Connect with us

INTERNAȚIONAL

Tarile UE care mentin restrictiile de munca pentru romani. Piața muncii în România: Cine face angajări în 2014

Published

on

UPDATE 10 iunie 2014:

Stagnare pe piaţa muncii. 70% dintre angajatori nu fac angajări vara aceasta

În jur de 70% dintre companiile din România nu intenţionează să facă noi angajări în perioada iulie-septembrie, în timp ce un sfert au arătat că îşi vor creşte numărul de angajaţi, iar 5% prevăd chiar o scădere de personal, potrivit studiului „Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă”, realizat de ManpowerGroup.

Şanse crescute de angajare în companiile mari şi în industria prelucrătoare

La polul opus se situează angajatorii cu peste 250 de angajaţi. 27% dintre aceştia anunţă planuri de creştere a numărului de angajaţi în următoarele trei luni şi numai 2% anticipează reduceri de personal. Cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă vor avea parte de oportunităţi de angajare în toate cele opt regiuni ale ţării şi în nouă din zece sectoare de activitate, mai arată studiul realizat cu 625 de angajatori. Sectorul cel mai dinamic din punct de vedere al angajărilor va fi industria prelucrătoare, în care Previziunea Netă de Angajare este de +19%, în scădere cu 5 puncte procentuale de la trimestrul doi, însă în creştere de 3 puncte procentuale comparativ cu trimestrul al treilea al anului trecut.

Finanţele, asigurările şi imobiliarele, de viitor

“Oportunităţile se vor înmulţi probabil şi în sectorul Finanţe, asigurări, servicii imobiliare şi servicii de afaceri, unde Previziunea de +17% s-a îmbunătăţit atât faţă de trimestrul anterior (II/2014), cât şi faţă de trimestrul III al anului trecut. Perspectivele sunt însă limitate în sectorul Energie electrică, apă, gaze, unde angajatorii anunţă o Previziune Netă de Angajare de -1%, cu 4 puncte procentuale mai slabă decât în trimestrul II. În schimb, cea mai semnificativă îmbunătăţire faţă de trimestrul anterior se înregistrează în sectorul Transport, depozitare şi comunicaţii, unde Previziunea Netă de Angajare a ajuns la +10%, după trei trimestre consecutive de creştere”, se arată în studiul ManpowerGroup. În cinci din cele opt regiuni cuprinse în studiu, angajatorii raportează Previziuni îmbunătăţite faţă de cele exprimate în trimestrul doi. O creştere considerabilă este în regiunea Sud, unde Previziunea Netă de Angajare de +15% este cu 8 puncte procentuale mai puternică decât cea a trimestrului anterior, îmbunătăţindu-se moderat şi faţă de perioada similară a anului trecut. Angajatorii din regiunea Nord-Est anticipează la rândul lor creşteri de personal, raportând o Previziune de +15%, cu 4 puncte procentuale mai puternică decât în trimestrul II şi în creştere cu 15 puncte procentuale faţă de intervalul iulie – septembrie 2013. Climatul de angajare prognozat este favorabil în mai mică sau mai mare măsură în toate cele opt regiuni, dar încrederea angajatorilor este mai scăzută în regiunile Sud-Vest şi Vest, în care valorile Previziunii Nete de Angajare sunt +3%, respectiv +6%.

În regiunea Vest însă, intenţiile de angajare ale angajatorilor au slăbit considerabil faţă de trimestrul anterior, înregistrând un declin abrupt de 28 de puncte procentuale. “Încă nu putem considera creşterea oportunităţilor de angajare drept o tendinţă, pentru că indicatorii din diferitele sectoare de activitate şi zone ale ţării variază prea mult pentru a contura o imagine fără echivoc. Semnele unui optimism renăscut se fac simţite, dar cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă nu trebuie să se aştepte la efervescenţă, dat fiind că angajatorii se concentrează în continuare pe atragerea candidaţilor potriviţi, nu pe angajări de volum. Aceştia sunt încă selectivi, în căutarea echilibrului corect între nevoile de dezvoltare şi costuri”, a explicat Petrof, potrivit ADEVĂRUL.

În jur de 70% dintre companiile din România nu intenţionează să facă noi angajări în perioada iulie-septembrie, în timp ce un sfert au arătat că îşi vor creşte numărul de angajaţi, iar 5% prevăd chiar o scădere de personal, potrivit studiului „Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă”, realizat de ManpowerGroup.Citeste mai mult: adev.ro/n6y4sl
În jur de 70% dintre companiile din România nu intenţionează să facă noi angajări în perioada iulie-septembrie, în timp ce un sfert au arătat că îşi vor creşte numărul de angajaţi, iar 5% prevăd chiar o scădere de personal, potrivit studiului „Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă”, realizat de ManpowerGroup.Citeste mai mult: adev.ro/n6y4sl
Stagnare pe piaţa muncii. 70% dintre angajatori nu fac angajări vara aceastaCiteste mai mult: adev.ro/n6y4sl
Stagnare pe piaţa muncii. 70% dintre angajatori nu fac angajări vara aceastaCiteste mai mult: adev.ro/n6y4sl

UPDATE 2 ianuarie 2014: 

Nouă ţări UE au ridicat restricţiile pentru muncitorii români, de la 1 ianuarie 2014

Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franța, Malta, Marea Britanie și Spania au ridicat restricțiile pe piața muncii impuse muncitorilor români și bulgari incepand cu 1 ianuarie 2014.

Momentul a fost precedat însă de dispute aprinse şi temeri ale unor ţări, în frunte cu Marea Britanie, în legătură cu impactul pe care ridicarea restricţiilor îl va avea pentru piaţa muncii din aceste ţări, după experienţa “instalatorului polonez”.

Restricțiile vor fi menținute însă în Elveția până la 31 mai 2019, potrivit Acordului asupra liberei circulații a persoanelor semnat între Berna și UE.

UPDATE:  

Irlanda a eliminat restricţiile pe piaţa muncii pentru români.

Franţa ar putea deschide piaţa muncii pentru români şi bulgari în toamnă

Majoritatea statelor membre UE care mentineau restrictii pentru romani si bulgari pe piata muncii le vor mentine si in 2012 si 2013, perioada maxima in care tratatele UE le permit acest lucru, potrivit informatiilor oficiale anuntate astazi de Comisia Europeana si preluate de HotNews.ro. Noua din 11 tari UE care mentin restrictii au trimis notificari catre Executivul UE si au precizat care sunt pozitiile lor. La acestea se adauga si Spania, care a cerut si a obtinut deja o derogare pana la sfarsitul acestui an. Majoritatea raspunsurilor sunt negative pentru romani.

  • Tari care mentin restrictii inca doi ani – 9 state membre: Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Germania, Olanda, Franta, Austria, Luxemburg si Malta au anuntat Comisia Europeana cu privire la mentinerea restrictiilor pe piata muncii pentru muncitorii romani si bulgari pana in 2014.
  • Tari care au ridicat restrictiile total sau partial: Italia nu a notificat Comisia Europeana in legatura cu mentinerea restrictiilor. Germania le mentine partial.
  • Tari care mentineau restrictii pana acum10 (+1) tari au impus pana la 31 decembrie 2011 restrictii romanilor si bulgarilor: Marea Britanie, Italia, Irlanda, Belgia, Germania, Olanda, Franta, Austria, Luxemburg si Malta la care s-a adaugat si Spania din vara lui 2011 – cu derogare pana la sfarsitul lui 2012.
  • Tari care nu au impus restrictii: 15 statele UE nu au in prezent restrictii pentru cetatenii romani: Estonia, Finlanda, Polonia, Slovacia, Cehia, Cipru, Suedia, Slovenia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Ungaria, Portugalia, Grecia si Danemarca.
Actul de aderare din 2005 permite tarilor UE-25 sa restrictioneze temporar accesul liber al lucratorilor din Bulgaria si Romania pe pietele lor ale fortei de munca pentru a pregati libertatea deplina de circulatie a muncii in UE. Perioada de tranzitie generala de sapte ani este impartita in trei etape:

  • Perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008
  • Perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2011
  • Perioada 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2013
Primii 2 ani: legislatia nationala a celorlalte state membre reglementeaza accesul muncitorilor din Bulgaria si Romania pe pietele lor de forta de munca.Urmatorii 3 ani: statele membre pot extinde masurile nationale, cu conditia notificarii Comisiei inainte de finalul primei etape, altfel se aplica legislatia UE care garanteaza libera circulatie a lucratorilor.Ultimii 2 ani: un stat membru care mentine masurile nationale la sfarsitul celei de-a doua etape poate, in eventualitatea unor perturbari grave ale pietei fortei de munca de pe teritoriul sau sau al pericolului unor astfel de perturbari si sub rezerva notificarii Comisiei in acest sens, sa continue sa aplice masurile respective pana la sfarsitul perioadei de sapte ani care urmeaza datei aderarii.In decursul perioadei de 7 ani, o clauza de salvgardare permite unui stat membru sa reintroduca restrictiile daca exista perturbari grave pe piata fortei de munca sau amenintarea acestora, cum a fost cazul Spaniei.
Articolul integral poate fi accesat aici.
Sursa articol: HotNews.ro
Sursa foto:  flor.3x.ro, http://iservice-europa.eu/presscorner/enlargement/

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Președintele Klaus Iohannis, alături de regii Belgiei, Spaniei și Olandei la ceremonia de întronare a noului împărat al Japoniei, cea mai veche monarhie ereditară din lume

Published

on

Noul împărat al Japoniei Naruhito şi împărăteasa Masako vor urca pe Tronul Crizantemei oficial marţi, în cadrul unei ceremonii care se va desfășura la Palatul Imperial din Tokyo și la care vor participa peste 2.500 de personalități japoneze și reprezentanți ai statelor străine, între care regii Belgiei, Spaniei și Olandei, dar și președintele României, Klaus Iohannis.

Japonia, cea mai veche monarhie ereditară din lume ce datează din anul 600 î.Hr., are un nou monarh după ce, la 1 mai 2019, prințul Naruhito a devenit cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, în urma abdicării tatălui său, acum împăratul emerit Akihito.

Ceremonia de întronare de marţi va reprezenta şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

La șase luni după ce japonezii au asistat la prima abdicare a unui împărat nipon în ultimii 200 de ani, ei vor fi martori la proclamarea urcării pe tron a noului lor împărat, în vârstă de numai 59 de ani. Reuters relatează că împăratul Naruhito și împărăteasa Masako sunt primul cuplu imperial al Japoniei cu studii universitare, vorbitori de limbi străine şi cu o experienţă îndelungată a vieţii în străinătate.

Proclamarea se va desfăşura marţi, începând cu ora locală 13:00 (ora 07:00 în România), în Sala Pinilor (Matsu no ma), cea mai elegantă din Palatul Imperial din Tokyo, în prezenţa unui grup restrâns de doar 30 de persoane, ceilalţi invitaţi rămânând în sălile anexe, informează Agerpres, citând AFP.


Cum se desfășoară ceremonia?

Ceremonia va dura în total 30 de minute, se va desfăşura în baza unei coregrafii stabilite la milimetru şi fără nicio instrucţiune verbală, fiind însoţită doar de ritmurile date de tobe şi de gonguri.

Mai întâi, împăratul trebuie să urce, în sens propriu, pe tronul ţării, denumit Takamikura, o înaltă structură octogonală, cu bogate decoraţiuni aurii şi negre, plasată pe o estradă şi drapată cu perdele violet. În interior se află un jilţ pe care suveranul nipon nu se va aşeza însă în niciun moment al acestui ceremonial.

Imediat alături se va afla tronul împărătesei Masako, de dimensiuni puţin mai mici.

În timp ce va sta în picioare pe acea estradă, împăratul îşi va proclama urcarea pe tron şi va primi apoi felicitări din partea prim-ministrului ţării.

Shinzo Abe va striga de trei ori “banzai” (“10.000 de ani”, urare echivalentă cu tradiţionalul “trăiască împăratul!”), ridicându-şi de fiecare dată braţele în aer.

Invitaţii vor trebui la rândul lor să repete acel cuvânt, cu excepţia oaspeţilor străini, care sunt scutiţi de această sarcină.

România, între cele 194 de state reprezentate la Tokyo. La ceremonie participă monarhi occidentali, șefi de state și reprezentanți ai guvernelor Chinei și Statelor Unite

Potrivit Reuters și Japan Times, reprezentanți din 194 de state se află marți la Tokyo.

Printre personalitățile importante ale lumii care vor lua parte la ceremonia de întronare a împăratului Japoniei se află regele Willem-Alexander al Olandei și soția, regina Maxima, regele Philippe al Belgiei și soția sa, regina Mathilde, precum și regele Felipe al VI al Spaniei și soția sa, regina Letitia.

Nu va lipsi nici prințul Charles al Marii Britanii, care alături de prințesa Diana a fost prezent și la ceremonia de întronare a împăratului Akihito.

Printre invitați se află și secretarul pentru transport al SUA, Elaine Chao, vicepreședintele chinez Wang Qishan sau prim-ministrul din Coreea de Sud, Lee Nak-yon.

Vor mai participa, de asemenea, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și Aung San Suu Kyi, liderul statului Myanmar și câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace și a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire. 

Între cele 194 de țări este reprezentată și România, prin președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a început vizita în Japonia încă de luni, având o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul nipon Shinzo Abe, ocazie cu care cei doi înalți demnitari au anunțat că Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în anul 2021, la împlinirea a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele doi țări.

Toți liderii prezenți, inclusiv președintele Klaus Iohannis, vor participa la finalul zilei de marți la Banchetul Imperial organizat cu ocazia ceremoniei de întronare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Marea Britanie, tot mai aproape de amânarea ieșirii din UE: Președintele Camerei Comunelor a respins un nou vot asupra acordului pentru Brexit al lui Boris Johnson

Published

on

© UK Parliament/ Facebook

Președintele Camerei Comunelor din Marea Britanie, John Bercow, a respins introducerea pe ordinea de zi a plenului de luni un vot pentru acordul privind Brexit, relatează The Guardian.

El a argumentat că Parlamentul s-a pronunțat deja asupra subiectului în ședința de sâmbătă, când parlamentarii britanici au decis, într-o sesiune extraordinară, să amâne votul pentru acordul Brexit până când legislația de implementare a acestuia va fi adoptată.

”Decizia mea este că moțiunea nu va fi dezbătută astăzi, întrucât ar fi repetitiv și dezordonat să facem asta” a spus Bercow.

Premierul britanic Boris Johnson era așteptat să încerce să forțeze un vot săptămâna aceasta în Camera Comunelor privind acordul de retragere din UE, în condițiile în care, obligat de lege, Boris Johnson a trimis sâmbătă noaptea scrisoarea în care solicită prelungirea termenului pentru Brexit dincolo de data de 31 octombrie 2019, cu trei luni, până la 31 ianuarie 2020, iar președintele Consiliului European, Donald Tusk, a transmis că va începe consultările cu liderii UE. Șeful guvernului de la Londra a trimis documentul nesemnat, într-un gest politic menit să arate că această cerere de prelungire nu reprezintă opțiunea sa, ci voința Parlamentului. Scrisoarea a fost dublată de o altă scrisoare, aceasta fiind semnată de Johnson, în care premierul britanic arată că săptămâna aceasta va face tot posibilul pentru aprobarea acordului care să permită ieșirea Marii Britanii din UE la 31 octombrie 2019. În paralel, guvernul britanic a declanșat ”Operațiunea Yellowhammer”, numele de cod dat pregătirilor instituționale la Londra pentru o retragere fără acord din UE.

Pe de altă parte, grupul Parlamentului European pentru coordonarea Brexit, condus de Guy Verhofstadt, a confirmat luni că Parlamentul European nu va vota asupra acordului de retragere a Marii Britanii din UE până când Parlamentul britanic nu îl va aproba.

 

De altfel, duminică, ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au luat notă de cele trei scrisori trimise de prim-ministrul britanic Boris Johnson și au decis să continue procedurile de ratificare a acordul privind Brexit.

Totodată, surse europene au precizat că ”decizia UE privind pașii următori se va lua după clarificarea situației în Parlamentul britanic”.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joia fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță).

Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO asigură Macedonia de Nord că aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică ”este pe calea cea bună”

Published

on

© Zoran Zaev/ Facebook

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că l-a asigurat pe prim-ministrul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, că procesul de aderare a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică se află pe calea cea bună.

Într-o postare pe Twitter, Stoltenberg a precizat că i-a telefonat premierului Zaev ”pentru a reafirma angajamentul NATO faţă de aderarea Macedoniei de Nord”, menţionând că ”procesul de ratificare se află pe calea cea bună”.

”Aştept cu nerăbdare ca Macedonia de Nord să se alăture Alianţei noastre în curând”, a adăugat secretarul general.

Discuţia telefonică a avut loc după ce liderii Uniunii Europene au respins, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei.

Sâmbătă, premierul Zaev a cerut organizarea de alegeri anticipate și a calificat eşecul liderilor UE de a conveni asupra lansării negocierilor de aderare cu ţara sa drept “o mare nedreptate” şi “o mare greşeală istorică”.

Aceleași poziții le-au adoptat și liderii în exercițiu ai Consiliului European și Comisiei Europene.

Blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Citiți și NATO se extinde din nou: La Bruxelles, țările aliate au semnat protocolul de aderare cu Macedonia de Nord, care urmează să devină al 30-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice

DPA notează că 20 din cele 29 de state membre au ratificat până acum protocolul de aderare, iar Macedonia de Nord ar putea fi invitată să adere cu ocazia summitului NATO ce va avea loc la începutul lunii decembrie la Londra.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending