Connect with us

CONSILIUL UE

Țările UE și Parlamentul European au ajuns la un acord pentru interzicerea mașinilor noi pe benzină și motorină până în anul 2035

Published

on

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns joi seară la un acord politic provizoriu privind standarde de performanță mai stricte în materie de emisii de CO2 pentru autoturismele și camionetele noi, stabilind un obiectiv de reducere cu 100% a emisiilor de CO2 atât pentru autoturismele noi, cât și pentru camionete până în 2035, ceea ce înseamnă interzicerea producerii de vehicule noi cu motoare termice, cu combustie pe benzină sau motorină până în anul 2035.

Scopul acestui acord, salutat de președinta Comisiei Europene, este de a avansa către o mobilitate cu emisii zero, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În așteptarea unei adoptări formale, colegiuitorii au convenit asupra a două obiective succesive. Primul obiectiv este de reducere cu 55% a emisiilor de CO2 pentru autoturismele noi și cu 50% pentru furgonetele noi până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2021. Cel de-al doilea obiectiv este de reducere cu 100% a emisiilor de CO2 atât pentru autoturismele noi, cât și pentru camionete până în 2035.

“Acest acord va deschide calea pentru o industrie auto modernă și competitivă în UE. Lumea se schimbă, iar noi trebuie să rămânem în prima linie a inovației. Cred că putem profita de această tranziție tehnologică. De asemenea, calendarul preconizat face ca obiectivele să fie realizabile pentru producătorii de automobile”, a declarat Jozef Síkela, ministrul ceh al industriei și comerțului.

“Încheierea unui prim acord cu privire la o propunere din pachetul “Fit for 55″ reprezintă un semnal puternic că UE este hotărâtă să facă progrese în direcția neutralității climatice și a tranziției ecologice. Mobilitatea cu emisii zero va fi o piatră de temelie pentru încetinirea schimbărilor climatice care pot crea perturbări grave în multe sectoare ale societății noastre, inclusiv în ceea ce privește mediul, migrația, securitatea alimentară și economia”, a completat și Anna Hubáčková, ministrul ceh al mediului.

 

Cehia este țara care asigură în prezent președinția Consiliului UE și a facilitat obținerea acestui acord în numele țărilor membre.

Mecanismul de stimulare de reglementare va fi menținut pentru vehiculele cu emisii zero și cu emisii scăzute (ZLEV) până în 2030. În cadrul acestui mecanism, dacă un producător îndeplinește anumite criterii de referință pentru vânzările de vehicule cu emisii zero și scăzute, acesta poate fi recompensat cu obiective mai puțin stricte în materie de CO2. Co-legislatorii au convenit să crească valoarea de referință la 25% pentru autoturisme și la 17% pentru camionete până în 2030.

Acordul include o formulare privind combustibilii neutri din punct de vedere al emisiilor de CO2, conform căreia, în urma consultării cu părțile interesate, Comisia va face o propunere pentru înregistrarea vehiculelor care funcționează exclusiv cu combustibili neutri din punct de vedere al emisiilor de CO2 după 2035, în conformitate cu legislația UE, în afara domeniului de aplicare a standardelor pentru flote și în conformitate cu obiectivul UE de neutralitate climatică.

Acordul include o clauză de revizuire care va garanta că, în 2026, Comisia va evalua în mod aprofundat progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor de reducere cu 100% a emisiilor și necesitatea de a revizui aceste obiective, ținând seama de evoluțiile tehnologice, inclusiv în ceea ce privește tehnologiile hibride plug-in, precum și de importanța unei tranziții viabile și echitabile din punct de vedere social către emisii zero.

În plus, acordul include o consolidare a altor dispoziții din regulamente, cum ar fi:

– reducerea plafonului de credite de emisii pe care producătorii le pot primi pentru eco-inovațiile care reduc în mod verificabil emisiile de CO2 pe șosea, până la 4g/km pe an din 2030 până în 2034 (în prezent, plafonul este stabilit la 7g/km pe an).

– Comisia va elabora o metodologie comună la nivelul UE, până în 2025, pentru evaluarea întregului ciclu de viață al emisiilor de CO2 ale autoturismelor și camionetelor introduse pe piața UE, precum și a combustibililor și energiei consumate de aceste vehicule. Pe baza acestei metodologii, producătorii pot, în mod voluntar, să raporteze Comisiei emisiile generate pe parcursul ciclului de viață al vehiculelor noi pe care le introduc pe piață.

Propunerea revizuiește normele existente, modificate ultima dată în 2019. Acordul politic provizoriu la care s-a ajuns în cadrul negocierilor trilaterale va trebui acum să fie adoptat în mod oficial de către Consiliu și Parlament.

Conform regulamentului, fiecare producător trebuie să se asigure că emisiile medii de CO2 ale parcului său de vehicule nou înmatriculate într-un an calendaristic nu depășesc obiectivul său anual specific privind emisiile. Producătorii pot continua să introducă pe piață vehicule cu motoare cu combustie, dar dacă își depășesc obiectivul de emisii într-un anumit an, trebuie să plătească o primă de 95 de euro pe gram de CO2/km peste obiectivul stabilit, pentru fiecare vehicul înmatriculat. Prin urmare, odată cu noile obiective convenite, vehiculele cu emisii zero vor deveni, în cele din urmă, mai ieftine decât vehiculele care funcționează cu combustibili fosili.

Propunerea de revizuire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete face parte din pachetul “Fit for 55”. Prezentat de Comisia Europeană la 14 iulie 2021, pachetul are ca obiectiv să permită UE să își reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990 și să atingă neutralitatea climatică în 2050.

Parlamentul a adoptat o serie de amendamente la propunerea Comisiei în cadrul sesiunii plenare din 8 iunie 2022. La 29 iunie 2022, Consiliul Mediu a ajuns la o abordare generală cu privire la propunere.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

UE dublează ajutorul financiar pentru R. Moldova, la 295 de milioane de euro. Decizia, anunțată în ajunul summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

Statele membre ale Uniunii Europene au decis marți, cu două zile înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, să sporească de aproape de două ori valoarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova, pe care au convenit să o acorde cu un an în urmă.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, în aprilie 2022, cu o zi înainte ca România, Germania și Franța să lanseze platforma de sprijin pentru Republica Moldova, instituția care grupează statele membre ale Uniunii adoptase legislația care permite UE să ajute financiar Moldova cu 150 de milioane de euro. Astăzi, în ajunul summitului CPE de la Chișinău, Consiliul a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Moldova va avea la dispoziție în total 295 de milioane de euro.

Asistența macrofinanciară a Uniunii are ca scop sprijinirea stabilizării economice și a agendei de reforme structurale a Republicii Moldova, suplimentând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

“Moldova poate continua să se bazeze pe UE. Vom continua să sprijinim Moldova, inclusiv din punct de vedere financiar. Având în vedere circumstanțele actuale, este oportun să dublăm fondurile pe care le punem la dispoziția Moldovei”, a declarat Elisabeth Svantesson, ministrul de finanțe al Suediei.

Din suma maximă de 295 de milioane de euro, UE va oferi până la 220 de milioane de euro sub formă de împrumuturi și până la 75 de milioane de euro sub formă de granturi. Asistența va contribui la acoperirea necesităților balanței de plăți a Moldovei, așa cum au fost identificate în programul FMI.

Există efecte negative considerabile ale războiului Rusiei din Ucraina asupra economiei moldovenești. Având în vedere că există în continuare un deficit rezidual semnificativ de finanțare externă în balanța de plăți a Moldovei pentru 2023, în plus față de resursele furnizate de FMI și de alte instituții multilaterale, Consiliul a considerat că este necesar să se majoreze asistența macrofinanciară a Uniunii acordată Moldovei. Această majorare este, în circumstanțele excepționale actuale, considerată a fi un răspuns adecvat la solicitarea Moldovei de sprijin pentru stabilizarea sa economică, în conjuncție cu programul FMI.

Prezenta decizie va intra în vigoare în a treia zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

UE și statele sale membre sunt unite în sprijinul lor neclintit pentru Moldova.

Moldova a primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022. Încă înainte de a i se acorda statutul de candidat la UE, Moldova a primit asistență financiară din partea UE în cadrul Instrumentului european de vecinătate. Această asistență este acum în creștere.

UE ajută Moldova în paralel cu programul Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Moldova din 20 decembrie 2021, în cadrul mecanismului extins de creditare/mediu extins de creditare. În mai 2022, ca urmare a nevoilor de finanțare în creștere care decurg în mare parte din efectele războiului din Ucraina asupra economiei moldovenești, FMI a adoptat, de asemenea, o decizie de a crește sprijinul financiar acordat Moldovei.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ungaria contestă un demers al Parlamentului European care îi pune la îndoială capacitatea de a exercita președinția semestrială a Consiliului UE, ce urmează să o preia la jumătatea lui 2024

Published

on

© European Union, 2021

Ungaria nu va permite Parlamentului European să-i blocheze dreptul de exercitare a președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va deține în cea de-a doua jumătate a anului viitor, a susținut joi ministrul ungar al Justiției, Judit Varga, amintind că instituția legislativă europeană nici nu are competențe în această chestiune, informează presa ungar, citată de EFE, conform Agerpres.

”Parlamentul European vrea încă o dată să-i ia ceva Ungariei. Săptămâna viitoare va vota din nou o rezoluţie împotriva Ungariei, prin care vor să blocheze preşedinţia ungară” a Consiliului UE, a anunțat Judit Varga, care a completat că Guvernul de la Budapesta ”nu va permite” acest lucru.

Reacția acesteia răspunde astfel relatărilor din presa internațională conform cărora mai multe grupuri politice din Parlamentul European vor cere printr-o rezoluție pe care o vor prezenta să fie inclusă și o mențiune care să pună la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita această președinție, aducând în discuție încălcarea principiului statului de drept de către premierul Viktor Orban.

Oficialul de la Budapesta a amintit că statele membre, în Consiliul UE, și nu Parlamentul European, decid cu unanimitate de voturi asupra președinției rotative.

La mijlocul lunii decembrie, statele membre UE au dat undă verde Planului Național de Redresare și Reziliență al Ungariei, cu o alocare de 5,8 milioane de euro sub formă de granturi, însă, în egală măsură, ambasadorii țărilor UE au aprobat suspendarea a 6,3 miliarde de euro din fondurile europene destinate Budapestei, ca urmare a încălcării principiului statului de drept.

Disputele guvernului conservator al lui Orban cu Bruxellesul asupra statului de drept ţin de numeroase teme, printre acuzaţiile Comisiei Europene la adresa Ungariei numărându-se deficienţele în funcţionarea independentă a justiţiei, corupţia, neregulile în atribuirea contractelor publice, afectarea independenţei presei, contestarea întâietăţii dreptului UE asupra celui naţional, nerespectarea drepturilor migranţilor şi ale persoanelor LGBT.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu a participat la reuniunea grupului de prieteni inițiat de Germania și Franța pentru reforma regulilor de vot ale UE în politica externă și de securitate

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a anunțat luni că a participat în aceeași dimineață, la Bruxelles, la un mic dejun de lucru al “Grupului de prieteni pentru votul cu majoritate calificată”, un format alcătuit de nouă state ale UE, în frunte cu Franța și Germania, care își propun să reformeze regulile de vot în materie de politică externă pentru a restrânge aplicarea dreptului de veto.

“Am participat deja, în această dimineață, la un mic dejun de lucru al Grupului de prieteni pentru votul cu majoritate calificată, care a fost convocat și prezidat de colega noastră germană, dna Baerbock. Acest grup de prieteni intenționează să realizeze un proces de reflecție cu privire la modul de eficientizare a procesului decizional în cadrul Uniunii Europene, în cadrul tratatelor actuale”, a spus Aurescu, în cadrul unor declarații de presă susținute la Bruxelles.

Șeful diplomației române a precizat că intenția nu este aceea de a modifica tratatele actuale ale UE.

“Este vorba doar despre votul prin majoritate calificată în cadrul politicii externe și de securitate comună. Așadar, aștept cu nerăbdare rezultatele acestui grup”, a subliniat el.

Un grup de nouă țări ale Uniunii Europene, în frunte cu Franța și Germania, și-au unit forțele pentru a reforma regulile de vot care se aplică în prezent deciziilor de politică externă și de securitate ale blocului, care sunt guvernate de unanimitate și care adesea cad victime dreptului de veto al unui singur stat membru.

Țările au susținut că invazia Rusiei în Ucraina și schimbările geopolitice tectonice pe care aceasta le-a declanșat sunt motive suficient de puternice pentru a lansa această revizuire și pentru a trece treptat de la unanimitate la majoritatea calificată, cerință care se aplică în marea majoritate a domeniilor de politică ale UE, cum ar fi acțiunea climatică, normele digitale, piața unică și migrația.

“Politica externă a UE are nevoie de procese și proceduri adaptate pentru a consolida UE ca actor de politică externă Îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor este, de asemenea, esențială pentru ca UE să fie pregătită pentru viitor”, au scris cele nouă țări într-o scurtă declarație publicată la începutul lunii mai. 

“Grupul de prieteni privind votul cu majoritate calificată” nou format este format din Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Slovenia și Spania, și este deschis și altor țări care doresc să se alăture.

Amintim că Parlamentul European a adoptat în iunie 2022 o rezoluție prin care solicită liderilor UE să declanșeze convenția de revizuire a tratatelor, iar eliminarea dreptului de veto se regăsește printre modificările dorite de eurodeputați.

Anterior, tot Parlamentul European a adoptat rezoluție de susținere a modificării tratatelor, iar la evenimentul de încheiere a Conferinței privind viitorul Europei, din 9 mai 2022, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele francez Emmanuel Macron s-au declarat în favoarea acestei idei.

Printre care care susțin eliminarea dreptului de veto, deci a regulii unanimității, în chestiuni de politică externă și de politică fiscală se numără și cancelarul german Olaf Scholz.

În schimb, România s-a numărat pe 9 mai 2022 printre cele 13 state membre ale Uniunii Europene care nu susțin revizuirea tratatelor de funcționare ale UE, conform unei scrisori de poziție dată publicității de Ziua Europei, în aceeași zi în care a avut loc ceremonia de încheiere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, între ale cărei recomandări se numără și reformarea tratatelor.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

MAE marchează Ziua Tratatului de la Trianon printr-o expoziție dedicată rolului diplomației române la Conferința de Pace de la Paris 1919-1920

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

U.E.7 hours ago

UE dublează flota de stingere a incendiilor rescEU pentru vara anului 2023. România va contribui cu pompieri în Franța, Grecia sau Portugalia

EDUCAȚIE7 hours ago

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

U.E.7 hours ago

UE solicită sârbilor și kosovarilor ”să dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”

NATO8 hours ago

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

ROMÂNIA8 hours ago

eMAG a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și cu un profit de 123,7 milioane de lei

U.E.9 hours ago

Banca Națională a Bulgariei: Ne aflăm pe ultima porțiune a drumului către zona euro

U.E.9 hours ago

Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024

SUA9 hours ago

SUA, ”preocupate” de înființarea comisiei poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte” din toamnă

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO5 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ6 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA6 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

Team2Share

Trending