Connect with us

CONSILIUL UE

Țările UE au discutat despre implicațiile unei posibile extinderi a Uniunii: România susține un proces paralel al avansării extinderii și al eficientizării funcționării UE, în limitele actuale ale tratatelor

Published

on

© European Union 2023

Miniștrii afacerilor externe ai Uniunii Europene au avut o reuniune ministerială informală la Murcia pentru a discuta despre implicațiile unei posibile extinderi a UE și despre progresele înregistrate în direcția Autonomiei Strategice Deschise, reuniune la care România a fost reprezentată de secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman, care a afirmat prioritățile României în acest context, și anume eficientizarea UE în limitele actualelor tratate, avansarea procesului de integrare europeană a Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei și Balcanilor și lansarea procesului de reflecție privind viitoarea agendă strategică a Uniunii.

Reuniunea, desfășurată sub președinția spaniolă a Consiliului UE, a fost una pregătitoare pentru reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Uniunii Europene care va avea loc la Granada la 6 octombrie și pentru summitul Comunității Politice Europene (CPE), care va avea loc cu o zi înainte, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul reuniunii, care a fost prezidată de ministrul spaniol interimar al afacerilor externe, Uniunii Europene și Cooperării, José Manuel Albares, oficialii europeni au discutat despre implicațiile bugetare ale unei extinderi a UE la mai mult de 30 de state membre, sau chiar mai mult de 35, și despre reformele instituționale care ar fi necesare. Aceștia au discutat, de asemenea, despre schimbările pe care le-ar implica o decizie a UE de a-și lărgi numărul de membri, pentru a continua să asigure eficacitatea pe care sistemul actual a dovedit-o în fața unor crize precum cea experimentată în timpul COVID-19 sau agresiunea rusă împotriva Ucrainei.

Reuniunea a analizat “modalitățile de accelerare a extinderii” UE

Albares a subliniat că multe state doresc să facă parte din UE pentru că împărtășesc aceleași valori și aspirații și a afirmat că în cadrul reuniunii “s-au făcut progrese în ceea ce privește noua agendă strategică a Uniunii Europene, care va fi aprobată anul viitor și care susține și este susținută de extindere și de Autonomia Strategică Deschisă”.

Comisarul european pentru extindere, Oliver Várhelyi, a subliniat că “cel mai important lucru în acest moment este să punem toate instrumentele pe masă pentru a accelera aderările” și că Consiliul UE “trebuie să fie pregătit să admită noi membri înainte de 2030”. Várhelyi a explicat că în cadrul reuniunii au fost “analizate modalitățile de accelerare a extinderii” și a reamintit că, în câteva săptămâni, va prezenta “un pachet care va include zece țări candidate sau cu perspectivă de aderare” și care va oferi “mijloacele pentru o integrare accelerată”.

Poziția României

Conform unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, secretarul de stat Daniela Gîtman a reiterat disponibilitatea României de a se implica în reflecția actuală cu privire la eficientizarea modului de funcționare a Uniunii, în limitele actuale ale Tratatelor, dar și în dezbaterile privind conturarea viitoarei Agende Strategice post 2024. A subliniat faptul că este important ca reflecția asupra funcționării Uniunii să se desfășoare în paralel cu efectuarea de pași consistenți pentru avansarea procesului de extindere. 

Oficialul român a accentuat faptul că România susține atât statele din Balcanii de Vest, cât și Ucraina, Republica Moldova și Georgia, pentru avansarea procesului lor de aderare, pledând pentru decizii relevante în conformitate cu aspirațiile acestora până la finalul anului 2023. A salutat, totodată, anunțul recent al Comisiei Europene referitor la demararea unui proces de evaluare privind nevoile de adaptare a diferitelor politici UE în perspectiva unei Uniuni extinse, precizând însă că acest demers nu trebuie să genereze tergiversări suplimentare în dosarul extinderii.

De asemenea, în cadrul dejunului de lucru desfășurat în marja CAG, secretarul de stat Daniela Gîtman și-a exprimat sprijinul pentru lansarea, la reuniunea informală a Consiliului European de la Granada, a procesului de reflecție privind viitoarea Agendă Strategică, conchide sursa citată.

Context

Discuția de la nivel ministerial a avut loc după ce un grup de 12 experți franco-germani, însărcinați de guvernele de la Paris și Berlin, au întocmit un raport care propune reforme radicale în perspectiva extinderii, pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea veto-urilor naționale. De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul unanimității în Consiliul European. Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE. Documentul propune, de altfel, o Europă cu patru viteze – nucleul, Uniunea Europeană însăși, membrii asociați (care au acces la piața unică) și Comunitatea Politică Europeană.

Tema extinderii a căpătat însă un nou impuls în ultimul an, după un discurs susținut la Praga, în august 2022, de cancelarul german Olaf Scholz, care a evocat ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state” și a cerut înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE.

În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a folosit prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.

De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm.

Atât Ucraina, cât și Republica Moldova au primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar mai multe voci cer ca Uniunea Europeană să adopte decizia deschiderii negocierilor de aderare cu cele două țări la summitul european din decembrie.

Opt sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu trei dintre acestea – Muntenegru, Serbia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite. Negocierile cu Muntenegru și Serbia sunt cele mai avansate, deși trenează, în timp ce tratativele de extindere cu Turcia, lansate în 2005, sunt blocate din cauza variilor tensiuni geopolitice și a incompatibilităților de viziuni politice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Țările UE au adoptat o declarație prin care își propun ca Europa să preia controlul asupra infrastructurii critice de telecomunicații și de conectare digitală

Published

on

© EU2024BE

Miniștrii telecomunicațiilor din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat vineri Declarația de la Louvain-la-Neuve, concentrată pe două obiective majore legate de revoluția digitală a Europei, vizând îmbunătățirea securității cibernetice și a securității infrastructurii de comunicații și o piață unică europeană armonizată, competitivă și durabilă.

“Miniștrii europeni ai telecomunicațiilor doresc ca Europa să preia controlul asupra infrastructurii sale de conectare digitală. Această suveranitate permite Europei și cetățenilor săi să fie mai reziliente în fața unor eventuale atacuri cibernetice și incidente tehnice care afectează infrastructurile critice de comunicații”, se arată în declarația adoptată sub auspiciile președinției belgiene a Consiliului UE și consultată de CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, în Declarația de la Louvain-la-Neuve, pentru prima dată, cei 27 și-au unit forțele în jurul unei intenții comune de a se dota cu instrumente care să protejeze cetățenii online, garantându-le în același timp libertatea de exprimare.

Miniștrii Telecomunicațiilor au discutat despre securitate și interese strategice.

Digitalizarea aduce cu sine oportunități și posibilități, dar, în același timp, atacurile cibernetice sunt doar câteva dintre amenințările pe care o societate digitală trebuie să le ia în considerare. Pe fondul turbulențelor internaționale, miniștrii au recunoscut că infrastructurile noastre critice trebuie să rămână în primul rând în mâini europene“, arată sursa citată.

Proliferarea profilurilor false poate reprezenta, de asemenea, o amenințare majoră la adresa democrației online.

Declarația de la Louvain-la-Neuve încredințează Comisiei Europene sarcina de a crea instrumente opționale, sub forma unei semnalizări standardizate, care să permită atât utilizatorilor, cât și platformelor, să fie informați sau să furnizeze informații cu privire la veridicitatea profilurilor cu care interacționăm în lumea digitală.

Citiți și “Why Telecoms Matters”: Conectivitatea și digitalizarea pot juca un rol esențial în îmbunătățirea competitivității europene, subliniază Vodafone într-un raport privind importanța telecomunicațiilor

Statele membre, prin intermediul miniștrilor telecomunicațiilor, își afirmă hotărârea de a-și proteja cetățenii, în special tinerii, de conținutul online dăunător.

Securitatea, durabilitatea și competitivitatea unei piețe unice digitale au fost principalele subiecte ale celorlalte discuții dintre miniștrii europeni ai telecomunicațiilor, care consideră că este esențial să se asigure că toți europenii sunt conectați, indiferent dacă locuiesc în zone rurale sau urbane, și că drepturile consumatorilor sunt strict protejate.

Statele membre au subliniat, de asemenea, importanța unei piețe unice europene a telecomunicațiilor. În prezent, fiecare stat membru are propriile norme care reglementează telecomunicațiile. Armonizarea acestor norme la nivel european va deschide calea pentru investiții și inovare.

Miniștrii europeni ai telecomunicațiilor au convenit că revoluția digitală trebuie să fie durabilă. Digitalizarea poate promova o societate durabilă. În acest sens, miniștrii telecomunicațiilor au afirmat că este esențial ca însăși piața telecomunicațiilor să treacă la o viteză superioară, vizând eficiența energetică și utilizând materii prime regenerabile.

“Evoluția către o piață mai unificată a telecomunicațiilor în Europa, cu o reglementare stabilită la nivel european, stimulează investițiile și inovarea. Sunt încântat că suntem de acord asupra acestui aspect și că a fost recunoscută importanța sustenabilității în sectorul telecomunicațiilor. Salut, de asemenea, discuția deschisă în cadrul căreia statele membre au făcut un bilanț al potențialelor amenințări digitale și au convenit asupra necesității unei vigilențe sporite” a declarat ministrul belgian al telecomunicațiilor și co-președinte al Consiliului Telecomunicații.

“Profilurile false se află la baza amenințărilor digitale, cum ar fi phishing-ul, răspândirea de informații false și hărțuirea cibernetică. Declarația de la Louvain-la-Neuve deschide calea pentru mai multă democrație online și o mai mare protecție pentru cei mai vulnerabili, cum ar fi copiii. Ea oferă utilizatorilor de internet și platformelor posibilitatea de a face diferența între un profil fals și unul verificat, verificabil sau anonim. Aceasta îi protejează pe cetățenii europeni și îi încurajează să își asume responsabilitatea pentru consumul de conținut digital. Sunt mândru că Belgia, prin intermediul președinției sale, a reușit să unească cei 27 de membri în jurul acestui proiect, care îmi este foarte drag”, a declarat secretarul de stat belgian pentru digitalizare și co-președinte al Consiliului Telecomunicații, Mathieu Michel.

“”Ne-am întâlnit astăzi pentru a discuta chestiuni de importanță crucială: protecția utilizatorilor vulnerabili online, viitorul infrastructurii noastre de telecomunicații, precum și securitatea economică și politica industrială în domeniul digital și al conectivității. Această discuție fructuoasă ne va ajuta să avansăm în misiunea noastră de a consolida competitivitatea și securitatea economică a Europei în sectorul digital și al telecomunicațiilor”, a conchis comisarul european pentru piața internă, industrie, turism, agenda digitală, audiovizual, apărare și spațiu, Thierry Breton.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Undă verde pentru directiva UE privind recuperarea și confiscarea activelor provenite din infracțiuni. Statele UE trebuie să o includă în legislația națională în 30 luni

Published

on

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri un act legislativ care stabilește norme minime la nivelul UE privind urmărirea, identificarea, indisponibilizarea, confiscarea și gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni în legătură cu o gamă largă de infracțiuni, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Directiva va pune la dispoziția statelor membre mecanisme mai eficiente de luptă împotriva criminalității organizate și a profiturilor ilegale asociate. De asemenea, va obliga țările UE să se asigure că autoritățile dispun de resursele de care au nevoie pentru activitățile lor. Normele se vor aplica, de asemenea, în cazul încălcării sancțiunilor.

Indisponibilizare și confiscare

Statele membre vor trebui să permită indisponibilizarea bunurilor și, în cazul unei condamnări definitive, confiscarea instrumentelor și a produselor provenite dintr-o infracțiune. În plus, acestea vor trebui să adopte norme care să le permită să confiște bunuri a căror valoare corespunde produselor infracțiunii.

În cazul în care active sau bunuri de o valoare echivalentă sunt transferate unui terț, și confiscarea acestora trebuie să fie posibilă dacă terțul știa sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului sau al achiziției a fost evitarea confiscării.

Noile norme vor permite, de asemenea, statelor membre să confiște averile nejustificate în cazul în care bunurile respective sunt legate de un act săvârșit prin intermediul unei organizații criminale și generează beneficii economice substanțiale.

Birourile de recuperare și gestionare a activelor

Birourile de recuperare a activelor, responsabile cu cooperarea transfrontalieră, vor fi consolidate. Acestea vor sprijini autoritățile naționale și Parchetul European în investigațiile privind urmărirea activelor. Birourile vor avea acces la bazele de date și registrele relevante pentru îndeplinirea acestor sarcini.

Birourile de gestionare a activelor vor fi desemnate de statele membre și vor gestiona direct bunurile indisponibilizate sau confiscate sau vor oferi sprijin altor organisme competente. Noul act legislativ prevede, de asemenea, vânzarea bunurilor indisponibilizate, în anumite condiții și chiar înainte de confiscarea definitivă, de exemplu dacă acestea sunt perisabile.

Directiva va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispoziție 30 de luni pentru a încorpora dispozițiile directivei în legislația națională.

Potrivit datelor Europolului, organizațiile criminale obțin venituri estimate că se ridică la cel puțin 139 de miliarde EUR pe an.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Țările UE au adoptat directiva prin care, până în 2030, toate clădirile noi vor avea emisii zero de gaze cu efect de seră. Până în 2050, toate clădirile din UE vor avea emisii zero

Published

on

© European Union, 2020 - Source: EC

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri în mod oficial o directivă revizuită privind performanța energetică a clădirilor, actul legislativ urmând a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a sărăciei energetice în UE, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În prezent, clădirile reprezintă peste o treime din emisiile de gaze cu efect de seră în UE. Conform noilor norme, până în 2030, toate clădirile noi ar trebui să fie clădiri cu emisii zero, iar până în 2050 parcul de clădiri din UE ar trebui să fie transformat în clădiri cu emisii zero.

Pentru clădirile nerezidențiale, directiva revizuită introduce standarde minime de performanță energetică care garantează că aceste clădiri nu depășesc cantitatea maximă specificată de energie primară sau finală pe care o pot utiliza anual pe m2. Conform noilor norme, în 2030, toate clădirile nerezidențiale vor fi peste 16% din clădirile cu cele mai slabe performanțe, iar până în 2033 peste 26% din clădirile cu cele mai slabe performanțe în ceea ce privește performanța energetică. Acest lucru va duce la o eliminare treptată a clădirilor nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe.

Statele membre pot alege să excepteze anumite clădiri specifice de la aceste norme, cum ar fi clădirile istorice, lăcașurile de cult sau clădirile deținute de forțele armate.

Statele membre se vor asigura, de asemenea, că media consumului de energie primară a clădirilor rezidențiale va fi redusă cu 16% în 2030 și cu 20-22% în 2035. Cel puțin 55% din reducerea consumului de energie va fi realizată prin renovarea celor 43% dintre clădirile rezidențiale cu cele mai slabe performanțe.

În eforturile lor de renovare, statele membre vor pune în aplicare măsuri de asistență tehnică și de sprijin financiar, cu accent pe gospodăriile vulnerabile.

Pentru a decarboniza sectorul clădirilor, planurile naționale de renovare a clădirilor vor include o foaie de parcurs în vederea eliminării treptate a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040.

Noile norme vor asigura desfășurarea unor instalații adecvate de energie solară în clădirile noi, în clădirile publice și în clădirile nerezidențiale existente care fac obiectul unor lucrări de renovare care necesită o autorizație.

De asemenea, acestea vor prevedea o infrastructură de mobilitate durabilă, inclusiv puncte de reîncărcare pentru mașinile electrice în interiorul sau lângă clădiri, pre-cabluri sau conducte pentru a găzdui infrastructura viitoare și locuri de parcare pentru biciclete.

Directiva urmează să fie semnată și publicată în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a încorpora dispozițiile directivei în legislația națională. Comisia va revizui directiva până în 2028, în lumina experienței dobândite și a progreselor înregistrate în timpul punerii sale în aplicare.

La 15 decembrie 2021, Comisia a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere de reformare a directivei privind performanța energetică a clădirilor. Directiva face parte din pachetul “Fit for 55”, care stabilește viziunea pentru realizarea unui stoc de clădiri cu emisii zero până în 2050.

Directiva existentă, revizuită ultima dată în 2018, stabilește cerințe minime pentru performanța energetică a clădirilor noi și a clădirilor existente care sunt în curs de renovare. Aceasta stabilește o metodologie pentru calcularea performanței energetice integrate a clădirilor și introduce o certificare a performanței energetice a clădirilor.

Directiva revizuită este esențială pentru îndeplinirea principiului “eficiența energetică pe primul loc”, așa cum se subliniază în Strategia valului de renovare, care a fost publicată de Comisia Europeană în octombrie 2020.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA DIGITALĂ4 mins ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA38 mins ago

Gala AOR. Ministrul Adrian Veștea asigură autoritățile locale de deschidere la dialog și colaborare: Fiți motorul care să ducă la progres

ROMÂNIA52 mins ago

Ministrul Adrian Câciu, la Gala AOR: Sunteți cei care ați sprijinit România să aibă un exercițiu financiar de succes în perioada 2014-2020, cu o absorbție de 97%, peste 23 de miliarde de euro

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă: Reconfirmarea ratingului suveran al României cu perspectivă stabilă, o dovadă că măsurile de la guvernare sunt corecte

ROMÂNIA2 hours ago

Alte trei aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze se alătură Centrului european de instruire din România

ROMÂNIA3 hours ago

Gala AOR. Președintele Curții de Conturi, recunoscător pentru ”parteneriatul solid și constructiv” pe care îl are cu Asociația Orașelor din România: Să continuăm colaborarea pentru a răspunde provocărilor urbane

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, vizită de lucru în Qatar: Avem în vedere atragerea de investiții în valoare de 15 miliarde de euro

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis merge la Bruxelles pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European. Liderii din UE vor dezbate pe larg noul Pact european privind competitivitatea

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, mesaj în cadrul Galei Asociației Orașelor din România: Să aveți în continuare energia și curajul să duceți comunitățile pe care le reprezentați spre un viitor cu adevărat european

SUA5 hours ago

Blinken îi asigură pe aliații de la Marea Neagră că pot conta pe sprijinul SUA pentru consolidarea securității și prosperității în regiune

ROMÂNIA DIGITALĂ4 mins ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO6 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

Trending