, deși trenează, în timp ce tratativele de extindere cu Turcia, lansate în 2005, sunt blocate din cauza variilor tensiuni geopolitice și a incompatibilităților de viziuni politice.
